Proiectare tehnologica la bovine- Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura

La programarea introducerii viţelelor la reproducţie se vor
lua în considerare următoarele elemente: vârsta apariţiei
pubertăţii, dezvoltarea şi armonia corporală.
Apariţia pubertăţii. La rasele crescute în ţara noastră,
pubertatea apare la vârsta de 8-12 luni pentru rasele Bălţată
românească şi Bălţată cu negru românească, 8-16 luni la rasa
Brună şi 8-18 luni la rasa Pinzgau de Transilvania.
Dezvoltarea şi armonia corporală. Viţelele pot fi
însămânţate atunci când acestea realizează o dezvoltare corporală
ce reprezintă 65% din dezvoltarea corporală specifică maturităţii
morfologice. Viţelele admise la reproducţie trebuie să aibă o
dezvoltare corporală armonioasă, principalele segmente corporale
să fie corect proporţionate, să se afle într-o bună stare de
întreţinere şi să fie sănătoase.
Vârsta şi masa corporală optimă la care viţelele pot fi
admise la reproducţie sunt influenţate de precocitatea rasei, de
condiţiile de furajare şi de întreţinere din perioada de creştere
(vezi tabelul 3.1).
Tabelul 3.1
Vârsta şi masa corporală la care se recomandă introducerea la
reproducţie a viţelelor din rasele locale
Rasa Vârsta Masa corporală
Bălţată românească 18 - 19 luni 380 - 390 kg
Bălţată cu negru românească 17 - 18 luni 370 - 380 kg
Brună de Maramureş 18 - 19 luni 350 - 360 kg
Pinzgau de Transilvania 20 - 21 luni 330 - 350 kg
Abaterile privitoare la stabilirea corectă a momentului optim
de introducere a viţelelor la reproducţie generează o serie de
neajunsuri de ordin biologic şi economic.
Introducerea prea timpurie a viţelelor la reproducţie
determină stagnarea procesului de creştere al junincii, creşte
incidenţa fătărilor distocice, producţia de lapte din primele două
lactaţii se reduce semnificativ, iar viţeii obţinuţi sunt
subponderali şi puţin rezistenţi la îmbolnăviri.
Amânarea admiterii viţelelor la reproducţie are implicaţii
economice negative: se prelungeşte nejustificat durata de viaţă
neproductivă a animalelor, se obţine un număr mai mic de viţei şi
o producţie mai redusă de lapte pe durata exploatării. În acelaşi
timp, funcţia de reproducţie poate fi afectată, ca urmare a
depunerii de ţesut adipos pe ovare, oviduct şi uter. De asemenea,
la viţelele la care se întârzie introducerea la reproducţie, se
depune ţesut adipos în uger, ceea ce contribuie la reducerea
capacităţii glandei mamare de a secreta lapte după parturiţie.
18