Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura
Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura
Metodele biologico-chimice se folosesc cu precădere în cazul întreţinerii libere şi presupune utilizarea altor animale pentru depistarea vacilor şi viţelelor în călduri. Astfel, pot fi folosiţi tauri genito-stimulatori (tauri vasectomizaţi, tauri cu deviere chirurgicală permanentă a penisului, tauri castraţi chirurgical şi trataţi hormonal) sau vaci reformate tratate hormonal (androgenizate). Aceste animale sunt echipate cu un căpăstru prevăzut, sub bărbie, cu o bilă impregnată cu vopsea ce marchează femelele în călduri şi care acceptă saltul. În unele ferme se folosesc şi câini special dresaţi, pentru depistarea femelelor în călduri. Metode de laborator. Pentru depistarea femelelor în călduri se determină concentraţia progesteronului din sânge sau din lapte, rezistenţa electrică a mucusului vaginal etc. Aceste metode au o precizie mare, însă sunt scumpe şi laborioase. Dispozitive, aparate şi senzori. Se folosesc, în special, în fermele în care se practică întreţinerea liberă a vacilor. Capsula cu vopsea este confecţionată din material plastic şi conţine vopsea. Această capsulă se ataşează cu ajutorul unei substanţe adezive în zona crupei. În momentul în care vaca în călduri este sărită de o altă vacă, capsula se sparge, vopseaua marcând animalul în zona crupei. Pedometrul este un dispozitiv electronic care măsoară activitatea de mişcare a vacilor, care este mai intensă la vacile în călduri. Acest dispozitiv se ataşează la fluierul unuia din membrele posterioare. Citirea mişcărilor efectuate de către animal se face de două ori pe zi (la muls). Vacile în călduri efectuează de 2 până la 4 ori mai multă mişcare comparativ cu situaţia dinaintea declanşării căldurilor. Implantul corporal cu senzori termici. Având în vedere că la vacile în călduri temperatura corporală creşte uşor, s-au conceput senzori care înregistrează automat temperatura corporală. De asemenea, se pot folosi senzori pentru măsurarea automată a temperaturii laptelui. Utilizând asemenea detectori artificiali (dispozitive, aparate şi senzori) se pot depista 80-85% din vacile în călduri. 3.7. STABILIREA METODEI PENTRU DIAGNOSTICUL GESTAŢIEI Diagnosticarea stării de gestaţie are o deosebită importanţă economică şi tehnică. Diagnosticarea timpurie a gestaţiei permite identificarea în timp util a femelelor infecunde şi recuperarea acestora, astfel încât repausul de gestaţie să se încadreze în limite optime. 22
Metoda clinică (prin exploraţie transrectală) permite diagnosticarea stării de gestaţie la 45 de zile la juninci şi la 75 de zile pentru vaci, de la ultima însămânţare. Este metoda cea mai des utilizată în practică. Precizia metodei este de aproape 100%. Metoda radioimunologică (RIA) constă în dozarea progesteronului din sânge sau din lapte cu ajutorul izotopilor radioactivi. Dacă cantitatea de progesteron este mai mare de 3 ng/ml sânge, sau mai mare de 6 ng/ml lapte, se consideră că vaca este gestantă. Această metodă permite diagnosticul timpuriu al stării de gestaţie, respectiv la 21-24 zile de la ultima însămânţare, precizia metodei fiind de cca. 85%. Metode fizice. În unele ferme, pentru diagnosticul timpuriu al gestaţiei se folosesc şi aparate cu ultrasunete (ultrasonograf). Cu ajutorul acestor aparate starea de gestaţie poate fi diagnosticată din a 17-a zi de la ultima însămânţare; precizia metodei se apropie de 100%. Metode zootehnice. Se consideră că vacile care nu repetă căldurile timp de 60-90 de zile de la data ultimei însămânţări, sunt gestante. După instalarea gestaţiei, femelele devin mai liniştite (mai ales în a doua parte a gestaţiei) şi asimilează mai bine furajele (starea de întreţinere se îmbunătăţeşte vizibil). După luna a 6-a - a 7-a de gestaţie, fătul poate fi simţit prin palpare în partea inferioară a flancului drept. La comisura inferioară a vulvei, la vacile gestante, este prezent un mucus de o consistenţă mai fermă decât cel specific estrului, uşor tulbure. Realizarea planului de însămânţări şi fătări necesită urmărirea permanentă a activităţii de reproducţie din fermă. Pentru a uşura urmărirea activităţii de reproducţie, în practică se folosesc tăbliţe tehnologice şi calendarul reproducţiei. De reţinut că tăbliţa tehnologică individuală a vacilor trebuie să ofere suficiente date asupra activităţii de reproducţie, respectiv: - data ultimei fătări; - data însămânţării; - starea fiziologică în care se găseşte vaca, respectiv: recent fătată (până la 60 de zile de la fătare); însămânţată recent; gestantă; infecundă. Pentru urmărirea activităţii de reproducţie, în ferme se întreprind acţiuni zilnice şi acţiuni periodice. Acţiuni zilnice: - depistarea vacilor şi viţelelor în călduri; - însămânţarea vacilor şi viţelelor în perioada programată; - stabilirea vacilor care se pregătesc pentru înţărcare ; - urmărirea înţărcării vacilor la data programată; 23
