Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura

Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura

01.08.2013 Views

Capitolul 5 PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE EXPLOATARE A VACILOR 5.1. PROIECTAREA HRĂNIRII VACILOR ÎN LACTAŢIE La proiectarea tehnologiei de hrănire a vacilor de lapte se vor avea în vedere resursele furajere disponibile, în raport cu suprafaţa de teren agricol al fermei (arabil + păşuni şi fâneţe) şi cu posibilitatea procurării diferitelor produse secundare din cultura plantelor (paie, pleavă, coceni), precum şi a reziduurilor rezultate în urma prelucrării industriale a produselor agricole (şroturi de floarea soarelui şi de soia, tărâţe de grâu etc.). Pentru obţinerea unor rezultate tehnico-economice superioare, în practica alimentaţiei vacilor de lapte trebuie respectate cu stricteţe principiile furajării raţionale ale vacilor. Dirijarea furajării pe parcursul unui ciclu de producţie se va face luând în calcul factorii care influenţează nivelul de furajare al vacilor, astfel: - dinamica producţiei de lapte pe parcursul unei lactaţii; - consumul voluntar de furaje (acest factor fiind influenţat, la rândul său, de: structura raţiei, palatabilitatea furajelor de volum care alcătuiesc raţia, sezonul calendaristic de referinţă, rasă şi individualitate); - dinamica masei corporale a vacilor pe parcursul unui ciclu de producţie. 5.1.1. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FURAJARE În funcţie de condiţiile concrete din fermă şi luând în considerare gradul de concentrare a efectivului de vaci se va opta pentru tehnologia de hrănire diferenţiată sezonier sau pentru tehnologia de hrănire din stoc, având în vedere avantajele şi dezavantajele fiecăreia din cele două variante tehnologice de hrănire. 5.1.2. PROIECTAREA ASIGURĂRII FURAJELOR La proiectarea asigurării furajelor se va avea în vedere nivelul productiv pe fermă, efectivul de vaci, structura optimizată a raţiilor furajere, proiectarea necesarului anual de furaje, proiectarea structurii bazei furajere, proiectarea balanţei furajere. 54

5.1.2.1. Optimizarea raţiilor furajere Pentru stabilirea raţiilor furajere se vor lua în calcul următoarele elemente: - producţia de lapte planificată, pe lactaţie; - normele de furajare pe stări fiziologice; - sortimentele de nutreţuri produse în fermă, în raport cu condiţiile pedoclimatice şi suprafaţa de bază furajeră disponibilă; - furajele posibil de procurat prin cumpărare; - valoarea nutritivă reală a furajelor ce alcătuiesc raţia. La optimizarea raţiei se va avea în vedere asigurarea tuturor substanţelor nutritive necesare, prin furaje care se obţin cu costuri minime de producţie. 5.1.2.2. Proiectarea necesarului anual de furaje Pentru proiectarea necesarului anual de furaje se vor lua în calcul următoarele elemente: - sortimentul de furaje care alcătuiesc raţia (în raport cu tehnologia de furajare şi sezonul calendaristic de referinţă); - starea fiziologică şi nivelul productiv al vacilor; - numărul lunar de zile furajate. Prin însumarea cantităţilor diferitelor sortimente de nutreţuri necesare în fiecare lună se obţine necesarul de furaje pe an calendaristic. Pentru siguranţă (ca stoc de rezervă pentru situaţii deosebite), cantităţile de furaje, pe sortimente furajere, se multiplică cu un coeficient, a cărui valoare este de 1,1 - 1,15 (respectiv, +10 ... +15%). 5.1.2.3. Proiectarea structurii bazei furajere La proiectarea structurii bazei furajere se va lua în considerare suprafaţa de teren agricol al fermei (arabil + păşuni şi fâneţe), producţia medie de furaje la hectar, precum şi posibilităţile de sporire a producţiei de furaje verzi de pe păşunile şi fâneţele naturale. Prin proiectarea structurii bazei furajere se vizează obţinerea unor cantităţi maxime de energie metabolizabilă şi de proteină brută digestibilă la hectar, cu costuri minime, prin culturi furajere cu efect puternic lactogen. Dacă ferma nu dispune de păşuni naturale şi se practică întreţinerea vacilor în timpul verii pe păşuni cultivate, se va stabili suprafaţa destinată pentru înfiinţarea acestor păşuni, precum şi structura floristică optimă, în funcţie de zona pedo-climatică. Cele mai importante culturi furajere pentru vacile de lapte sunt leguminoasele perene, porumbul pentru siloz şi sfecla furajeră. 55

5.1.2.1. Optimizarea raţiilor furajere<br />

Pentru stabilirea raţiilor furajere se vor lua în calcul<br />

următoarele elemente:<br />

- producţia de <strong>la</strong>pte p<strong>la</strong>nificată, pe <strong>la</strong>ctaţie;<br />

- normele de furajare pe stări fiziologice;<br />

- sortimentele de nutreţuri produse în fermă, în raport cu<br />

condiţiile pedoclimatice şi suprafaţa de bază furajeră disponibilă;<br />

- furajele posibil de procurat prin cumpărare;<br />

- valoarea nutritivă reală a furajelor ce alcătuiesc raţia.<br />

La optimizarea raţiei se va avea în vedere asigurarea tuturor<br />

substanţelor nutritive necesare, prin furaje care se obţin cu costuri<br />

minime de producţie.<br />

5.1.2.2. <strong>Proiectare</strong>a necesarului anual de furaje<br />

Pentru proiectarea necesarului anual de furaje se vor lua în<br />

calcul următoarele elemente:<br />

- sortimentul de furaje care alcătuiesc raţia (în raport cu<br />

tehnologia de furajare şi sezonul calendaristic de referinţă);<br />

- starea fiziologică şi nivelul productiv al vacilor;<br />

- numărul lunar de zile furajate.<br />

Prin însumarea cantităţilor diferitelor sortimente de nutreţuri<br />

necesare în fiecare lună se obţine necesarul de furaje pe an<br />

calendaristic. Pentru siguranţă (ca stoc de rezervă pentru situaţii<br />

deosebite), cantităţile de furaje, pe sortimente furajere, se<br />

multiplică cu un coeficient, a cărui valoare este de 1,1 - 1,15<br />

(respectiv, +10 ... +15%).<br />

5.1.2.3. <strong>Proiectare</strong>a structurii bazei furajere<br />

La proiectarea structurii bazei furajere se va lua în<br />

considerare suprafaţa de teren agricol al fermei (arabil + păşuni şi<br />

fâneţe), producţia medie de furaje <strong>la</strong> hectar, precum şi<br />

posibilităţile de sporire a producţiei de furaje verzi de pe păşunile<br />

şi fâneţele naturale.<br />

Prin proiectarea structurii bazei furajere se vizează obţinerea<br />

unor cantităţi maxime de energie metabolizabilă şi de proteină<br />

brută digestibilă <strong>la</strong> hectar, cu costuri minime, prin culturi furajere<br />

cu efect puternic <strong>la</strong>ctogen.<br />

Dacă ferma nu dispune de păşuni naturale şi se practică<br />

întreţinerea vacilor în timpul verii pe păşuni cultivate, se va stabili<br />

suprafaţa destinată pentru înfiinţarea acestor păşuni, precum şi<br />

structura floristică optimă, în funcţie de zona pedo-climatică.<br />

Cele mai importante culturi furajere pentru vacile de <strong>la</strong>pte sunt<br />

leguminoasele perene, porumbul pentru siloz şi sfec<strong>la</strong> furajeră.<br />

55

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!