Mircea Avram - Biblioteca Judeteana ASTRA Sibiu

Biblioteca Judeţeană ASTRA
1861-2009
148 ani în serviciul Lecturii
Palatul Asociaţiunii
ASTRA, inaugurat în anul
1905, sediu al Bibliotecii
ASTRA din 1904
Sediul modern al Bibliotecii
ASTRA inaugurat la
1 ianuarie 2007
Mi-am imaginat întotdeauna
Paradisul ca o Bibliotecă.
Jorge Luis
SIBIU 2008
MIRCEA AVRAM
1913-1999
Nr. 24

CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ ASTRA SIBIU
Seria PERSONALIA
MIRCEA AVRAM

CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ ASTRA SIBIU
Mircea Avram
SERIA PERSONALIA
NR. 23
Realizată de: Dorin Gogâlea
SIBIU
2009

Tehnoredactare: Florinela Vasilescu, Gabriela Haşegan
Grafică copertă: Daniela Rusu
Editor: Ioana Butnaru
Lucrare multiplicată la Tipografia
Bibliotecii Judeţene ASTRA

Cuprins
1. MSS – poezia ATÂT………………................. 5
2. Cronologie documentară…………….......…....
3. Bibliograf, cercetător, bibliofil ……........……
4. Prefaţa, sursă de informaţie …….....…………
5. Activitatea literară ……………...……………
6. Publicistica…………………….........………..
7. Anexe ...............................................................
7
24
35
48
58
87

Seria Personalia
6

Mircea Avram
CRONOLOGIE DOCUMENTARĂ
1923
6 NOIEMBRIE: S-a născut la Cernăuţi - Mircea
Avram, cu o descendenţă dintr-o veche familie
de învăţători şi profesori bucovineni. “(...)
Adunaţi la un loc, dascălii din acestă familie au
stat la catedră peste 250 ani prin satele, târgurile
şi oraşele bucovinene, ardelene sau moldovene.
Au cunsocut asupriri străine, molime şi războaie,
calamităţi ale naturii, sărăcie şi nedreptate,
dictatură şi foamete – dar au stat mereu la postul
lor, sperând şi insuflând speranţa în zile mai
bune.” 1
urmează cursurile Şcolii primare şi liceale de la
Cernăuţi
1942
● Debut literar cu versuri în paginile de literatură şi
artă ale ziarului “Bucovina” de la Cernăuţi.
1943
● Toamna, se înscrie la Facultatea de Drept a
Universităţii din Iaşi, pe care o abandonează
● În noiembrie, vine la Sibiu ca elev al Şcolii de
ofiţeri de rezervă cavalerie
1 Marva, Mircea. O veche familie de învăţători bucovineni. În:
Suceava. Anuarul Muzeului Judeţean, XIII-XIV, 1986-1987, p.
287
7

Seria Personalia
1944
● Revista “Bucovina literară” de la Cernăuţi îi
publică schiţa literară: “Fata cu ochii verzi”
1945
● Iulie: după terminarea celui de-al Doilea Război
Mondial, se stabileşte la Sibiu, împreună cu
familia care s-a refugiat din Bucovina ocupată de
sovietici.
1946
● Aprilie: angajat ca secretar cultural la Consiliul
Sibiu al Ministerului Artelor şi Informaţiilor
1948
Apare placheta de versuri “Cetatea sufletului”,
la Sibiu 2
1949-1950
● Redactor la ziarul “Lupta Sibiului”.
1951-1956
● Bibliotecar şef la Biblioteca Documentară a
Muzeului Brukenthal din Sibiu
1953
● În “Almanahul Literar” de la Cluj-Napoca [IV]
publică schiţa Ghiţă Ioniţă se vrea ales, nr.12,
1953, p. 18
● Participă la sesiunea de comunicări ştiinţifice
“Biblioteca şi Cercetarea” organizată la Cluj-
Napoca (în volum)
2 Muntean, N.N. Cărţi noi. Mircea Avram: Cetatea sufletului.
Versuri. Sibiu, 1948. În: România viitoare, nr. 31, 1948.
8

