Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura
Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura
Capitolul 5 PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE EXPLOATARE A VACILOR 5.1. PROIECTAREA HRĂNIRII VACILOR ÎN LACTAŢIE La proiectarea tehnologiei de hrănire a vacilor de lapte se vor avea în vedere resursele furajere disponibile, în raport cu suprafaţa de teren agricol al fermei (arabil + păşuni şi fâneţe) şi cu posibilitatea procurării diferitelor produse secundare din cultura plantelor (paie, pleavă, coceni), precum şi a reziduurilor rezultate în urma prelucrării industriale a produselor agricole (şroturi de floarea soarelui şi de soia, tărâţe de grâu etc.). Pentru obţinerea unor rezultate tehnico-economice superioare, în practica alimentaţiei vacilor de lapte trebuie respectate cu stricteţe principiile furajării raţionale ale vacilor. Dirijarea furajării pe parcursul unui ciclu de producţie se va face luând în calcul factorii care influenţează nivelul de furajare al vacilor, astfel: - dinamica producţiei de lapte pe parcursul unei lactaţii; - consumul voluntar de furaje (acest factor fiind influenţat, la rândul său, de: structura raţiei, palatabilitatea furajelor de volum care alcătuiesc raţia, sezonul calendaristic de referinţă, rasă şi individualitate); - dinamica masei corporale a vacilor pe parcursul unui ciclu de producţie. 5.1.1. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FURAJARE În funcţie de condiţiile concrete din fermă şi luând în considerare gradul de concentrare a efectivului de vaci se va opta pentru tehnologia de hrănire diferenţiată sezonier sau pentru tehnologia de hrănire din stoc, având în vedere avantajele şi dezavantajele fiecăreia din cele două variante tehnologice de hrănire. 5.1.2. PROIECTAREA ASIGURĂRII FURAJELOR La proiectarea asigurării furajelor se va avea în vedere nivelul productiv pe fermă, efectivul de vaci, structura optimizată a raţiilor furajere, proiectarea necesarului anual de furaje, proiectarea structurii bazei furajere, proiectarea balanţei furajere. 54
5.1.2.1. Optimizarea raţiilor furajere Pentru stabilirea raţiilor furajere se vor lua în calcul următoarele elemente: - producţia de lapte planificată, pe lactaţie; - normele de furajare pe stări fiziologice; - sortimentele de nutreţuri produse în fermă, în raport cu condiţiile pedoclimatice şi suprafaţa de bază furajeră disponibilă; - furajele posibil de procurat prin cumpărare; - valoarea nutritivă reală a furajelor ce alcătuiesc raţia. La optimizarea raţiei se va avea în vedere asigurarea tuturor substanţelor nutritive necesare, prin furaje care se obţin cu costuri minime de producţie. 5.1.2.2. Proiectarea necesarului anual de furaje Pentru proiectarea necesarului anual de furaje se vor lua în calcul următoarele elemente: - sortimentul de furaje care alcătuiesc raţia (în raport cu tehnologia de furajare şi sezonul calendaristic de referinţă); - starea fiziologică şi nivelul productiv al vacilor; - numărul lunar de zile furajate. Prin însumarea cantităţilor diferitelor sortimente de nutreţuri necesare în fiecare lună se obţine necesarul de furaje pe an calendaristic. Pentru siguranţă (ca stoc de rezervă pentru situaţii deosebite), cantităţile de furaje, pe sortimente furajere, se multiplică cu un coeficient, a cărui valoare este de 1,1 - 1,15 (respectiv, +10 ... +15%). 5.1.2.3. Proiectarea structurii bazei furajere La proiectarea structurii bazei furajere se va lua în considerare suprafaţa de teren agricol al fermei (arabil + păşuni şi fâneţe), producţia medie de furaje la hectar, precum şi posibilităţile de sporire a producţiei de furaje verzi de pe păşunile şi fâneţele naturale. Prin proiectarea structurii bazei furajere se vizează obţinerea unor cantităţi maxime de energie metabolizabilă şi de proteină brută digestibilă la hectar, cu costuri minime, prin culturi furajere cu efect puternic lactogen. Dacă ferma nu dispune de păşuni naturale şi se practică întreţinerea vacilor în timpul verii pe păşuni cultivate, se va stabili suprafaţa destinată pentru înfiinţarea acestor păşuni, precum şi structura floristică optimă, în funcţie de zona pedo-climatică. Cele mai importante culturi furajere pentru vacile de lapte sunt leguminoasele perene, porumbul pentru siloz şi sfecla furajeră. 55
- Page 13 and 14: - se recomandă ca drumurile de acc
- Page 15 and 16: 1.4. PROIECTAREA CAPACITĂŢII FERM
- Page 17 and 18: În zona de câmpie (unde fertilita
- Page 19 and 20: medie de exploatare a vacilor, resp
- Page 21 and 22: Menţionăm că unele cifre zecimal
- Page 23 and 24: 3. Calculul ponderii procentuale a
- Page 25 and 26: Tabelul 2.2 Structura procentuală
