Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura

Viţeii cu masa corporală cuprinsă între 70 şi 100 kg ingeră
zilnic cca. 2 kg S.U. dacă dieta este exclusiv lichidă şi cca. 3,3 kg
S.U. în cazul în care furajarea se face cu concentrate şi fân. Cu
toate acestea, având în vedere coeficientul de digestibilitate al
laptelui şi al substituenţilor de lapte (cca. 95%) energia
metabolizabilă este mai mare în cazul laptelui, comparativ cu
concentratele şi cu fibroasele. Prin urmare, dacă se vizează
obţinerea unui spor mediu zilnic (s.m.z.) ridicat, viţeii nu se vor
înţărca înainte de a realiza o masă corporală de 100 kg (Roy, citat
de G. Stanciu, 1999).
Consumul zilnic de substituenţi de lapte, administrat ad
libitum, este influenţat de conţinutul acestora în substanţă uscată.
Astfel, un substituent de lapte cu un conţinut de grăsime de 10%,
a fost diluat în proporţii diferite astfel încât conţinutul de S.U. a
substituentului reconstituit să fie variabil, de la 5% până la 25%
(reconstituirea substituentului pulvis s-a făcut în proporţie de
1/20 până la 1/4). S-a constatat că, cu cât concentraţia
substituentului lichid a fost mai redusă, cu atât consumul
voluntar zilnic de substituent a fost mai mare, astfel încât, în
decurs de 24 de ore s-a înregistrat un consum relativ egal de SU.
Cel mai ridicat indice de valorificare a substituentului şi, deci, cel
mai mare s.m.z. s-a constatat la o concentraţie în substanţă uscată
a substituentului de 15%. Din acest experiment (Petyjon, 1963,
citat de G. Stanciu - 1999), rezultă că la prepararea substituenţilor
de lapte, proporţia optimă de reconstituire este de 1/6 - 1/7.
La viţeii hrăniţi numai cu furaje uscate (concentrate,
fibroase şi suculente), consumul de S.U. pe durata a 24 de ore
este influenţat de calitatea nutreţurilor şi coeficientul acestora de
digestibilitate. La viţei, după vârsta de 3 luni, consumul de S.U.
este de 1,6 kg/zi dacă se administrează exclusiv fân (coeficient de
digestibilitate de 56%) şi de 2,5 kg S.U. dacă se administrează
numai furaje concentrate (coeficient de digestibilitate de 81%).
Consumul mai ridicat de S.U. în cazul concentratelor este
urmarea faptului că tranzitul concentratelor prin tubul digestiv al
animalului este mai rapid decât cel al fibroaselor. Prin urmare,
dacă se urmăreşte accelerarea procesului de creştere al viţelelor,
se impune administrarea unor cantităţi corespunzătoare de furaje
concentrate (Stobo, 1966, citat de G. Stanciu - 1999).
Apetitul la viţei este influenţat şi de condiţiile climaterice.
Temperaturile care depăşesc limita specifică de confort
termic determină reducerea apetitului, pe când cele care se găsesc
sub această limită măresc apetitul.
Umiditatea relativă redusă a aerului, influenţează negativ
apetitul viţeilor.
40