DAVID DUKE Trezirea la realitate - Der Stürmer

DAVID DUKE Trezirea la realitate - Der Stürmer DAVID DUKE Trezirea la realitate - Der Stürmer

der.stuermer.com
from der.stuermer.com More from this publisher
03.08.2013 Views

În Evul Mediu, comerțul din Europa de Vest stătea în mare măsură în mâna lui [a evreului], îndeosebi comerțul cu sclavi (...).322 Stăpânirea comerțului cu sclavi de către evrei nu a trecut neobservată de către scriitorii creştini din feudalism. Am citit relatări şocante despre copii europeni care sufereau violențe sexuale şi de altă natură din partea negustorilor evrei de sclavi care îi achiziționau. În epoca romană, evreii mergeau adesea pe urmele armatelor romane cuceritoare şi îi luau în sclavie pe soldații şi civilii din taberele inamice. Cronicarii epocilor antică şi medievală au scris despre preferințele lor pentru femei şi copii blonzi şi despre vânzările frecvente ale acestora în Levant. Negustorii evrei de sclavi satisfăceau bucuroşi gustul Orientului Mijlociu pentru carne albă. Îngrozite de relatările despre maltratarea femeilor şi a copiilor creştini de către evrei, numeroase principate creştine au emis edicte prin care nominalizau în amănunt aceste agresări şi le interziceau evreilor să dețină sau să comercializeze ca sclavi femei şi copii creştini. Evreii, scriindu-şi propria istorie, au recunoscut cu indiferență rolul evreiesc în comerțul cu sclavi, considerându-l o simplă întreprindere comercială evreiască, foarte lucrativă. În Istoria evreilor de la exilul în Babilon până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, editată de societatea Jewish Publications din America, autorul scrie cu multă emfază: Evreii au fost printre cei mai importanți comercianți de sclavi (din societatea europeană).323 Ceea ce m-a surprins cu adevărat a fost faptul că evreii au jucat un rol de răsunet în sclavia americană. La începutul anilor şaptezeci, am găsit o carte intitulată Cine a adus sclavii în America, de Walter White.324 Putusem înțelege rolul evreilor în comerțul cu sclavi din bazinul Mării Mediterane, dar mi se părea improbabil ca atât de puțin numeroasa populație evreiască din coloniile americane timpurii să poată domina o întreprindere atât de întinsă. De asemenea, în acea perioadă rețineam imaginea hollywoodiană a albilor, eventual chiar sudişti, care navigau spre Africa şi capturau băştinaşi negri pentru comerțul cu sclavi. În filme, articole de presă şi cărți, negustorii de sclavi erau anglo-saxoni cu nume ca Smith sau Jones. De obicei, erau tipuri de sudişti neciopliți şi bețivi. Ulterior am aflat că sclavia era omniprezentă chiar şi în Africa, printre băştinaşii negri înşişi, iar aceştia rareori erau capturați cu forța de albi. De obicei, negustorii negri de sclavi din America erau cei care le vindeau marfa albilor. Cartea Cine a adus sclavii în America m-a îndrumat spre arhivele bibliotecilor unde se găseau registrele corăbiilor cu sclavi, relatări contemporane şi un număr de istorici evrei care cercetaseră rolul jucat de evrei în sclavie (vezi şi „Barnes Review“, septembrie 1997)325. Scriitori evrei ale căror lucrări le-am citit se mândreau cu relatările lor despre marii negustori evrei de sclavi. Un exemplu concludent îl oferă studiul „Evreii şi iudaismul în Statele Unite. Istorie documentară“, de Marc Raphael: Negustorii evrei au jucat un rol important în comerțul cu sclavi. De fapt, în toate coloniile americane, fie franceze (Martinica), fie britanice sau olandeze, negustorii evrei dominau frecvent piața sclavilor. Acest lucru nu era mai puțin valabil şi pe continentul nord-american, unde pe parcursul secolului al XVIII-lea evreii au participat în „comerțul triunghiular“ care aducea sclavi din Africa în Indiile de Vest, unde aceştia erau schimbați pe melasă, care la rândul ei era dusă în Noua Anglie şi transformată în rom, pentru a fi vândut din nou în Africa. Isaac Da Costa din Charleston, în anii 1750, David Franks din Philadelphia, la sfârşitul anilor 1760, şi Aaron Lopez din Newport, la sfârşitul anilor 1760 şi începutul anilor 1770, au dominat comerțul evreiesc cu sclavi pe continentul american.326 În America de Nord, cel mai puternic centru al comerțului cu sclavi se afla la Newport, Rhode Island. Oraşul Newport reprezenta un punct-pivot al comerțului triunghiular cu sclavi, melasă şi rom transportat din Noua Anglie în Africa, unde era vândut pe sclavi, încărcătura umană fiind adusă înapoi în Indiile de Vest şi în colonii. Am descoperit că, deloc printr-o coincidență, la Newport, centrul comerțului cu sclavi, se afla cea mai veche sinagogă din America şi cea mai numeroasă şi prosperă comunitate evreiască din coloniile americane. Aaron Lopez, un evreu portughez de descendență marrano, locuitor al oraşului Newport, era unul dintre cei mai puternici negustori de sclavi din Americi. Avea zeci de corăbii şi importa mii de sclavi în Emisfera Vestică. Se relatează că, pe parcursul a doar două croaziere ale uneia dintre corăbiile lui Lopez, „Cleopatra“, au murit cel puțin două sute cincizeci de negri.327 O atât de cutremurătoare pierdere de vieți omeneşti, într-o ocupație atât de murdară, nu l-a împiedicat pe cronicarul evreu Jacob Marcus să-l elogieze pe Lopez: „Ce se