- Page 27 and 28: Practicarea acestui sistem de progr
- Page 29 and 30: 3.3. PROGRAMAREA LA ÎNSĂMÂNŢARE
- Page 31 and 32: 3.6. PROIECTAREA MODULUI DE DEPISTA
- Page 33 and 34: Metoda clinică (prin exploraţie t
- Page 35 and 36: Pe durata repausului mamar, vacile
- Page 37 and 38: În cazul fătărilor eşalonate ş
- Page 39 and 40: Teme şi întrebări 1. Să se calc
- Page 41 and 42: Pentru tineretul taurin femel de re
- Page 43 and 44: Masa corporală (kg) 500 400 300 20
- Page 45 and 46: Masa corporală (kg) 500 400 300 20
- Page 47 and 48: Masa corporală (kg) 500 400 300 20
- Page 49 and 50: Tabelul 4.4 Proiectarea structurii
- Page 51 and 52: 4.2.2. CONSUMUL DE APĂ LA VIŢEI C
- Page 53 and 54: Majoritatea substituenţilor au în
- Page 55 and 56: La alegerea sistemului şi a metode
- Page 57 and 58: ▪ Viţele în intervalul de vârs
- Page 59 and 60: Exemplu de calcul: Stabilirea numă
- Page 61 and 62: amplasarea şi capacitatea jgheabur
- Page 63: Tabelul 4.9 Planul de creştere pen
- Page 67 and 68: 5.2. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE MUL
- Page 69 and 70: - proiectarea modului de realizare
- Page 71 and 72: 5.5. PROIECTAREA ORGANIZĂRII MUNCI
- Page 73 and 74: Tabelul 5.1 Norme de muncă recoman
- Page 75 and 76: IV. Normative de muncă pentru îng
- Page 77 and 78: Capitolul 6 PROIECTAREA EXPLOATĂRI
- Page 79 and 80: Sistemul de îngrăşare Intensiv S
- Page 81 and 82: Exemplu de calcul al necesarului de
- Page 83 and 84: condiţionate de vârsta animalelor
- Page 85 and 86: Pentru recondiţionarea sau îngră
- Page 87 and 88: aplatizarea, fulguirea la aburi sau
- Page 89 and 90: greutatea medie de cca. 250 kg şi
- Page 91 and 92: Masa corporală (kg) 800 1 2 700 3
- Page 93 and 94: Teme şi întrebări 1. S[se stabil
- Page 95 and 96: Caracteristici tehnice ale fermei d
- Page 97 and 98: Tabelul 7.3 CALCULUL PROFITULUI Mod
- Page 99 and 100: P L A N de derulare al proiectelor
- Page 101 and 102: - clasificarea şi descrierea sumar
- Page 103: BIBLIOGRAFIE 1. ACATINCĂI, S. - 20
5.1.2.1. Optimizarea raţiilor furajere<br />
Pentru stabilirea raţiilor furajere se vor lua în calcul<br />
următoarele elemente:<br />
- producţia de <strong>la</strong>pte p<strong>la</strong>nificată, pe <strong>la</strong>ctaţie;<br />
- normele de furajare pe stări fiziologice;<br />
- sortimentele de nutreţuri produse în fermă, în raport cu<br />
condiţiile pedoclimatice şi suprafaţa de bază furajeră disponibilă;<br />
- furajele posibil de procurat prin cumpărare;<br />
- valoarea nutritivă reală a furajelor ce alcătuiesc raţia.<br />
La optimizarea raţiei se va avea în vedere asigurarea tuturor<br />
substanţelor nutritive necesare, prin furaje care se obţin cu costuri<br />
minime de producţie.<br />
5.1.2.2. <strong>Proiectare</strong>a necesarului anual de furaje<br />
Pentru proiectarea necesarului anual de furaje se vor lua în<br />
calcul următoarele elemente:<br />
- sortimentul de furaje care alcătuiesc raţia (în raport cu<br />
tehnologia de furajare şi sezonul calendaristic de referinţă);<br />
- starea fiziologică şi nivelul productiv al vacilor;<br />
- numărul lunar de zile furajate.<br />
Prin însumarea cantităţilor diferitelor sortimente de nutreţuri<br />
necesare în fiecare lună se obţine necesarul de furaje pe an<br />
calendaristic. Pentru siguranţă (ca stoc de rezervă pentru situaţii<br />
deosebite), cantităţile de furaje, pe sortimente furajere, se<br />
multiplică cu un coeficient, a cărui valoare este de 1,1 - 1,15<br />
(respectiv, +10 ... +15%).<br />
5.1.2.3. <strong>Proiectare</strong>a structurii bazei furajere<br />
La proiectarea structurii bazei furajere se va lua în<br />
considerare suprafaţa de teren agricol al fermei (arabil + păşuni şi<br />
fâneţe), producţia medie de furaje <strong>la</strong> hectar, precum şi<br />
posibilităţile de sporire a producţiei de furaje verzi de pe păşunile<br />
şi fâneţele naturale.<br />
Prin proiectarea structurii bazei furajere se vizează obţinerea<br />
unor cantităţi maxime de energie metabolizabilă şi de proteină<br />
brută digestibilă <strong>la</strong> hectar, cu costuri minime, prin culturi furajere<br />
cu efect puternic <strong>la</strong>ctogen.<br />
Dacă ferma nu dispune de păşuni naturale şi se practică<br />
întreţinerea vacilor în timpul verii pe păşuni cultivate, se va stabili<br />
suprafaţa destinată pentru înfiinţarea acestor păşuni, precum şi<br />
structura floristică optimă, în funcţie de zona pedo-climatică.<br />
Cele mai importante culturi furajere pentru vacile de <strong>la</strong>pte sunt<br />
leguminoasele perene, porumbul pentru siloz şi sfec<strong>la</strong> furajeră.<br />
55