Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura
Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura
Capitolul 4 PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE CREŞTERE A TINERETULUI TAURIN DE REPRODUCŢIE Creşterea dirijată, pe baze ştiinţifice, a tineretului taurin de reproducţie reprezintă o importantă verigă tehnologică prin intermediul căreia se asigură creşterea şi împrospătarea efectivelor de taurine cu material biologic superior din punct de vedere genetic. Dirijarea procesului de creştere la tineretul taurin de reproducţie se realizează prin intermediul „Planului de creştere”. 4.1. ELABORAREA PLANULUI DE CREŞTERE A TINERETULUI TAURIN DE REPRODUCŢIE La întocmirea Planului de creştere a tineretului taurin se vor lua în considerare următoarele elemente: rasa şi aptitudinile productive ale acesteia, precum şi sexul viţeilor, având permanent în vedere rentabilitatea economică a procesului de creştere. Pornind de la masa corporală a viţelului la naştere, în planul de creştere se planifică masa corporală pe care trebuie să o realizeze animalele în diferite etape de vârstă, astfel: la înţărcare, la 6 luni, la 12 luni, la 15 luni, la 18 luni (sau la vârsta montei fecunde), la 24 de luni, la prima fătare şi la vârsta maturităţii somatice. Vârsta şi masa corporală recomandate pentru admiterea viţelelor a fost prezentată în tabelul 3.1 (pag. 18). În funcţie de masa corporală planificată pentru diferite etape de vârstă şi având în vedere particularităţile procesului de creştere şi de dezvoltare a tineretului taurin de reproducţie, se stabilesc sporurile medii zilnice pentru fiecare din aceste etape de vârstă. Planul de creştere este completat, obligatoriu, de Planul de hrănire specific pentru diferitele etape de vârstă a tineretului taurin, precum şi de planul de asigurare al furajelor specifice necesare (Balanţa furajeră). Structura raţiilor furajere trebuie să corespundă cu particularităţile morfo-funcţionale ale aparatului digestiv al animalelor. În principiu, se recomandă ca sporul mediu zilnic planificat pentru tineretul taurin femel de reproducţie să fie de 500 - 600 g la viţelele din categoria de vârstă 0 - 3 luni, 600 - 800 g la viţelele din categoria de vârstă 3-6 luni, 500 - 700 g la viţelele din categoria de vârstă 6 - 12 luni, 500 - 600 g la viţelele din categoria de vârstă 12 - 14 luni şi de 400 - 600 g la juninci. 30
Pentru tineretul taurin femel de reproducţie poate fi adoptat sistemul de creştere lent, moderat sau rapid, în funcţie de sporul mediu zilnic planificat şi, deci, de vârsta femelelor la prima fătare. Se consideră creştere lentă atunci când prima fătare are loc la vârsta de 3 ani, creştere moderată la 2,5 ani şi creştere rapidă la vârsta de 2 ani. La stabilirea tipului de creştere adoptat se vor lua în considerare cheltuielile aferente procesului de creştere (determinate de suprafaţa de teren disponibil pentru producerea furajelor de volum, densitatea taurinelor la hectar – condiţionată de cantitatea şi calitatea furajelor obţinute pe hectar), costul furajelor obţinute din afara fermei (furaje concentrate sau combinate, substituenţi de lapte), costurile cu forţa de muncă, modul de planificare al fătărilor. Un factor economic important în alegerea sistemului de creştere al tineretului taurin de reproducţie este venitul pe hectar teren de bază furajeră realizat din creşterea tineretului. În cazul creşterii lente, cheltuielile cu