poate spune despre acest personaj cum nu se poate mai atrăgător?“328 Deşi Lopez a acumulat averi în colonii, el a încălcat acordurile anti-britanice împotriva importurilor din timpul perioadei revoluționare, sprijinind mai degrabă interesele Angliei decât pe cele ale coloniilor.329 Evreii au dominat comerțul cu sclavi nu numai în coloniile americane, ci în toată Lumea Nouă. Într-o importantă istorie a evreilor din perioada timpurie a colonizării Americilor, intitulată Evreimea în Lumea Nouă, 1492-1776, se poate găsi următorul fragment: Veneau cu corăbii încărcate cu negri africani pentru a fi vânduți ca sclavi. Traficul cu sclavi era monopol regal, iar evreii erau adeseori numiți agenți ai Coroanei în vânzarea acestora (...) Erau cei mai mari navlositori din întreaga regiune a Caraibelor, unde transporturile navale constituiau în primul rând o afacere evreiască (...). Corăbiile nu erau numai proprietăți ale evreilor, ci aveau şi echipaje evreieşti şi navigau sub comanda unor căpitani evrei.330 Mulți scriitori evrei au consemnat rolul evreilor în sclavie, adeseori lăudându-se cu viclenia lor în afaceri. West India Company, care monopolizase importurile de sclavi din America, vindea sclavii la licitații publice cu plata pe loc. Întâmplător, cei care aveau întotdeauna bani la ei erau aproape numai evrei. Cumpărătorii care apăreau la licitații erau de cele mai multe ori evrei şi, datorită acestei lipse de competitori, puteau cumpăra sclavi la prețuri reduse. Pe de altă parte, nu exista concurență nici pentru vânzarea sclavilor către proprietarii de plantații şi alți cumpărători, iar majoritatea acestora cumpărau pe credit rambursabil la vremea următoarei recolte de zahăr. Adesea se realizau profituri ajungând până la trei sute la sută prețul de cumpărare, cu rate înalte ale dobânzilor (...). Dacă se întâmpla ca data unei asemenea licitații să cadă într-o zi de sărbătoare evreiască, licitația trebuia să fie amânată. Acest lucru a avut loc în ziua de vineri, 21 octombrie 1644.331 Deşi nejustificabilă sub nici o formă potrivit standardelor morale din zilele noastre, sclavia din Statele Unite era incomparabil preferabilă față de condițiile incredibil de crude şi ucigătoare ale sclaviei africane. Cea mai inumană trăsătură a sclaviei negre este asociată cu traversarea spre America. Unii spun că între zece şi cincisprezece la sută din sclavii negri mureau în condițiile insalubre de la bordul corăbiilor. Întrucât evreii au dominat comerțul cu sclavi încă din Antichitate, mi-am dat seama că nu numai negrii au suferit de pe urma acestor condiții inumane, ci şi albi fără număr din regiunea Mediteranei. De asemenea, se cuvine să subliniem că evreii nu numai că erau principalii negustori de sclavi, ci şi aveau o proporție mult mai mare de sclavi pe cap de om decât neevreii. Pe tot parcursul secolului al XVIII-lea, până la începutul secolului al XIX-lea, evreii din Nord au avut servitori negri; în Sud, puținele plantații aflate în proprietate evreiască erau deservite de munca sclavilor. În 1820, peste şaptezeci şi cinci la sută din toate familiile evreieşti din Charleston, Richmond şi Savannah, aveau sclavi, folosiți ca servitori în casă; aproape patruzeci la sută din toate gospodăriile evreieşti din Statele Unite aveau un sclav sau mai mulți. Nu existau proteste împotriva sclaviei ca atare din partea evreilor din Sud, unde aceştia se aflau întotdeauna într-o inferioritate numerică de cel mult unu la o sută. (...). Foarte puțini evrei de oriunde din Statele Unite protestau împotriva sclaviei din motive morale.332 Filmul lui Steven Spielberg despre comerțul cu sclavi nu făcea nici o referire la rolul predominant al evreilor la Newport, centrul pivotant al comerțului cu sclavi. Ținând seama de faptul că mai puțin de zece la sută din colonişti dețineau sclavi, Marcus relevă că gospodăriile evreieşti individuale (din care patruzeci la sută posedau sclavi) aveau mult mai mari şanse să dețină sclavi decât cele neevreieşti. Cu numărul lor comparativ mai mare în lumea mediteraneană, evreii erau nişte posesori de sclavi disproporționat de

