DAVID DUKE Trezirea la realitate - Der Stürmer

DAVID DUKE Trezirea la realitate - Der Stürmer DAVID DUKE Trezirea la realitate - Der Stürmer

der.stuermer.com
from der.stuermer.com More from this publisher
03.08.2013 Views

numeroşi în epocile antică şi medievală, la fel ca în perioada colonială. Importul de sclavi în America este un fenomen istoric relativ recent, care a durat cam două sute de ani. Dinaintea vremurilor lui Christos şi până la comerțul cu sclavi africani din secolul al XVIII-lea, majoritatea sclavilor posedați şi comercializați de evrei fuseseră albi. Când am aflat despre rolul jucat de evrei în comerțul cu sclavi, mi s-a părut că acesta avea toate şansele să fi sporit resentimentele împotriva evreilor din partea populațiilor-gazdă. Notorietatea de a fi cei mai mari practicanți ai comerțului cu sclavi nu era cea mai avantajoasă condiție pentru relațiile publice ale evreilor. Nici nu e de mirare că presa de dominație evreiască a evitat acest subiect. Numai cărturarii evrei, care consemnează cu fidelitate istoria evreiască, în special pentru cititorii evrei, au permisiunea de a parcurge asemenea terenuri istorice interzise. După primele mele eforturi la televiziunea națională, la începutul anilor şaptezeci, de a demasca rolul evreilor în comerțul cu sclavi (în emisiunea „Black Perspectives on the News“ de la P.B.S.), națiunea islamului a început să întreprindă la rândul său cercetări extinse pe această temă. Departamentul ei de studii istorice a identificat o cantitate impresionantă de materiale atestate documentar asupra subiectului, pe care le-a publicat într-o carte intitulată Relațiile secrete dintre negri şi evrei.333 În zilele noastre, numai repetând cuvintele celor mai prestigioşi istorici evrei despre rolul evreilor în sclavie, te faci vinovat de antisemitism. Numai când publicul a început să afle unele dintre faptele mai puțin cunoscute, rezervate anterior strict cercetătorilor evrei, A.D.L. a găsit necesar să contracareze această propagandă „antisemită“. A.D.L. şi alte organizații evreieşti au reacționat scoțând la înaintare un număr de iluştri savanți evrei care au anunțat public că rolul evreilor în comerțul colonial cu sclavi a fost „minim“. În producția de mare succes a lui Spielberg despre comerțul cu sclavi, „Amistad“ 334, abia dacă se poate găsi un singur evreu în tot filmul. Deşi evreii dominau comerțul cu sclavi din Newport, Rhode Island, toți negustorii de sclavi din film par în mod ostentativ creştini. Un număr de articole care discutau filmul „Amistad“ şi comerțul cu sclavi, inclusiv în revistele „Time“ şi „Newsweek“, s-au dat peste cap să nege existența unui rol evreiesc important în traficul de sclavi. Din nefericire, celor mai mulți dintre cititorii acestor articole nu li s-a spus că nişte istorici evrei de prestigiu scriseseră ei însişi despre acelaşi subiect, înainte de a deveni jenant. Puțini oameni vor citi cuvintele scrise de redactorul revistei editate de Societatea Americană de Istorie Evreiască: „Negustorii evrei au jucat un rol important în comerțul cu sclavi. De fapt, în toate coloniile americane, fie franceze (Martinica), fie britanice sau olandeze, negustorii evrei dominau frecvent piața sclavilor. Acest lucru nu era mai puțin valabil şi pe continentul nord-american (...).“335 Sclavia albilor Prostituția, sau sclavia albilor, cum i se mai spune pe bună dreptate, este o altă instituție la fel de veche precum civilizația. Încă din cele mai vechi timpuri, frumusețea cu ten deschis a femeilor şi băiețeilor europeni atrăgea oferte grase din partea celor ce comercializau cel mai brutal gen de sclavie din toate: siluirea sexuală a trupului omenesc. Supunerea unor inocenți fără număr pângăririi şi suferinței degradării sexuale e o crimă de o magnitudine incalculabilă. La fel cum dominau comerțul cu sclavi organizat, evreii au dominat şi prostituția. Inițial, aceasta ființase ca o anexă firească a sclaviei, întrucât nu era nevoie de nici o iscusință comercială deosebită pentru a înțelege că o femeie sau un băiat sclav putea fi închiriat în scopuri sexuale. Iar fecioarele europene blonde li se puteau vinde la prețuri mari sultanilor din națiunile de culoare mai închisă. De pe vremea concubinelor Regelui David şi până la „madamele“ moderne Xaviera Hollander şi Heidi Fleiss, evreii au dominat afacerile sexuale. Talmudul este obsedat de „împreunările“ sexuale de gen „natural şi nenatural“, cum sunt numite în paginile lui, de relațiile sexuale ale adulților cu băieței sau fetițe, cu fecioare legate şi cu târfe. În epoca modernă, Freud şi colegii lui de la academie au adus această viziune pervertită asupra naturii noastre în sălile de clasă şi căminele din America. Cu ajutorul mass-media de influență evreiască, Freud a înştiințat societatea occidentală cu cea mai serioasă expresie pe față că organele sexuale şi excretoare sunt cei mai importanți factori ai vieții şi că fiecare băiat doreşte în secret să aibă relații sexuale cu mama lui. Examinând istoria prostituției, am citit despre o înşelătorie malefică pe care evreii o foloseau în Europa Centrală pe parcursul secolului al XIX-lea. În perioadele de foamete şi

