DAVID DUKE Trezirea la realitate - Der Stürmer

adevăratul preşedinte al N.A.A.C.P. era Kivie Kaplan. În sfârşit, în anii şaptezeci, Benjamin
Hooks a devenit primul preşedinte de culoare al N.A.A.C.P. O dată ce un negru a ajuns în
sfârşit la preşedinția organizației, publicul nu a mai auzit mare lucru despre „secretarul
național“ al N.A.A.C.P. De-atunci încoace, purtătorul de cuvânt al N.A.A.C.P. a fost unul şi
acelaşi cu preşedintele organizației.
În contextul recentei sciziuni dintre negri şi evrei, evreii liberali se reped să protesteze
față de resentimentele negrilor împotriva lor, amintind faptul că partea leului din finanțarea
cauzei negre a provenit de la evrei. De asemenea, ei se laudă că cel puțin nouăzeci la sută din
efortul legal pentru drepturile civile a fost prestat de avocați evrei şi a fost susținut mult timp
cu bani ai evreilor.198
Mişcarea pentru drepturile civile, de-a lungul evoluției sale, a trecut prin tribunale practic
la fiecare pas. Au decretat integrarea rasială forțată a şcolilor, le-au dat drept de vot negrilor
analfabeți şi, în cele din urmă, au impus Americii masivul program de discriminări anti-albi
cu denumirea orwelliană de „acțiunea afirmativă“. Şi aici, evreii au jucat rolurile
predominante.
Organizația care a purtat multe dintre aceste bătălii a fost Fondul de Apărare Legală al
N.A.A.C.P., o organizație separată de N.A.A.C.P. propriu-zisă. În momentul scrierii acestor
rânduri, Fondul de Apărare Legală este în continuare condus de evrei. Jake Greenberg a
activat în cadrul lui ani de zile, fiind principalul avocat al lui Brown în celebrul proces Brown
versus Comisia de Învățământ, la Curtea Supremă. În cadrul acelei decizii nefaste, Curtea
Supremă dintr-o singură şi catastrofală trăsătură de condei a inițiat transformarea sistemului
american de învățământ public, dintr-unul din cele mai bune ale lumii industrializate, întrunul
din cele mai rele.
Chiar şi în domeniile în care evreii nu erau liderii propriu-zişi, o mare parte din influența
de culise provenea tot de la ei. Martin Luther King jr. era pilotat de Stanley Levinson, care a
scris multe dintre cuvântările lui King, inclusiv, susțin unii, discursul „Am un vis“ ținut de
acesta la Marşul de la Washington. John şi Robert Kennedy l-au avertizat pe King să se
disocieze de Levinson, din cauza antecedentelor comuniste ale acestuia. King, însă, îl
considera de neînlocuit pe Levinson şi a refuzat. Comitetul de Coordonare a Studenților
pentru Non-Violență şi Congresul pentru Egalitate Rasială au beneficiat şi ele de o implicare
evreiască decisivă în perioadele de formare, iar majoritatea „Cavalerilor Libertății“, aşa-zis
albi care s-au dus în Sud erau evrei. Celebrul caz al celor trei Calaveri ai Libertății asasinați la
Philadelphia, Mississippi, i-a implicat pe Schwerner, Goodman şi Chaney, doi evrei şi un
negru.
Imaginea publică a omului care îşi spunea „Martin Luther King“ (pe adevăratul său
nume, Michael King) este o ilustrare ca la carte a puterii mass-media de a influența America.
Majoritatea oamenilor încă nu ştiu nici acum cât de extinse au fost relațiile lui King cu
comunismul, în parte pentru că mass-media continua să ignore îndelungatul trecut de
asocieri comuniste al lui King. În viața privată, King se declara marxist199 şi le spunea
membrilor cercului său interior că eforturile lui făceau parte din „lupta de clasă“. Secretarul
său personal, Bayard Rustin, era comunist cotizant. Când King a trebuit să-l înlocuiască pe
Rustin, în 1961, a ales un alt comunist, pe Jack O’Dell. Principalul lui sfătuitor (poate că
„mânuitor“ ar fi un termen mult mai potrivit) era, cum am mai spus, evreul comunist Stanley
Levinson, care a redactat şi probabil a şi scris o mare parte din cartea lui King Paşi spre
libertate. Levinson pregătea plata impozitelor pe venit ale lui King, controla activitățile lui
King pentru recoltarea de fonduri şi, de asemenea, era însărcinat cu canalizarea banilor
sovietici pentru partidul comunist din S.U.A.200
Abia recent s-a dezvăluit că Martin Luther King a plagiat fragmente întinse din teza lui de
doctorat. Universitatea din Boston a alcătuit un comitet care să determine proporțiile
plagiatului lui King. S-a determinat că patruzeci şi cinci la sută din prima parte şi douăzeci şi
unu la sută din cea de-a doua parte erau copiate din alți autori.201 Şcolile anulează cu
regularitate diplomele la descoperirea unor înşelătorii mult mai restrânse, dar importanța lui
King pentru mişcarea drepturilor civile a împiedicat revocarea diplomei sale de doctorat.
Mass-media au avut întotdeauna grijă să-l portretizeze pe King ca pe un bun familist
creştin, întruchiparea omului lui Dumnezeu. King, însă, a avut zeci de legături cu
prostituatele, albe şi negre, folosea banii bisericii pentru a le plăti şi le bătea frecvent, toate
aceste fapte fiind atestate documentar de F.B.I. şi recunoscute de asociații lui King.202
King şi-a petrecut chiar noaptea dinaintea asasinării culcându-se cu prostituate albe şi
maltratându-le. Pe benzile magnetice înregistrate de F.B.I., „Reverendul King“ poate fi auzit