poate spune despre acest personaj cum nu se poate mai atrăgător?“328 Deşi Lopez a<br />

acumu<strong>la</strong>t averi în colonii, el a încălcat acordurile anti-britanice împotriva importurilor din<br />

timpul perioadei revoluționare, sprijinind mai degrabă interesele Angliei decât pe cele ale<br />

coloniilor.329<br />

Evreii au dominat comerțul cu sc<strong>la</strong>vi nu numai în coloniile americane, ci în toată Lumea<br />

Nouă. Într-o importantă istorie a evreilor din perioada timpurie a colonizării Americilor,<br />

intitu<strong>la</strong>tă Evreimea în Lumea Nouă, 1492-1776, se poate găsi următorul fragment:<br />

Veneau cu corăbii încărcate cu negri africani pentru a fi vânduți ca sc<strong>la</strong>vi. Traficul cu<br />

sc<strong>la</strong>vi era monopol regal, iar evreii erau adeseori numiți agenți ai Coroanei în vânzarea<br />

acestora (...) Erau cei mai mari navlositori din întreaga regiune a Caraibelor, unde<br />

transporturile navale constituiau în primul rând o afacere evreiască (...). Corăbiile nu erau<br />

numai proprietăți ale evreilor, ci aveau şi echipaje evreieşti şi navigau sub comanda unor<br />

căpitani evrei.330<br />

Mulți scriitori evrei au consemnat rolul evreilor în sc<strong>la</strong>vie, adeseori lăudându-se cu<br />

viclenia lor în afaceri.<br />

West India Company, care monopolizase importurile de sc<strong>la</strong>vi din America, vindea sc<strong>la</strong>vii<br />

