Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura
Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura
3.4. STABILIREA DURATEI REPAUSULUI MAMAR Durata repausului mamar (RM) se stabileşte diferenţiat, în funcţie de: - vârsta vacilor (primipare sau multipare); - nivelul productiv; - anotimpul în care are loc repausul mamar. Stabilirea duratei RM se face cu ajutorul datelor din tabelul 3.2. Durata repausului mamar recomandat (în zile) 20 Tabelul 3.2 Categoria Redus Nivelul productiv Mijlociu Ridicat Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna Vaci primipare 60-65 66-70 60-65 66-70 71-75 76-80 Vaci multipare 40-45 46-50 51-55 56-60 61-65 66-70 Dacă starea de întreţinere a vacilor este necorespunzătoare, sau dacă vaca suferă de anumite afecţiuni cronice, durata RM se prelungeşte cu cca. 10 zile faţă de termenele menţionate. 3.5. PROIECTAREA PLANULUI DE ÎNSĂMÂNŢĂRI ŞI FĂTĂRI ŞI URMĂRIREA ACTIVITĂŢII DE REPRODUCŢIE Proiectarea activităţii de reproducţie este o lucrare tehnică deosebit de importantă şi care se materializează prin întocmirea Planului individual de însămânţări şi fătări. Planul de însămânţări şi fătări este mijlocul de programare organizată, pe baze ştiinţifice, a activităţii de reproducţie în fermele de taurine şi de urmărire a acesteia. Acest plan se întocmeşte în luna decembrie şi are valabilitate pentru anul calendaristic următor. Întocmirea acestui plan impune cu necesitate ca la nivelul fermei să existe evidenţe zootehnice completate la zi iar animalele să fie individualizate. Pentru întocmirea planului individual de însămânţări şi fătări se analizează fiecare vacă în parte din punct de vedere al stării fiziologice, sanitare şi productive. De asemenea, se vor lua în considerare următoarele elemente: sistemul de programare la însămânţări şi fătări; termenul optim de introducere a viţelelor la reproducţie; termenul optim de însămânţare a vacilor după fătare; durata repausului mamar. Având în vedere că în planul individual de însămânţări şi fătări este prevăzut şi taurul de la care se va folosi material seminal, acest document constituie, în acelaşi timp, şi un plan de potrivire a perechilor.
3.6. PROIECTAREA MODULUI DE DEPISTARE A VACILOR ŞI VIŢELELOR ÎN CĂLDURI Depistarea vacilor şi viţelelor în călduri este o operaţiune tehnică deosebit de importantă, cu influenţă directă asupra indicilor de reproducţie şi, implicit, economici la nivelul fermei. Pentru depistarea femelelor în călduri se folosesc diferite metode: etologice, clinice, biologico-chimice şi metode de laborator. Pentru a uşura acţiunea de depistare a femelelor în călduri s-au conceput diferite dispozitive, aparate şi senzori, folosite, în special, în fermele în care se practică întreţinerea liberă. La proiectarea modului de depistare al vacilor şi viţelelor în călduri se va ţine cont de sistemul de întreţinere al vacilor, de gradul de pregătire al fermierului, de precizia metodei preconizate şi de costurile aferente acţiunilor legate de depistarea vacilor şi viţelelor în călduri. Pentru depistarea vacilor în călduri se recomandă observarea directă a vacilor de cel puţin două ori pe zi, timp de 30 minute, dimineaţa devreme şi seara târziu. Metodele utilizate pentru depistarea vacilor şi viţelelor în călduri trebuie bine cunoscute de personalul implicat în această acţiune; în practica productivă, metodele cel mai des utilizate sunt cele etologice şi clinice. Metode etologice. Se bazează pe observarea directă a modificărilor comportamentale ale femelelor în călduri. Pe durata căldurilor, femelele sunt neliniştite, mugesc mai des, sunt mai atente la ceea ce se întâmplă în jur, caută compania altor congenere sau a taurului, execută control olfactiv şi ling trenul posterior al altor vaci, sar pe alte vaci, acceptă saltul. Apetitul, rumegarea şi producţia de lapte se reduc, vulva este edemaţiată iar la comisura inferioară a acesteia se observă un mucus filant, transparent. Utilizând această metodă, procentul de depistare al femelelor în călduri este de 60-90%, în raport cu numărul şi durata depistărilor executate în 24 ore, precum şi cu experienţa fermierului. Metodele clinice se bazează pe modificările morfologice şi funcţionale ale aparatului genital, ca urmare a prezenţei hormonilor estrogeni în circuitul sanguin. Principalele modificări constatate la examenul clinic al femelelor în călduri sunt următoarele: ovarul în care se dezvoltă foliculul este mărit în volum; corpul galben este mic (1 cm), iar foliculul matur are diametrul de 1,5-2 cm; uterul este turgescent, rigid; cervixul este turgescent şi uşor deschis; vulva este congestionată, de culoare roşie-deschisă, acoperită cu un strat de mucus; ugerul este uşor edemaţiat şi congestionat; temperatura corporală este uşor crescută (cu cca. 1ºC). 21