Mircea Avram
1954
● În revista “Steaua” de la Cluj-Napoca, publică în
traducere românească din limba germană proza
lui W. Bossert cu titlul “Drumul spre Indii”
1955
● În revista “Scrisul bănăţean” de la Timişoara, an
III, nr. 2 – apare poezia “Cântec”
● Traducere din A. Marcov, “Tinereţe”, apărută în
“Scrisul bănăţean”, nr. 4
● Traducere din N. Gribaciov, “Celei pe care am
iubit-o”, nr. 3
● 15-16 decembrie: “Istoricul Bibliotecii
Muzeului Brukenthal din Sibiu”, comunicare la
prima sesiune ştiinţifică de bibliologie şi
documentare. Bucureşti (în volum)
1956
● Bibliotecar la Biblioteca ASTRA Sibiu
● Publică primul volum de proză la ESPLA sub
titlul “Cătălina”
● Recenzii şi comentarii în presa şi revistele
literare 3
1957
● Secretar literar la secţia germană a Teatrului de
Stat din Sibiu, ulterior şi la secţia română
● “Activitatea de conservare şi restaurare la
Biblioteca Muzeului Brukenthal Sibiu”. În vol.
3 Valentin, I.; Rarişte, D.Fl. Cătălina. ESPLA, 1956. În: Steaua,
nr. 11, 1956, p. 101; Bunea, Valeria. În: Făclia, Cluj Napoca, nr.
3157, 8 dec, 1956; Mihăilescu, Dan. În: Drum Nou, Braşov, nr.
3124, 31 mar. 1956
9

Seria Personalia
“Prima sesiune ştiinţifică de bibliologie şi
documentare” Bucureşti, Editura Academiei RPR,
1957
1961
● În revista “Iaşul literar”, nr. 7, publică nuvela
“Căimăniţa”
1963
● În revista de literatură universală “Secolul 20”,
nr. 3, publică în traducere din limba germană
piesa de teatru “Uşi închise” a lui Wolfgang
Borchert (în colaborare cu poetul Petre Stoica)
1964
● 1 ianuarie: revine la Biblioteca ASTRA Sibiu
● 7-8 noiembrie, Iaşi: participare la Sesiunea de
comunicări ştiinţifice dedicată celei de-a 125 a
aniversări a Bibliotecii Centrale Universitare
“Mihai Eminescu” din Iaşi cu titlul “Câteva date
despre legăturile dintre Iaşi şi Sibiu în secolul
XIX”
1965
● În nr. 9 al revistei satiric-umoristice “Urzica”
(Bucureşti) publică schiţa satirică “Un ban
cuvântul”
● 11/12 decembrie, Galaţi: participare la Sesiunea
de comunicări şi referate organizată de Biblioteca
“V.A. Urechia”, cu referatul “Câteva date cu
privire la legăturile lui V.A. Urechia cu
Transilvania”.
10

Mircea Avram
1966
● Studiul “Din pusta ungară până-n stepa
rusească: Drumul unui ofiţer român”. Publicat
în revista ASTRA Dejeană, III, numerele 1 şi 2
1967
● Revista ASTRA de la Braşov îi publică “Seara
tristă” (versuri) în nr. 3 şi povestea “Fug
umbrele”, în nr. 10
1968
● Călătorie documentară în bibliotecile publice şi
documentare din Germania: München-Stuttgart-
Mainz-Heidelberg-Hanovra-Wolfenbütel-
Hamburg-Rendsburg, ş.a.
● 11-12 mai, Sibiu: comunicarea ştiinţifică
“ASTRA, iniţiatoarea primei enciclopedii
româneşti”, la sesiunea “Centenarul revistei
Transilvania”, apărută în volum în 1969.
1969
● În “Revista Bibliotecilor”, nr. 12, publică
articolul documentar: “Unele aspecte din
activitatea bibliotecilor publice ale R.F.
Germania”
1970
● În revista ASTRA de la Braşov publică schiţa “Un
caz ciudat” (nr. 5); povestirea “Sicriele cresc în
păduri” (nr. 7) şi schiţa “Culegătorul de
tristeţi” (nr. 9)
● În cadrul Serviciului de informare bibliografică
de la Biblioteca ASTRA Sibiu publică studiul
11

