DAVID DUKE Trezirea la realitate - Der Stürmer
DAVID DUKE Trezirea la realitate - Der Stürmer
DAVID DUKE Trezirea la realitate - Der Stürmer
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ațională pentru prezența unor asemenea scrieri în cărțile sfinte evreieşti; ba chiar,<br />
înțelegeam tot mai c<strong>la</strong>r că majoritatea americanilor nici măcar nu ştiu de existența lor.<br />
Îmi era greu să dau crezare unor asemenea citate, după cum ştiu că şi multor cititori le va<br />
fi <strong>la</strong> fel de greu. Oricum, dacă cineva se îndoieşte de autenticitatea lor, o cale foarte uşoară<br />
pentru a confirma ura extremă a Talmudului <strong>la</strong> adresa goyimilor este aceea de a citi<br />
„Enciclopedia evreiască“. În cuprinsul articolului „goi“, ura talmudică față de non-evrei este<br />
exprimată foarte c<strong>la</strong>r. Paragraful subintitu<strong>la</strong>t „Discriminarea împotriva goyimilor“, de <strong>la</strong><br />
paginile 617-621, discută liber atitudinea Talmudului. Iată câteva extrase:<br />
(...) susțin că numai israeliții sunt oameni, (...). Goyimii sunt c<strong>la</strong>sificați nu ca oameni, ci<br />
ca barbari. (B.M. 108b) (...) Un alt motiv al discriminării era caracterul infam şi vicios al<br />
goyimilor (...) „a căror carne este asemenea cărnii de măgar, iar progenitura lor e ca<br />
progenitura cailor“ (...). Goyimii erau atât de puternic suspectați de crime contra naturii,<br />
încât a fost necesar să se interzică ținerea vacilor în grajdurile lor. (Ab. Zarah ii. 1) (...) „Torah<br />
a scos în afara legii chestiunea unui goyim ca pe aceea a unui animal (...).“ Atotputernicul a<br />
oferit Torah şi națiunilor de goyimi, dar întrucât acestea au refuzat s-o accepte, El şi-a retras<br />
strălucitoarea protecție legiuită şi le-a transferat drepturile de proprietate în seama lui Israel<br />
(...) prezumția este aceea că goyimul a obținut posesiunea prin acaparare, (...). Proprietatea<br />
este considerată proprietate publică, <strong>la</strong> fel ca pământul nerevendicat din Deşert.84<br />
În ediția din 1907 a Enciclopediei evreieşti de Funk şi Wagnall se menționează un pasaj<br />
din Rabbi Simon Ben Yohai (un gigant al literaturii talmudice) care este „adesea citat de<br />
antisemiți“. Fragmentul spune: „Tob shebe-goyim harog“ „Cei mai buni dintre goyimi trebuie<br />
să fie ucişi“. Se afirmă că îndemnul rabinului este rezultatul persecuțiilor, descriind această<br />
dec<strong>la</strong>rație anti-goi ca aparținând unui rabin „ale cărui experiențe de viață pot furniza o<br />
explicație a animozității sale“. Totuşi, în continuare, pasajul spune: „În conjunctura în care se<br />
află, importanța acestei observații este simi<strong>la</strong>ră cu aceea a altora două: ‘Cea mai pioasă<br />
femeie este dedată vrăjitoriei’; ‘Celui mai bun dintre şerpi trebuie să i se sfărâme capul’.“85<br />
Citatele talmudice pe care le-am reprodus aici nu sunt în nici un caz desprinse din<br />
context. Este adevărat că Talmudul a fost compi<strong>la</strong>t din textele multor scriitori şi e împănat pe<br />
tot parcursul cu numeroase „comentarii“. De asemenea, uneori chiar pune în dispută anumite<br />
chestiuni. Totuşi, nu se poate confunda tonul anti-goi categoric care îl domină de <strong>la</strong> cap <strong>la</strong><br />
coadă. Instigarea ca „goiul cel mai bun să fie ucis“, de exemplu, se găseşte în cel puțin trei<br />
locuri diferite.<br />
Imaginați-vă ce reacții s-ar stârni dacă un creştin de prestigiu ar dec<strong>la</strong>ra că „evreul cel<br />
mai bun trebuie să fie ucis“. O asemenea afirmație n-ar fi condamnată cu înverşunare?<br />
Imaginați-vă oprobriul mass-media care ar inunda ofensivele cuvinte şi pe autorul lor şi pe<br />
bună dreptate. În mod pervers, dacă cineva demască intoleranța din Talmud, chiar acel om<br />
însuşi riscă să se confrunte cu acuzații de intoleranță şi prejudecăți religioase.<br />
Când am căutat prima oară să citesc Talmudul, am observat un lucru ciudat. Mi-a fost<br />
foarte greu să găsesc un exemp<strong>la</strong>r. Nu se vinde în librării, iar majoritatea bibliotecilor nu îl au<br />
în depozite. Desigur, Talmudul este de câteva ori mai gros decât Biblia, dar nu încape nici o<br />
îndoială că ar putea fi tipărit, în tiraj de masă, cu preț redus şi în condiții asemănătoare cu ale<br />
Bibliei pe hârtie subțire, în volume cu legătorie ieftină. În calitatea sa de supremă sfântă<br />
scriptură a uneia dintre principalele religii ale lumii, trebuie să prezinte un mare interes.<br />
Atunci de ce, în majoritatea cazurilor, trebuie să ne ducem <strong>la</strong> sinagogă sau să plătim sute de<br />
do<strong>la</strong>ri pentru o ediție Soncino originală? Nu putem să nu ne întrebăm de ce Talmudul nu stă<br />
<strong>la</strong> dispoziția publicului, pentru lectură. Răspunsul s-ar putea găsi în faptul că organizațiile<br />
evreieşti care supervizează scrierile de acest fel nu vor să fie citite de multă lume, iar când<br />
răsfoim cărțile talmudice, le putem înțelege foarte bine temerile.<br />
În calitatea mea de adolescent idealist, eram complet nepregătit pentru această <strong>la</strong>tură mai<br />
întunecată a unei credințe pe care o respectasem întotdeauna. Avusesem impresia că religia<br />
iudaică nu cultiva nici o animozitate față de Iisus Christos. Mi se spusese întotdeauna că<br />
evreii îl respectau mult ca profet, sau cel puțin ca mare învățător, însă pur şi simplu nu-l<br />
acceptau ca Mesia. Am fost tulburat să găsesc în Talmud descrierile de o obscenitate violentă<br />
ale Mântuitorului şi ale creştinilor. Printre altele, Christos este calificat drept şar<strong>la</strong>tan,<br />
seducător şi răufăcător. Talmudul îl acuză pe Christos că a avut re<strong>la</strong>ții sexuale cu măgarul<br />
lui86, iar pe Fecioara Maria o descrie ca pe o târfă.87<br />
Când am citit pentru prima oară fragmente extinse din Talmud, chiar şi având în fața mea<br />
traducerile publicate de evrei, am refuzat să cred că erau autentice. Am interpe<strong>la</strong>t un<br />
cunoscut evreu, Mark Cohen, şi i-am dat o pagină cu asemenea citate. Şi el a părut <strong>la</strong> fel de