DAVID DUKE Trezirea la realitate - Der Stürmer

„mică infamie femelă“.108 Cum ar reacționa evreii dacă goyimii le-ar numi în limbajul curent
pe femeile şi fetițele evreice „târfe“ şi „curviştine“?
Mai mult, nu numai creştinii, ci şi non-creştinii de toate rasele sunt considerați „rebuturi
divine“ (gunoaie) de către învățătorii talmudici cum ar fi fondatorul mişcării Habad-
Lubavitch, Rabbi Shneur Zalman. Habadul este o mişcare puternică din cadrul Hassidimului.
Revista „New Republic“, care are un colectiv redacțional compus în majoritate din evrei, a
publicat câteva mărturisiri foarte revelatoare într-un număr din luna mai a anului 1992.
(...) există unele ironii puternice în noul universalism mesianic al Habadului, în misiunea
sa față de goyim; şi, cu siguranță, cea mai neplăcută dintre ele se referă la disprețul de
altminteri nedisimulat şi chiar rasial al Habadului la adresa goyimilor.
Cât despre goyim (...) atitudinea lui Zalman [a fost]: „Sufletele goyim sunt de un ordin
complet diferit şi inferior. Sunt complet malefice, fără nici un fel de calități care să le
reabiliteze.
(...) În consecință, referințele la goyim din învățăturile lui Rabbi Shneur Zalman sunt în
mod invariabil invidioase. Belşugul lor material [al non-evreilor] rezultă din rebuturile
divine. Mai mult, ei înşişi sunt rezultate ale deşeurilor, motiv pentru care sunt mai numeroşi
decât evreii, la fel cum firele de pleavă sunt mai multe decât boabele de grâu (...). Toți evreii
sunt buni din naştere, toți goyimii sunt răi din naştere.
(...) Mai mult, această caracterizare a goyimilor ca fiind răi în mod inerent, ca fiind
inferiori evreilor pe plan atât spiritual cât şi biologic, nu a fost revizuită în nici un fel în
scrierile habadice ulterioare. („New Republic“).109
Este adevărat că nu toți evreii împărtăşesc viziunile extremiste ale Habadului, care face
parte integrantă din Religia Ebraică Ortodoxă. Imaginați-vă însă dacă ar exista în cadrul
Bisericii Catolice sau metodiste o mişcare care să afirme că evreii sau negrii sunt gunoaie
„complet malefice“ şi nu au „nici un fel de calități care să-i reabiliteze“. N-ar ieşi un scandal
îngrozitor? Evreii au cerut ca Biserica Catolică să elimine din liturghie tot ceea ce ei consideră
că e ofensiv, iar catolicii, precum şi membrii altor confesiuni creştine, s-au conformat. Totuşi,
nimeni nu îndrăzneşte să insiste ca şi credința evreiască să excludă referirile la goyimi ca
fiind „răi din naştere, cu suflete inferioare“.
Pe măsură ce începeam să examinez toate aceste chestiuni dintr-o perspectivă nouă, am
observat că în centrul iudaismului se află conservarea moştenirii evreieşti şi propăşirea
intereselor evreieşti.
Cercetând unele dintre enciclopediile şi lucrările de referințe biografice compilate de
autoritățile rabinice, am găsit nominalizați evrei de prestigiu care se autodeclarau atei şi
comunişti aşa cum am arătat în capitolul anterior. Leon Troțky, unul dintre principalii autori
atei ai revoluției ruse, şi Herbert Aptheker, principalul teoretician „ateist“ al partidului
comunist din S.U.A., figurează cu mândrie pe listele evreieşti ca Who’s Who in World Jewry
110 şi Who’s Who in American Jewry 111. Aceste cărți sunt compilate de principalele
organizații rabinice din America.
Religia evreiască, aşa cum o codifică Talmudul, se referă mai puțin la viața de Apoi şi mai
mult la supraviețuirea şi puterea poporului evreu. Animat de credința că evreii sunt „Poporul
Ales“, iudaismul este comentat de recitările sub formă de cronici ale persecuțiilor din trecut.
Într-o lume care renunță la rasism, iudaismul este singura confesiune de pe Pământ lăudată
pentru cultivarea excluderii genetice, a elitismului, etnocentrismului şi spiritului de
supremație. Israelul modern este singurul stat occidental cu o teocrație declarată, care se
auto-proclamă cu neruşinare o națiune al cărei scop este acela de a împinge înainte o singură
religie şi un unic popor. Israelul defineşte iudaismul ca religie de stat, cu o separație foarte
redusă între biserică şi stat la nivelul legilor religioase şi civile. În pofida statului lor religios,
majoritatea evreilor din Israel se consideră „laici“. Însă chiar şi evreii mireni din Israel şi
America susțin statul israelian de conducere ortodoxă şi sprijină numeroasele organizații
conduse de evreii ortodocşi din întreaga lume, ca pe un mecanism pentru conservarea
moştenirii lor culturale şi rasiale.
Cei mai mulți dintre noi nu observăm niciodată realitatea şovinismului şi a puterii
evreieşti pentru că nu am organizat faptele dispersate într-un ansamblu coerent. Ca într-un
joc de copii în care punctele trebuie să fie unite printr-o linie, cei mai mulți dintre noi încă nu
am completat imaginea. Mass-media şterg din conştiința noastră cât de multe puncte pot şi
oricine care reuşeşte să unească toate punctele este lovit cu arma morală supremă: acuzația
de antisemitism.