greutăți economice, evrei bine îmbrăcați, iuți la vorbă, se duceau în comunitățile țărăneşti şi le spuneau părinților creştini de adolescenți atrăgători că băieții şi fetele lor aveau să ducă o viață mult mai bună în America, unde era mare căutare de slujnice în casă. Evreii le spuneau părinților că, în scurt timp, copiii aveau să-şi poată achita costul călătoriei şi să înceapă o viață nouă în lumea libertății şi a belşugului. În pofida durerii de a se despărți de copiii lor, unii dintre părinți consimțeau la un asemenea aranjament, dorind ca fiicele lor să aibă viitorul cel mai strălucit. În loc de a-şi găsi o viață nouă şi luminoasă, zeci de mii de tineri şiau sfârşit zilele suferind în bordelurile din Lumea Nouă. În cartea sa Prostituție şi prejudecată, istoricul evreu Edward Bristow scrie despre rețelele mondiale ale prostituției, arătând clar rolul proeminent jucat de evrei.336, 337. Nu e greu de conceput care a fost reacția multor est-europeni față de înrobirea şi degradarea de către evrei a zeci de mii de fete creştine. Bristow dezvăluie faptul că centrul comerțului evreiesc cu femei goyim din Polonia şi regiunile înconjurătoare se afla într-un orăşel cu numele de Oswiecim, pe care germanii îl numeau Auschwitz. Această dezvăluire simplă poate face să se înțeleagă mult mai bine ulteriorul conflict dintre evrei şi goyimi. Dominația evreiască a sclaviei albe continuă şi în zilele noastre. Ba chiar, a atins proporții mai ample decât oricând în istorie. Numărul din 11 ianuarie 1998, al ziarului „Times- Picayune“ din New Orleans a publicat un articol intitulat „Negustorii de sclavi ademenesc femeile slave“. Materialul (scris de Michael Specter şi distribuit de Serviciul de Ştiri al „New York Times“, condus de evrei), descrie cu date documentare o operațiune de sclavie albă de mari proporții coordonată de evrei. Articolul începe cu o relatare impresionantă despre o fată ucraineană blondă şi frumoasă care, sperând să scape de sărăcia şi deznădejdea vieții din satul ei răspunde la un anunț publicat într-un mic ziar din localitate care promitea locuri de muncă şi mari posibilități în străinătate. În cele din urmă, a ajuns sclavă în Israel. Avea douăzeci şi unu de ani, era sigură pe sine şi se bucura să plece din Ucraina. Israelul oferea o lume nouă şi, timp de o săptămână sau două, totul i s-a părut posibil. Apoi, într-o dimineață, a fost dusă la un bordel, unde şeful i-a ars paşaportul sub ochii ei. „Îmi aparții“, îşi aminteşte ea că i-a spus şeful. „Eşti proprietatea mea şi vei munci până-ți câştigi ieşirea de aici. Nu încerca să pleci. N-ai nici un act şi nu vorbeşti limba ebraică. Vei fi arestată şi deportată. Atunci, noi te vom prinde şi te vom aduce înapoi.“338 Guvernul din Israel ia foarte puține măsuri pentru a pune capăt brutalului sistem de sclavie, în afară de a deporta un mic procentaj dintre fetele care sunt găsite fără documente de emigrare. În ultimii trei ani, din Israel au fost deportate aproape o mie cinci sute de femei ucrainene. Cărțile sunt măsluite complet împotriva femeilor goyim şi în favoarea stăpânilor de sclavi, căci dacă o femeie depune o plângere contra stăpânului, ea trebuie să rămână în închisoare până când este judecat procesul. Specter o citează pe directoarea închisorii din Neve Tirtsa cu declarația că nu auzise despre nici o fată care să se fi hotărât să depună mărturie împotriva stăpânilor ei evrei. Astfel, sclavia albă este protejată de sistemul israelian, în timp ce victimele ei sunt pedepsite. Specter identifică atât prostituatele, cât şi pe stăpânii lor. Îl citează pe un stăpân israelian de sclave albe, Jacob Golan: Femeile care lucrează aici, la fel ca aproape toate prostituatele din Israel, sunt rusoaice, iar şeful lor nu este. „Israelienilor le plac fetele rusoaice“, a spus Jacob Golan (...). „Sunt blonde, frumoase şi diferite de noi“, a adăugat el, chicotind.339 Desigur, Israelul nu este singura destinație pentru femeile din Europa de Est. Bandele evreieşti din Rusia au relații strânse cu sindicatele evreieşti ale crimei organizate din întreaga lume. Conform ministrului de Interne al Ucrainei, un număr estimativ de patru sute de mii de femei sub vârsta de treizeci de ani au fost ademenite din Ucraina în ultimul deceniu, iar Ucraina nu este decât unul dintre fostele state sovietice. Specter citează Organizația Internațională a Emigrărilor ca estimând că în fiecare an prin întreaga lume sunt traficate cinci sute de mii de femei din blocul răsăritean.340 Aceasta este o tragedie de proporții enorme, care beneficiază de foarte puțină presă. Publicația „Moment“, numită şi „Revistă de cultură şi opinie evreiască“, a publicat în numărul din luna aprilie a anului 1998, la pagina 44, un articol intitulat „Boarfe în Țara Sfântă“341. În material se discută despre prostituția prosperă cu fete rusoaice blonde ca fiind o „instituție națională“. În continuare, articolul vorbeşte despre clienții printre care sunt incluşi chiar şi rabini, venind cu bicicleta la bordel.