- Page 3: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
- Page 6 and 7: PREFAŢĂ Cursul de PROIECTARE TEHN
- Page 8 and 9: 4.2.3. Proiectarea tehnologiei de h
- Page 11 and 12: Capitolul 1 PROIECTAREA AMPLASĂRII
- Page 13 and 14: - se recomandă ca drumurile de acc
- Page 15 and 16: 1.4. PROIECTAREA CAPACITĂŢII FERM
- Page 17 and 18: În zona de câmpie (unde fertilita
- Page 19 and 20: medie de exploatare a vacilor, resp
- Page 21 and 22: Menţionăm că unele cifre zecimal
- Page 23 and 24: 3. Calculul ponderii procentuale a
- Page 25 and 26: Tabelul 2.2 Structura procentuală
- Page 27 and 28: Practicarea acestui sistem de progr
- Page 29 and 30: 3.3. PROGRAMAREA LA ÎNSĂMÂNŢARE
- Page 31: 3.6. PROIECTAREA MODULUI DE DEPISTA
- Page 35 and 36: Pe durata repausului mamar, vacile
- Page 37 and 38: În cazul fătărilor eşalonate ş
- Page 39 and 40: Teme şi întrebări 1. Să se calc
- Page 41 and 42: Pentru tineretul taurin femel de re
- Page 43 and 44: Masa corporală (kg) 500 400 300 20
- Page 45 and 46: Masa corporală (kg) 500 400 300 20
- Page 47 and 48: Masa corporală (kg) 500 400 300 20
- Page 49 and 50: Tabelul 4.4 Proiectarea structurii
- Page 51 and 52: 4.2.2. CONSUMUL DE APĂ LA VIŢEI C
- Page 53 and 54: Majoritatea substituenţilor au în
- Page 55 and 56: La alegerea sistemului şi a metode
- Page 57 and 58: ▪ Viţele în intervalul de vârs
- Page 59 and 60: Exemplu de calcul: Stabilirea numă
- Page 61 and 62: amplasarea şi capacitatea jgheabur
- Page 63 and 64: Tabelul 4.9 Planul de creştere pen
- Page 65 and 66: 5.1.2.1. Optimizarea raţiilor fura
- Page 67 and 68: 5.2. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE MUL
- Page 69 and 70: - proiectarea modului de realizare
- Page 71 and 72: 5.5. PROIECTAREA ORGANIZĂRII MUNCI
- Page 73 and 74: Tabelul 5.1 Norme de muncă recoman
- Page 75 and 76: IV. Normative de muncă pentru îng
- Page 77 and 78: Capitolul 6 PROIECTAREA EXPLOATĂRI
- Page 79 and 80: Sistemul de îngrăşare Intensiv S
- Page 81 and 82: Exemplu de calcul al necesarului de
Metoda clinică (prin exploraţie transrectală) permite<br />
diagnosticarea stării de gestaţie <strong>la</strong> 45 de zile <strong>la</strong> juninci şi <strong>la</strong> 75 de<br />
zile pentru vaci, de <strong>la</strong> ultima însămânţare. Este metoda cea mai<br />
des utilizată în practică. Precizia metodei este de aproape 100%.<br />
Metoda radioimunologică (RIA) constă în dozarea<br />
progesteronului din sânge sau din <strong>la</strong>pte cu ajutorul izotopilor<br />
radioactivi. Dacă cantitatea de progesteron este mai mare de 3<br />
ng/ml sânge, sau mai mare de 6 ng/ml <strong>la</strong>pte, se consideră că vaca<br />
este gestantă. Această metodă permite diagnosticul timpuriu al<br />
stării de gestaţie, respectiv <strong>la</strong> 21-24 zile de <strong>la</strong> ultima însămânţare,<br />
precizia metodei fiind de cca. 85%.<br />
Metode fizice. În unele ferme, pentru diagnosticul timpuriu<br />
al gestaţiei se folosesc şi aparate cu ultrasunete (ultrasonograf).<br />
Cu ajutorul acestor aparate starea de gestaţie poate fi<br />
diagnosticată din a 17-a zi de <strong>la</strong> ultima însămânţare; precizia<br />
metodei se apropie de 100%.<br />
Metode zootehnice. Se consideră că vacile care nu repetă<br />
căldurile timp de 60-90 de zile de <strong>la</strong> data ultimei însămânţări,<br />
sunt gestante.<br />
După insta<strong>la</strong>rea gestaţiei, femelele devin mai liniştite (mai ales<br />
în a doua parte a gestaţiei) şi asimilează mai bine furajele (starea de<br />
întreţinere se îmbunătăţeşte vizibil). După luna a 6-a - a 7-a de<br />
gestaţie, fătul poate fi simţit prin palpare în partea inferioară a<br />
f<strong>la</strong>ncului drept. La comisura inferioară a vulvei, <strong>la</strong> vacile gestante,<br />
este prezent un mucus de o consistenţă mai fermă decât cel specific<br />
estrului, uşor tulbure.<br />
Realizarea p<strong>la</strong>nului de însămânţări şi fătări necesită<br />
urmărirea permanentă a activităţii de reproducţie din fermă.<br />
Pentru a uşura urmărirea activităţii de reproducţie, în practică se<br />
folosesc tăbliţe tehnologice şi calendarul reproducţiei.<br />
De reţinut că tăbliţa tehnologică individuală a vacilor<br />
trebuie să ofere suficiente date asupra activităţii de reproducţie,<br />
respectiv:<br />
- data ultimei fătări;<br />
- data însămânţării;<br />
- starea fiziologică în care se găseşte vaca, respectiv: recent<br />
fătată (până <strong>la</strong> 60 de zile de <strong>la</strong> fătare); însămânţată recent;<br />
gestantă; infecundă.<br />
Pentru urmărirea activităţii de reproducţie, în ferme se<br />
întreprind acţiuni zilnice şi acţiuni periodice.<br />
Acţiuni zilnice:<br />
- depistarea vacilor şi viţelelor în călduri;<br />
- însămânţarea vacilor şi viţelelor în perioada programată;<br />
- stabilirea vacilor care se pregătesc pentru înţărcare ;<br />
- urmărirea înţărcării vacilor <strong>la</strong> data programată;<br />
23