<strong>la</strong> licitații publice cu p<strong>la</strong>ta pe loc. Întâmplător, cei care aveau întotdeauna bani <strong>la</strong> ei erau<br />

aproape numai evrei. Cumpărătorii care apăreau <strong>la</strong> licitații erau de cele mai multe ori evrei şi,<br />

datorită acestei lipse de competitori, puteau cumpăra sc<strong>la</strong>vi <strong>la</strong> prețuri reduse. Pe de altă<br />

parte, nu exista concurență nici pentru vânzarea sc<strong>la</strong>vilor către proprietarii de p<strong>la</strong>ntații şi alți<br />

cumpărători, iar majoritatea acestora cumpărau pe credit rambursabil <strong>la</strong> vremea următoarei<br />

recolte de zahăr. Adesea se realizau profituri ajungând până <strong>la</strong> trei sute <strong>la</strong> sută prețul de<br />

cumpărare, cu rate înalte ale dobânzilor (...). Dacă se întâmp<strong>la</strong> ca data unei asemenea licitații<br />

să cadă într-o zi de sărbătoare evreiască, licitația trebuia să fie amânată. Acest lucru a avut loc<br />

în ziua de vineri, 21 octombrie 1644.331<br />

Deşi nejustificabilă sub nici o formă potrivit standardelor morale din zilele noastre,<br />

sc<strong>la</strong>via din Statele Unite era incomparabil preferabilă față de condițiile incredibil de crude şi<br />

ucigătoare ale sc<strong>la</strong>viei africane. Cea mai inumană trăsătură a sc<strong>la</strong>viei negre este asociată cu<br />

traversarea spre America. Unii spun că între zece şi cincisprezece <strong>la</strong> sută din sc<strong>la</strong>vii negri<br />

mureau în condițiile insalubre de <strong>la</strong> bordul corăbiilor. Întrucât evreii au dominat comerțul cu<br />

sc<strong>la</strong>vi încă din Antichitate, mi-am dat seama că nu numai negrii au suferit de pe urma acestor<br />

condiții inumane, ci şi albi fără număr din regiunea Mediteranei. De asemenea, se cuvine să<br />

subliniem că evreii nu numai că erau principalii negustori de sc<strong>la</strong>vi, ci şi aveau o proporție<br />

mult mai mare de sc<strong>la</strong>vi pe cap de om decât neevreii.<br />

Pe tot parcursul secolului al XVIII-lea, până <strong>la</strong> începutul secolului al XIX-lea, evreii din<br />

Nord au avut servitori negri; în Sud, puținele p<strong>la</strong>ntații af<strong>la</strong>te în proprietate evreiască erau<br />

deservite de munca sc<strong>la</strong>vilor. În 1820, peste şaptezeci şi cinci <strong>la</strong> sută din toate familiile<br />

evreieşti din Charleston, Richmond şi Savannah, aveau sc<strong>la</strong>vi, folosiți ca servitori în casă;<br />

aproape patruzeci <strong>la</strong> sută din toate gospodăriile evreieşti din Statele Unite aveau un sc<strong>la</strong>v sau<br />

mai mulți. Nu existau proteste împotriva sc<strong>la</strong>viei ca atare din partea evreilor din Sud, unde<br />

aceştia se af<strong>la</strong>u întotdeauna într-o inferioritate numerică de cel mult unu <strong>la</strong> o sută. (...).<br />

Foarte puțini evrei de oriunde din Statele Unite protestau împotriva sc<strong>la</strong>viei din motive<br />

morale.332<br />

Filmul lui Steven Spielberg despre comerțul cu sc<strong>la</strong>vi nu făcea nici o referire <strong>la</strong> rolul<br />

predominant al evreilor <strong>la</strong> Newport, centrul pivotant al comerțului cu sc<strong>la</strong>vi.<br />

Ținând seama de faptul că mai puțin de zece <strong>la</strong> sută din colonişti dețineau sc<strong>la</strong>vi, Marcus<br />

relevă că gospodăriile evreieşti individuale (din care patruzeci <strong>la</strong> sută posedau sc<strong>la</strong>vi) aveau<br />

mult mai mari şanse să dețină sc<strong>la</strong>vi decât cele neevreieşti. Cu numărul lor comparativ mai<br />

mare în lumea mediteraneană, evreii erau nişte posesori de sc<strong>la</strong>vi disproporționat de

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!