Seria Personalia
“Cartea românească manuscrisă”, precizând că
această: (...) colecţie (este – n.n.) modestă
numeric, dar valoroasă prin piesele pe care le
conţine “, autorul arată că “Tocmai in intenţia de
a sublinia valoarea lor, ne permitem să ne oprim
asupra unora din piesele constitutive ale colecţiei,
oferind câteva date inedite sau mai puţin
cunoscute, menite a întregii cele care rezultă din
descrierea lor pur bibliografică.” 4
1971
● În revista “Iaşul literar”, nr. 4, Eliada Agrigoraie
scrie despre “Mircea Avram – Cartea
românească manuscrisă”
● Apare “Catalogul manuscriselor literare” în
cadrul Serviciului de informare bibliografică al
Bibliotecii ASTRA Sibiu. La baza colecţiei de
manuscrise literare a Bibliotecii ASTRA Sibiu se
găsesc două donaţii masive: prima fiind datorată
Aureliei Vulcan (1907), a doua, lui Horia Petra-
Petrescu (1946). Manuscrisele lui Coşbuc, Goga,
Slavici, Vulcan, Alecsandri, Eminescu, Iorga,
Vlahuţă etc. oglindesc: “(...) cum nu se poate mai
limpede însăşi constituirea literaturii române
moderne.” (...) “De altfel, editând acest catalog,
sperăm să facem un real serviciu cercetătorilor
din domeniul limbii şi literaturii române –“:
scriitori, istorici şi critici literari, editori –
atrăgându-le atenţia asupra unor surse de
informare primare, prea puţin cercetate până în
4 Avram, Mircea. Cartea românească manuscrisă. Sibiu,
Biblioteca ASTRA, 1970. p. 6
12

Mircea Avram
prezent.” 5
● În colaborare cu Elena Dunăreanu tipăreşte
volumul “Presa sibiană în limba germană:
1778-1970”. Sibiu, Biblioteca ASTRA, 1971.
“(...) în decursul a aproape două veacuri de
existenţă a presei în limba germană (...) au apărut
în oraşul de pe malurile Cibinului nu mai puţin de
200 de ziare şi reviste/suplimente diferite cu o
existenţă de adevărate efemeride, dispărute odată
cu primul număr, sau cu o longevitate
impresionantă de zeci şi zeci de ani...” (...) “Izvor
neasemnuit de bogat în informaţie istorică,
economică, socială şi culturală, presa sibiană în
limba germană – doar parţial şi insuficient
studiată până în prezent – constituie un vast câmp
de cercetare în toate aceste domenii, nu numai
pentru trecutul comunităţii săseşti, ci şi pentru
istoria şi cultura românească din Transilvania,
pentru istoria tradiţiei prieteniei şi luptei comune
a poporului român şi a naţionalităţilor
conlocuitoare în decursul secolelor de
convieţuire.” 6
1972
● Sub genericul “Memoria documentelor” publică
în revista ASTRA de la Braşov, documente legate
de revoluţia din 1848, păstrate la Biblioteca
ASTRA din Sibiu (NR. 8/1972)
● membru fondator al Societăţii de bibliofilie şi ex-
5 Avram, Mircea. Catalogul manuscriselor literare. Sibiu,
Biblioteca ASTRA, 1971, p. 7
6 Dunăreanu, Elena; Avram, Mircea. Presa sibiană în limba
germană (1778-1970). Sibiu, Biblioteca ASTRA, 1971, p. 6,7
13

Seria Personalia
libris “Constantin Cantacuzino” de la Târgovişte
1973
● În revista ASTRA de la Braşov publică: “Porţile
visului” - versuri - şi povestirea “Domnica” (NR.
1), “De-ai şti” - versuri – (Nr.4) şi “Rod” -
versuri – (NR. 12)
● Comunicare tipărită în volumul Comunicări şi
referate, apărut la Arad.
● În revista “Tribuna României” (an II, nr.26, 1
dec.) apare studiul: “O societate culturală
româno-americană acum o jumătate de veac:
Willard, Ohio S.U.A) – Turnu Roşu (Sibiu),
România)
1974
● Revista sibiană “Transilvania” publică în
numărul 12, traducerea din limba germană a
poeziilor scrise de Cristian Maurer:
“Transilvania”, Inima brumată a toamnei,
“Climat temperat”
● 22 februarie: Participare la Sesiunea de
comunicări de la Sibiu.
● 28/29 septembrie: Participare la Sesiunea de
comunicări de la Iaşi.
● 9–13 octombrie: În cadrul Simpozionului
organizat la Zrenjanin (Iugoslavia) de către
Societatea de limbă română din Voivodina,
Pancevo, prezintă comunicarea: “Onomastica
sârbă în prima traducere românească a lui
Robinson Crusoe” - tipărită în volum în anul
1977.
● Comunicarea: “Vechi publicaţii muncitoreşti
14

