DAVID DUKE Trezirea la realitate - Der Stürmer

persoanei care ar intra într-o sinagogă şi i-ar da pe evrei afară, înarmată cu o pisică-cu-nouăcozi.
Şi totuşi, oricine se plânge în prezent despre atitudinile pline de ură anticreştină ale
evreilor este etichetat pe loc ca „necreştin“.
După crucificare, de-a lungul secolelor, antagonismele dintre creştini şi evrei au devenit
tot mai intense şi mai ostile. La Roma, prima mare persecuție asupra creştinilor a avut loc
sub domnia lui Nero. Biserica timpurie a consemnat cu grijă faptul că această persecuție s-a
declanşat la insistențele necontenite ale amantei evreice a lui Nero, Poppaea Sabina. Chiar şi
istoriile evreieşti înregistrează cârdăşia dintre evrei şi maurii musulmani în timpul ocupației
opresive a Spaniei de către aceştia din urmă. În epoca modernă, comuniştii evrei au jucat un
rol principal în cel mai mare genocid şi opresiune a creştinilor din istorie care a avut loc sub
regimurile comuniste din Uniunea Sovietică şi Europa de Est. După cum am menționat în
capitolul anterior, Alexandr Soljenițîn a arătat că evreii au administrat lagărele din Rusia
unde au murit milioane de credincioşi creştini.167
Cu ajutorul dovezilor de acest fel descoperite pe tot parcursul cercetărilor mele, am ajuns
să înțeleg pe deplin unul dintre cele mai cutremurătoare versete din Noul Testament. Acesta
apare de mai multe ori în Evanghelii:
„Totuşi, de frica iudeilor, nimeni nu vorbea de el [Christos] pe față.“ (Ioan 7:13)168
În societatea modernă din Statele Unite, evreii conduc efortul de decreştinare a Americii.
Mai important, evreii domină înseşi mass-media necreştine. Publicarea şi distribuirea
cărților, ale principalelor ziare, reviste şi filme, cele mai importante rețele de televiziune sunt
imperii în care evreii au o reprezentare enorm de disproporționată, creştinii ocupă proporții
infime, iar acei câțiva creştini au învățat adesea să spună ceea ce trebuie ca să supraviețuiască
şi să prospere. Vechii adversari ai lui Christos, prin omniprezenta lor putere în mass-media,
pot convinge milioane de creştini că evreii sunt în continuare Neamul Ales al lui Dumnezeu şi
că Dumnezeu are chiar şi astăzi un legământ exclusiv cu poporul evreu. Creştinilor li se spune
că împotrivirea față de acțiunile anticreştine ale evreilor ar echivala cu o opoziție la adresa
voinței lui Dumnezeu Însuşi. Şi totuşi, Dumnezeu spune explicit, în Epistola Sfântului
Apostol Pavel către evrei, 8:9: „Nu ca legământul pe care l-am făcut cu părinții lor, în ziua
când i-am apucat de mână ca să-i scot din pământul Egiptului; căci ei n-au stăruit în
legământul meu, de aceea şi eu i-am năpustit, zice Domnul.“169
Unii pastori cred că, în cele din urmă, poporul evreu se va îndrepta spre Christos, şi prin
urmare ar trebui să sprijinim Israelul indiferent cât de multe şi de cumplite fapte anticreştine
ar săvârşi. Aşa ceva echivalează cu a spune că trebuie să le dăm cheile propriilor noastre
biserici incendiatorilor, ca să le ardă, pentru că s-ar putea ca într-o bună zi şi aceştia să se
convertească la calea lui Christos. Mântuirea lui Dumnezeu le este oferită tuturor, dar aceasta
nu înseamnă că nu trebuie să ne împotrivim forțelor răului, sau că ar trebui să-i ajutăm pe
duşmanii lui Christos. Cred că avem o obligație morală de a ne apăra credința contra acelora
care îl atacă pe Christos şi a-i apăra pe confrații creştini care înfruntă persecuțiile din partea
inamicilor lui Christos.
Este important să clarificăm că, deşi consider că trebuie să ne apărăm credința şi
moştenirea, nu trebuie să fim şi noi înşine invidioşi sau ostili şi plini de ură. Nu avem nevoie
de ură, însă trebuie să fim hotărâți în eforturile de a ne opune încercărilor lor de a distruge
modul nostru de viață, credința noastră creştină, libertatea şi însăşi supraviețuirea noastră ca
popor. Am încercat în viața mea să mă apropii fără prejudecăți de fiecare individ. Nu avem
nici un motiv de a-l trata pe evreul individual cu ură sau lipsă de respect. Dar, dacă el
acționează spre a distruge moştenirea noastră, avem tot dreptul, ba chiar şi datoria de a-l
opri.
Evangheliştii de la televiziune, care e evident că pot fi alungați din spațiul de emisie în
orice moment dorit de controlorii emisiunilor, au foarte mare grijă în ceea ce spun despre
„Poporul Ales“. Îmi amintesc clar una dintre emisiunile lui Jimmy Swaggart, cu mult timp
înaintea scandalurilor lui sexuale. Swaggart se smiorcăia şi se plângea că trebuia să ne spună
că penticostalii nu urmează Cuvântul lui Dumnezeu; că nici catolicii nu-l urmează; şi nici
prezbiterienii; şi nici metodiştii nu urmează Cuvântul lui Dumnezeu. Jimmy Swaggart a fost
foarte atent să nu menționeze un singur grup religios, extrem de puternic, care se opune pe
față lui Iisus Christos. S-ar putea ca el să fi avut câte ceva de pierdut criticându-i pe catolici şi
metodişti (confrați creştini care îl iubesc pe Christos dar au unele interpretări diferite ale
Sfintei Biblii), dar ştia că ar fi riscat mult mai mult (totul, de fapt), dacă pronunța cea mai
modestă critică la adresa evreilor.