furajarea sunt mai reduse (se folosesc furaje de calitate medie, produse în fermă), însă cresc cheltuielile aferente întreţinerii, deoarece prima fătare va avea loc la vârsta de 30 luni. Dacă ferma dispune de o suprafaţă suficientă de teren pentru baza furajeră, suprafaţă de pe care se pot obţine furaje de volum de calitate bună, care pot fi valorificate prin creşterea tineretului taurin de înlocuire, se poate opta pentru tipul de creştere moderată. În ţările din vestul Europei, în Canada şi Statele Unite se practică, în general, sistemul rapid de creştere a viţelelor, astfel încât acestea sunt admise la reproducţie în jurul vârstei de 15 luni, fătarea având loc la cca. 2 ani. Această variantă tehnologică presupune consumuri ridicate de furaje de foarte bună calitate, în special de furaje combinate, furaje care sunt şi mai costisitoare. Se poate aplica, cu succes, la viţelele aparţinând raselor foarte precoce şi numai în condiţiile aplicării corecte a tehnologiei specifice de creştere. În funcţie de condiţiile concrete din fiecare fermă, pentru rasele de taurine crescute, cu preponderenţă, în ţara noastră, proiectarea procesului de creştere se poate face luând ca exemplu variantele prezentate în fig. 4.1 - 4.11 (prelucrare după C. Velea, 2004), precum şi în tabelele aferente (tab. 4.1 - 4.3). După cum se poate constata din datele prezentate în aceste grafice şi tabele, în funcţie de rasă, pentru creşterea tineretului taurin femel de reproducţie poate fi adoptat sistemul de creştere lent, moderat sau rapid, în funcţie de sporul mediu zilnic planificat şi, deci, de vârsta femelelor la prima fătare. 31
- Page 3: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
- Page 6 and 7: PREFAŢĂ Cursul de PROIECTARE TEHN
- Page 8 and 9: 4.2.3. Proiectarea tehnologiei de h
- Page 11 and 12: Capitolul 1 PROIECTAREA AMPLASĂRII
- Page 13 and 14: - se recomandă ca drumurile de acc
- Page 15 and 16: 1.4. PROIECTAREA CAPACITĂŢII FERM
- Page 17 and 18: În zona de câmpie (unde fertilita
- Page 19 and 20: medie de exploatare a vacilor, resp
- Page 21 and 22: Menţionăm că unele cifre zecimal
- Page 23 and 24: 3. Calculul ponderii procentuale a
- Page 25 and 26: Tabelul 2.2 Structura procentuală
- Page 27 and 28: Practicarea acestui sistem de progr
- Page 29 and 30: 3.3. PROGRAMAREA LA ÎNSĂMÂNŢARE
- Page 31 and 32: 3.6. PROIECTAREA MODULUI DE DEPISTA
- Page 33 and 34: Metoda clinică (prin exploraţie t
- Page 35 and 36: Pe durata repausului mamar, vacile
- Page 37 and 38: În cazul fătărilor eşalonate ş
- Page 39: Teme şi întrebări 1. Să se calc
- Page 43 and 44: Masa corporală (kg) 500 400 300 20
- Page 45 and 46: Masa corporală (kg) 500 400 300 20
- Page 47 and 48: Masa corporală (kg) 500 400 300 20
- Page 49 and 50: Tabelul 4.4 Proiectarea structurii
- Page 51 and 52: 4.2.2. CONSUMUL DE APĂ LA VIŢEI C
- Page 53 and 54: Majoritatea substituenţilor au în
- Page 55 and 56: La alegerea sistemului şi a metode
- Page 57 and 58: ▪ Viţele în intervalul de vârs
- Page 59 and 60: Exemplu de calcul: Stabilirea numă
- Page 61 and 62: amplasarea şi capacitatea jgheabur
- Page 63 and 64: Tabelul 4.9 Planul de creştere pen
- Page 65 and 66: 5.1.2.1. Optimizarea raţiilor fura
- Page 67 and 68: 5.2. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE MUL
- Page 69 and 70: - proiectarea modului de realizare
- Page 71 and 72: 5.5. PROIECTAREA ORGANIZĂRII MUNCI
- Page 73 and 74: Tabelul 5.1 Norme de muncă recoman