Mircea Avram
gălăţene în Biblioteca ASTRA” Sibiu publicată
în volumul “Centenarul primei biblioteci publice
din judeţul Galaţi”, Galaţi, 1974.
● 24/25 octombrie : participare la Sesiunea de
comunicări de la Constanţa.
● Comunicarea: “Primul calendar românesc
apărut la Sibiu” (1793) publicată în volumul
“Târgovişte – Cetate a culturii româneşti. Partea
I. Studii şi cercetări de bibliologie”. Bucureşti,
1974.
● Comunicarea: “Ioan Slavici – Manuscrise,
scrisori...” şi ediţii princeps în colecţiile
Bibliotecii ASTRA, Sibiu. În volumul
“Comunicări şi Referate”, Arad, 1974.
1975
● 1 noiembrie: Participare la Sesiunea de
comunicări ştiinţifice de la Bacău.
1976
● 28/29 mai: Participare la Sesiunea de comunicări
ştiinţifice de la Sibiu.
● În revista “Transilvania” de la Sibiu, publică în
numărul 9 articolul: “Un uitat pe nedrept: Ion
Barac. La bicentenarul scriitorului”.
1977
● În colaborare cu Elena Dunăreanu publică
volumul: “Războiul de independenţă oglindit în
presa sibiană: 1877 – 1878”. Sibiu, Biblioteca
ASTRA, 1977, 77 p.
“Cuprinzând peste 700 de informaţii extrase din
periodicele româneşti şi germane care apăreau la
15

Seria Personalia
Sibiu în perioada respectivă (Albina Carpaţilor,
Observatorul, Şcoala Română, Telegraful Român
– inclusiv Foişoara Telegrafului Român - ,
Hermannstädter Zeitung vereinigt mit dem
Siebenbürger Boten şi Siebenbürgisch Deutches
Tageblatt) credem că oferim tuturor celor
interesaţi de evenimentele acelei perioade nu
numai o oglindă a modului în care concetăţenii
noştri de acum o sută de ani au fost informaţi de
presa locală asupra tuturor problemelor legate de
războiul independenţei, ci mult mai mult: reacţia
de solidaritate pe care memorabilele evenimente
de peste munţi au stârnit-o în sânul opiniei
publice sibiene şi transilvănene, atitudinea activă,
militantă, a transilvănenilor faţă de aceste
evenimente.” 7
● Apare la Zrenjanin (fosta Iugoslavie) vol. “Actele
simpozionului” organizat în 1974.
1978
● 30 martie : Participare la Sesiunea de comunicări
ştiinţifice de la Rm. Vâlcea
1979
● În cadrul serviciului de Informare Bibliografică
este editat volumul “Calendarele sibiene în
limba germană (sec. XVII-XX)”, vol. I. Sibiu,
Biblioteca ASTRA, 1979.
Constituindu-se într-un: “(...) inestimabil izvor
de documente pentru cercetători, calendarele
7 Dunăreanu, Elena; Avram, Mircea. Războiul de independenţă
oglindit în presa sibiană (1877-1878), Sibiu, Biblioteca
„ASTRA”, 1977, p. 5
16

Mircea Avram
germane prezintă un interes deosebit pentru
ştiinţă şi tehnică “(...)” aici se află unul – probabil
– dintre primele articole despre rachete ale
reputatului om de ştiinţă originar din România,
Hermann Oberth (născut la Sibiu), articole
privind prima hidrocentrală de la noi (Sadu,
1910), numeroase materiale menite să combată
tendinţa de emigrare a saşilor în America înainte
de primul război mondial, articole despre
inaugurarea primelor căi ferate transilvănene sau
despre cele mai noi invenţii (telegraful, rotativa,
girueta, maşina cu aburi, etc).
“O parte din ele (calendare – n.n.) însă (la Sibiu
apăreau la un moment dat, pe la mijlocul
secolului al XIX-lea – în afara calendarelor
româneşti – câte patru-cinci calendare germane
concomitent), şi-au păstrat conţinutul de almanah,
diversificând doar rubricile şi adresându-se astfel,
prin cuprins, celor mai diferite categorii de
cititori.” 8
● 12–13 nov: Participare la Sesiunea de comunicări
ştiinţifice de la Timişoara
1980
● Comunicarea: “Preocupări şi cercetări de
valorificare a patrimoniului cultural-naţional
la Biblioteca ASTRA” În volumul: “Valori
bibliofile”.Consiliul Culturii, Rm. Vâlcea.
● Comunicarea : “Un manuscris necunoscut al
Alexandriei în colecţiile Bibliotecii ASTRA”. În
volumul: Biblioteca şi cercetarea. Biblioteca
8 Avram, Mircea. Calendarele sibiene în limba germană
(secolele XVII-XX) Sibiu, Biblioteca ASTRA, 1979, p 6-7
17

