DAVID DUKE Trezirea la realitate - Der Stürmer

S.U.A. nu mai au un guvern de goyim [neevrei], ci o administrație în care evreii sunt
parteneri cu drepturi depline în luarea deciziilor la toate nivelurile. Poate că unele aspecte ale
dreptului religios evreiesc, în relație cu termenul „guvernare a goyimilor“, ar trebui să fie
reexaminate, întrucât au devenit un termen depăşit în S.U.A.249
Articolul se laudă cu dominarea completă de către evrei a administrației şi descrie multe
oficialități la vârf din jurul preşedintelui ca fiind „evrei calzi“, pe care Israelul poate conta
oricând.
În Consiliul Național de Securitate, şapte din unsprezece membri ai personalului superior
sunt evrei. Clinton i-a plasat anume în cele mai sensibile angrenaje din administrațiile de
securitate şi politică externă ale Statelor Unite: Sandy Berger este preşedintele adjunct al
consiliului; Martin Indyk, care urmează să devină ambasador în Israel, e un director superior
însărcinat cu problemele Orientului Mijlociu şi ale Asiei de Sud; Dan Schifter, directorul
superior şi consilierul Preşedintelui, e însărcinat cu Europa de Vest; Don Steinberg,
directorul superior şi consilierul Preşedintelui, e însărcinat cu Africa; Richard Feinberg,
directorul superior şi consilierul Preşedintelui, e însărcinat cu America Latină; Stanley Ross,
directorul superior şi consilierul Preşedintelui, e însărcinat cu Asia.
Situația nu este cu mult diferită nici în cabinetul prezidențial, care e plin de evrei calzi:
noul Procuror General, Abner Mikve; managerul de programe şi organizare a agendei
Preşedintelui, Ricky Seidman; adjunctul şefului de personal, Phil Leida; consilierul economic,
Robert Rubin; directorul de presă, David Heiser; directoarea personalului, Alice Rubin; Ely
Segall, însărcinat cu voluntarii; Ira Mezina, însărcinată cu programul de sănătate. Doi
membri ai Cabinetului, Secretarul Muncii Robert Reich şi Micky Cantor, însărcinat cu
acordurile comerciale internaționale, sunt evrei. Li se alătură o lungă listă de înalți demnitari
evrei din Departamentul de Stat, în frunte cu şeful Echipei pentru Pace în Orientul Mijlociu,
Dennis Ross, şi urmați de mulți secretari adjuncți şi chiar mai mulți şefi de cabinet ai
secretarilor superiori.250
Bar-Yosef începe articolul indicându-i pe acei „evrei calzi“ (sionişti devotați) prin mâinile
cărora trec în fiecare zi cele mai secrete date informative prezentate Preşedintelui Statelor
Unite. Ne întrebăm de ce spionul israelian Jonathan Pollard e încarcerat într-o închisoare
federală, când nişte partizani extremişti ai Israelului, cum ar fi Sandy Berger, au acces zilnic
la cele mai secrete informații ale Americii?
Încă din zilele mele de colegiu, pentru mulți oameni era evident că lobby-ul evreiesc avea
un impact zdrobitor pe Capitol Hill şi în Casa Albă. Exista o dicotomie reală între ceea ce
spuneau politicienii şi ceea ce făceau. Cu toate că Nixon a candidat cu o platformă-program
conservatoare, care punea accentul pe chestiuni cum ar fi victoria în Vietnam şi opoziția față
de recrutările forțate, administrația lui a început primele programe de acțiune-afirmativă.
Deşi a afirmat oral că avea să pună capăt recrutărilor pentru integrarea rasială, a numit în
cabinetul Procurorului General ofițeri care continuau s-o ceară în instanțele de pe tot
cuprinsul Statelor Unite. Secretarul de Stat, evreul Henry Kissinger, a ajutat la formularea
Acordurilor de Pace de la Paris care au dus la victoria inevitabilă a Viet Congului şi la o pace
„ruşinoasă“, făcând să-şi piardă sensul sacrificiile sutelor de mii de luptători americani. În
mod interesant, multe dintre aceleaşi voci de porumbițe care deplângeau pârjolirea cu
napalm a soldaților vietcongi erau ale şoimilor israelieni care ovaționau folosirea aceleiaşi
arme asupra femeilor şi copiilor din taberele de refugiați palestinieni.
Acelaşi ziar palestinian afirmă clar că acțiunea de control evreiesc eficient îi include atât
pe democrați, cât şi pe republicani:
Incidental, deşi puterea evreilor din actuala administrație democrată este atât de imensă,
la fel de mulți evrei calzi vizează poziții la vârf în Partidul Republican.251
Principalul efect al puterii evreieşti de la Washington este în mod evident promovarea
intereselor sioniste, ca în cadrul politicii noastre pro-israeliene. În acest domeniu, Israelul şia
acoperit toate bazele. Cei mai importanți consilieri de securitate ai Preşedintelui, cum ar fi
Sandy Berger şi Leon Perth, sunt sionişti devotați, având alături şi alți evrei plasați în
posturile critice de Secretar al Apărării (William Cohen) şi Secretar de Stat (Madeleine
Albright). Când Statele Unite mediază convorbirile de pace din Orientul Mijlociu între primul
ministru palestinian şi cel israelian, arbitrul principal este Dennis Ross, un evreu „cald“ şi
drăguț, cum s-ar spune. Mai e de mirare că palestinienii suspectează că nu primesc o
strângere de mână cinstită, când aşa-zişii mediatori ai conflictului sunt nişte sionişti la fel de
devotați ca reprezentanții oficiali ai Israelului? Ipocrizia continuă la nesfârşit.