- Page 75 and 76: IV. Normative de muncă pentru îng
- Page 77 and 78: Capitolul 6 PROIECTAREA EXPLOATĂRI
- Page 79 and 80: Sistemul de îngrăşare Intensiv S
- Page 81 and 82: Exemplu de calcul al necesarului de
- Page 83 and 84: condiţionate de vârsta animalelor
- Page 85 and 86: Pentru recondiţionarea sau îngră
- Page 87 and 88: aplatizarea, fulguirea la aburi sau
- Page 89 and 90: greutatea medie de cca. 250 kg şi
Capitolul 4<br />
PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE<br />
CREŞTERE A TINERETULUI TAURIN DE<br />
REPRODUCŢIE<br />
Creşterea dirijată, pe baze ştiinţifice, a tineretului taurin de<br />
reproducţie reprezintă o importantă verigă tehnologică prin<br />
intermediul căreia se asigură creşterea şi împrospătarea<br />
efectivelor de taurine cu material biologic superior din punct de<br />
vedere genetic.<br />
Dirijarea procesului de creştere <strong>la</strong> tineretul taurin de<br />
reproducţie se realizează prin intermediul „P<strong>la</strong>nului de creştere”.<br />
4.1. ELABORAREA PLANULUI DE CREŞTERE A<br />
TINERETULUI TAURIN DE REPRODUCŢIE<br />
La întocmirea P<strong>la</strong>nului de creştere a tineretului taurin se vor<br />
lua în considerare următoarele elemente: rasa şi aptitudinile<br />
productive ale acesteia, precum şi sexul viţeilor, având<br />
permanent în vedere rentabilitatea economică a procesului de<br />
creştere.<br />
Pornind de <strong>la</strong> masa corporală a viţelului <strong>la</strong> naştere, în p<strong>la</strong>nul<br />
de creştere se p<strong>la</strong>nifică masa corporală pe care trebuie să o<br />
realizeze animalele în diferite etape de vârstă, astfel: <strong>la</strong> înţărcare,<br />
<strong>la</strong> 6 luni, <strong>la</strong> 12 luni, <strong>la</strong> 15 luni, <strong>la</strong> 18 luni (sau <strong>la</strong> vârsta montei<br />
fecunde), <strong>la</strong> 24 de luni, <strong>la</strong> prima fătare şi <strong>la</strong> vârsta maturităţii<br />
somatice. Vârsta şi masa corporală recomandate pentru admiterea<br />
viţelelor a fost prezentată în tabelul 3.1 (pag. 18). În funcţie de<br />
masa corporală p<strong>la</strong>nificată pentru diferite etape de vârstă şi având<br />
în vedere particu<strong>la</strong>rităţile procesului de creştere şi de dezvoltare a<br />
tineretului taurin de reproducţie, se stabilesc sporurile medii<br />
zilnice pentru fiecare din aceste etape de vârstă. P<strong>la</strong>nul de creştere<br />
este completat, obligatoriu, de P<strong>la</strong>nul de hrănire specific pentru<br />
diferitele etape de vârstă a tineretului taurin, precum şi de p<strong>la</strong>nul<br />
de asigurare al furajelor specifice necesare (Ba<strong>la</strong>nţa furajeră).<br />
Structura raţiilor furajere trebuie să corespundă cu particu<strong>la</strong>rităţile<br />
morfo-funcţionale ale aparatului digestiv al animalelor.<br />
În principiu, se recomandă ca sporul mediu zilnic p<strong>la</strong>nificat<br />
pentru tineretul taurin femel de reproducţie să fie de 500 - 600 g<br />
<strong>la</strong> viţelele din categoria de vârstă 0 - 3 luni, 600 - 800 g <strong>la</strong> viţelele<br />
din categoria de vârstă 3-6 luni, 500 - 700 g <strong>la</strong> viţelele din<br />
categoria de vârstă 6 - 12 luni, 500 - 600 g <strong>la</strong> viţelele din<br />
categoria de vârstă 12 - 14 luni şi de 400 - 600 g <strong>la</strong> juninci.<br />
30