greutăți economice, evrei bine îmbrăcați, iuți <strong>la</strong> vorbă, se duceau în comunitățile țărăneşti şi<br />

le spuneau părinților creştini de adolescenți atrăgători că băieții şi fetele lor aveau să ducă o<br />

viață mult mai bună în America, unde era mare căutare de slujnice în casă. Evreii le spuneau<br />

părinților că, în scurt timp, copiii aveau să-şi poată achita costul călătoriei şi să înceapă o<br />

viață nouă în lumea libertății şi a belşugului. În pofida durerii de a se despărți de copiii lor,<br />

unii dintre părinți consimțeau <strong>la</strong> un asemenea aranjament, dorind ca fiicele lor să aibă<br />

viitorul cel mai strălucit. În loc de a-şi găsi o viață nouă şi luminoasă, zeci de mii de tineri şiau<br />

sfârşit zilele suferind în bordelurile din Lumea Nouă.<br />

În cartea sa Prostituție şi prejudecată, istoricul evreu Edward Bristow scrie despre rețelele<br />

mondiale ale prostituției, arătând c<strong>la</strong>r rolul proeminent jucat de evrei.336, 337. Nu e greu de<br />

conceput care a fost reacția multor est-europeni față de înrobirea şi degradarea de către evrei<br />

a zeci de mii de fete creştine. Bristow dezvăluie faptul că centrul comerțului evreiesc cu femei<br />

goyim din Polonia şi regiunile înconjurătoare se af<strong>la</strong> într-un orăşel cu numele de Oswiecim,<br />

pe care germanii îl numeau Auschwitz. Această dezvăluire simplă poate face să se înțeleagă<br />

mult mai bine ulteriorul conflict dintre evrei şi goyimi.<br />

Dominația evreiască a sc<strong>la</strong>viei albe continuă şi în zilele noastre. Ba chiar, a atins proporții<br />

mai ample decât oricând în istorie. Numărul din 11 ianuarie 1998, al ziarului „Times-<br />

Picayune“ din New Orleans a publicat un articol intitu<strong>la</strong>t „Negustorii de sc<strong>la</strong>vi ademenesc<br />

femeile s<strong>la</strong>ve“. Materialul (scris de Michael Specter şi distribuit de Serviciul de Ştiri al „New<br />