- Page 3: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
- Page 6 and 7: PREFAŢĂ Cursul de PROIECTARE TEHN
- Page 8 and 9: 4.2.3. Proiectarea tehnologiei de h
- Page 11 and 12: Capitolul 1 PROIECTAREA AMPLASĂRII
- Page 13 and 14: - se recomandă ca drumurile de acc
- Page 15 and 16: 1.4. PROIECTAREA CAPACITĂŢII FERM
- Page 17 and 18: În zona de câmpie (unde fertilita
- Page 19 and 20: medie de exploatare a vacilor, resp
- Page 21 and 22: Menţionăm că unele cifre zecimal
- Page 23 and 24: 3. Calculul ponderii procentuale a
- Page 25 and 26: Tabelul 2.2 Structura procentuală
- Page 27 and 28: Practicarea acestui sistem de progr
- Page 29: 3.3. PROGRAMAREA LA ÎNSĂMÂNŢARE
- Page 33 and 34: Metoda clinică (prin exploraţie t
- Page 35 and 36: Pe durata repausului mamar, vacile
- Page 37 and 38: În cazul fătărilor eşalonate ş
- Page 39 and 40: Teme şi întrebări 1. Să se calc
- Page 41 and 42: Pentru tineretul taurin femel de re
- Page 43 and 44: Masa corporală (kg) 500 400 300 20
- Page 45 and 46: Masa corporală (kg) 500 400 300 20
- Page 47 and 48: Masa corporală (kg) 500 400 300 20
- Page 49 and 50: Tabelul 4.4 Proiectarea structurii
- Page 51 and 52: 4.2.2. CONSUMUL DE APĂ LA VIŢEI C
- Page 53 and 54: Majoritatea substituenţilor au în
- Page 55 and 56: La alegerea sistemului şi a metode
- Page 57 and 58: ▪ Viţele în intervalul de vârs
- Page 59 and 60: Exemplu de calcul: Stabilirea numă
- Page 61 and 62: amplasarea şi capacitatea jgheabur
- Page 63 and 64: Tabelul 4.9 Planul de creştere pen
- Page 65 and 66: 5.1.2.1. Optimizarea raţiilor fura
- Page 67 and 68: 5.2. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE MUL
- Page 69 and 70: - proiectarea modului de realizare
- Page 71 and 72: 5.5. PROIECTAREA ORGANIZĂRII MUNCI
- Page 73 and 74: Tabelul 5.1 Norme de muncă recoman
- Page 75 and 76: IV. Normative de muncă pentru îng
- Page 77 and 78: Capitolul 6 PROIECTAREA EXPLOATĂRI
- Page 79 and 80: Sistemul de îngrăşare Intensiv S
3.4. STABILIREA DURATEI REPAUSULUI<br />
MAMAR<br />
Durata repausului mamar (RM) se stabileşte diferenţiat, în<br />
funcţie de:<br />
- vârsta vacilor (primipare sau multipare);<br />
- nivelul productiv;<br />
- anotimpul în care are loc repausul mamar.<br />
Stabilirea duratei RM se face cu ajutorul datelor din tabelul 3.2.<br />
Durata repausului mamar recomandat (în zile)<br />
20<br />
Tabelul 3.2<br />
Categoria Redus<br />
Nivelul productiv<br />
Mijlociu Ridicat<br />
Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna<br />
Vaci primipare 60-65 66-70 60-65 66-70 71-75 76-80<br />
Vaci multipare 40-45 46-50 51-55 56-60 61-65 66-70<br />
Dacă starea de întreţinere a vacilor este necorespunzătoare,<br />
sau dacă vaca suferă de anumite afecţiuni cronice, durata RM se<br />
prelungeşte cu cca. 10 zile faţă de termenele menţionate.<br />
3.5. PROIECTAREA PLANULUI DE<br />
ÎNSĂMÂNŢĂRI ŞI FĂTĂRI ŞI URMĂRIREA<br />
ACTIVITĂŢII DE REPRODUCŢIE<br />
<strong>Proiectare</strong>a activităţii de reproducţie este o lucrare tehnică<br />
deosebit de importantă şi care se materializează prin întocmirea<br />
P<strong>la</strong>nului individual de însămânţări şi fătări.<br />
P<strong>la</strong>nul de însămânţări şi fătări este mijlocul de programare<br />
organizată, pe baze ştiinţifice, a activităţii de reproducţie în<br />
fermele de taurine şi de urmărire a acesteia. Acest p<strong>la</strong>n se<br />
întocmeşte în luna decembrie şi are va<strong>la</strong>bilitate pentru anul<br />
calendaristic următor. Întocmirea acestui p<strong>la</strong>n impune cu<br />
necesitate ca <strong>la</strong> nivelul fermei să existe evidenţe zootehnice<br />
completate <strong>la</strong> zi iar animalele să fie individualizate.<br />
Pentru întocmirea p<strong>la</strong>nului individual de însămânţări şi<br />
fătări se analizează fiecare vacă în parte din punct de vedere al<br />
stării fiziologice, sanitare şi productive. De asemenea, se vor lua<br />
în considerare următoarele elemente: sistemul de programare <strong>la</strong><br />
însămânţări şi fătări; termenul optim de introducere a viţelelor <strong>la</strong><br />
reproducţie; termenul optim de însămânţare a vacilor după fătare;<br />
durata repausului mamar. Având în vedere că în p<strong>la</strong>nul individual<br />
de însămânţări şi fătări este prevăzut şi taurul de <strong>la</strong> care se va<br />
folosi material seminal, acest document constituie, în ace<strong>la</strong>şi<br />
timp, şi un p<strong>la</strong>n de potrivire a perechilor.
Change language