York Times“, condus de evrei), descrie cu date documentare o operațiune de sc<strong>la</strong>vie albă de<br />

mari proporții coordonată de evrei. Articolul începe cu o re<strong>la</strong>tare impresionantă despre o fată<br />

ucraineană blondă şi frumoasă care, sperând să scape de sărăcia şi deznădejdea vieții din<br />

satul ei răspunde <strong>la</strong> un anunț publicat într-un mic ziar din localitate care promitea locuri de<br />

muncă şi mari posibilități în străinătate. În cele din urmă, a ajuns sc<strong>la</strong>vă în Israel.<br />

Avea douăzeci şi unu de ani, era sigură pe sine şi se bucura să plece din Ucraina. Israelul<br />

oferea o lume nouă şi, timp de o săptămână sau două, totul i s-a părut posibil. Apoi, într-o<br />

dimineață, a fost dusă <strong>la</strong> un bordel, unde şeful i-a ars paşaportul sub ochii ei.<br />

„Îmi aparții“, îşi aminteşte ea că i-a spus şeful. „Eşti proprietatea mea şi vei munci până-ți<br />

câştigi ieşirea de aici. Nu încerca să pleci. N-ai nici un act şi nu vorbeşti limba ebraică. Vei fi<br />

arestată şi deportată. Atunci, noi te vom prinde şi te vom aduce înapoi.“338<br />

Guvernul din Israel ia foarte puține măsuri pentru a pune capăt brutalului sistem de<br />

sc<strong>la</strong>vie, în afară de a deporta un mic procentaj dintre fetele care sunt găsite fără documente<br />

de emigrare. În ultimii trei ani, din Israel au fost deportate aproape o mie cinci sute de femei<br />

ucrainene. Cărțile sunt măsluite complet împotriva femeilor goyim şi în favoarea stăpânilor<br />

de sc<strong>la</strong>vi, căci dacă o femeie depune o plângere contra stăpânului, ea trebuie să rămână în<br />

închisoare până când este judecat procesul. Specter o citează pe directoarea închisorii din<br />

Neve Tirtsa cu dec<strong>la</strong>rația că nu auzise despre nici o fată care să se fi hotărât să depună<br />

mărturie împotriva stăpânilor ei evrei. Astfel, sc<strong>la</strong>via albă este protejată de sistemul israelian,<br />

în timp ce victimele ei sunt pedepsite.<br />

Specter identifică atât prostituatele, cât şi pe stăpânii lor. Îl citează pe un stăpân israelian<br />

de sc<strong>la</strong>ve albe, Jacob Go<strong>la</strong>n:<br />

Femeile care lucrează aici, <strong>la</strong> fel ca aproape toate prostituatele din Israel, sunt rusoaice,<br />

iar şeful lor nu este.<br />

„Israelienilor le p<strong>la</strong>c fetele rusoaice“, a spus Jacob Go<strong>la</strong>n (...). „Sunt blonde, frumoase şi<br />

diferite de noi“, a adăugat el, chicotind.339<br />

Desigur, Israelul nu este singura destinație pentru femeile din Europa de Est. Bandele<br />

evreieşti din Rusia au re<strong>la</strong>ții strânse cu sindicatele evreieşti ale crimei organizate din întreaga<br />

lume. Conform ministrului de Interne al Ucrainei, un număr estimativ de patru sute de mii<br />

de femei sub vârsta de treizeci de ani au fost ademenite din Ucraina în ultimul deceniu, iar<br />

Ucraina nu este decât unul dintre fostele state sovietice. Specter citează Organizația<br />

Internațională a Emigrărilor ca estimând că în fiecare an prin întreaga lume sunt traficate<br />

cinci sute de mii de femei din blocul răsăritean.340 Aceasta este o tragedie de proporții<br />

enorme, care beneficiază de foarte puțină presă.<br />

Publicația „Moment“, numită şi „Revistă de cultură şi opinie evreiască“, a publicat în<br />

numărul din luna aprilie a anului 1998, <strong>la</strong> pagina 44, un articol intitu<strong>la</strong>t „Boarfe în Țara<br />

Sfântă“341. În material se discută despre prostituția prosperă cu fete rusoaice blonde ca fiind<br />

o „instituție națională“. În continuare, articolul vorbeşte despre clienții printre care sunt<br />

incluşi chiar şi rabini, venind cu bicicleta <strong>la</strong> bordel.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!