Seria Personalia
filialei Cluj – Academia Română – Cluj Napoca
(24-25 mai 1980)
● În revista: “Livres roumains”, nr.. 4, Iacob Mârza
scrie despre: “Les Calendriens de Sibiu en
Allemand” (XVII-XX siecles).
1981
● 28 septembrie: participare la Sesiunea de
comunicări ştiinţifice de la Sibiu: “Cibinium '81”
– “ASTRA, tribuna ideilor de unitate, libertate
şi independenţă naţională”
● 22–24 mai: comunicarea “Însemnări inedite de
pe vechi cărţi româneşti” în cadrul sesiunii de
comunicări ştiinţifice : “Valori bibliofile din
patrimoniul cultural naţional” organizat la Arad.
Publicată în volumul II: Valori bibliofile...”,
1983.
● 8-9 august: comunicarea “Localităţi vâlcene în
calendarele germane tipărite la Sibiu”, la
simpozionul “Istoria cărţii pe meleagurile
Oltului”, Râmnicu Vâlcea.
1982
● 14-16 mai: comunicare la Sesiunea de comunicări
şi cercetări ştiinţifice de la Sf. Gheorghe
● Comunicare tipărită în volumul VI, Biblioteca şi
cercetarea, editat la Cluj-Napoca sub titlul
“ASTRA şi bucovinenii”
● Kroner, Michael. Die Hermannstädter Kalendar
in deutscher sprache (XVII-XX Jahre). În:
Sudostdoutsches Archiv, München, band 24/25,
1981-1982.
● În cadrul Serviciului bibliografic este editat
18

Mircea Avram
volumul II din “Calendarele sibiene în limba
germană: Secolele XVII-XX”. Sibiu, Biblioteca
ASTRA, 1982.
1983
● 10 aprilie: comunicarea “Trei tipărituri
caracalene de acum o jumătate de veac”. În
cadrul celei de-a III-a întâlniri a cercurilor de
bibliofilie, Caracal.
● 20-22 mai: comunicarea “O copie necunoscută
din Istoriile domnilor Ţării Româneşti”, în
cadrul sesiunii Valori bibliofile din patrimoniul
cultural naţional, Târgovişte.
● Comunicarea “Relaţii culturale între
Transilvania şi Bucovina oglindite în scrisori
din secolele XIX şi XX”, publicată în volumul
Biblioteca şi cercetarea, Cluj-Napoca, Filiala
Academiei RSR, vol. VII, 1983
● Studiul “Contribuţii la biografia literară a lui
Radu Stanca”. În volumul “Cercetări de limbă şi
literatură”, Sibiu, vol. II, 1983.
● Studiul “Câteva scrisori ale lui Iraclie
Porumbescu în colecţiile Bibliotecii ASTRA”.
În volumul Ciprian Porumbescu (1853-1883).
Studii privind viaţa şi opera scriitorului. Suceava,
Anuarul Muzeului Judeţean, X.
1984
● Comunicarea “ASTRA, acţiuni premergătoare
şi pregătitoare ale Unirii”. În volumul
“Biblioteca şi cercetarea”, Cluj-Napoca, VIII,
1984.
● 26-27 octombrie: comunicarea “Câteva
19

Seria Personalia
consideraţii pe marginea bibliografiei
naţionale curente”, la Sesiunea de comunicări a
Bibliotecii Academiei Române, Bucureşti.
● xxx Ştiinţa în Bucovina.Vol. III: Ghid
bibliografic. Suceava, Biblioteca Judeţeană,
1984, p. 24-25
1985
● 24-25 mai: “Cărţi de la Onisifor Ghibu la
Biblioteca ASTRA”, comunicare prezentată la
sesiunea “Valori bibliofile din patrimoniul
cultural naţional”, organizată la Târgu Mureş.
● 5-6 noiembrie: “ASTRA şi relaţiile sale cu
instituţii şi personalităţi bucureştene”,
Comunicare în cadrul sesiunii Bibliotecii
Municipale “Mihail Sadoveanu” din Bucureşti.
1986
● Se pensionează, după ce în urmă cu câteva luni
este numit director cu delegaţie.
● 23-24 mai: comunicarea “Domnia lui Mircea cel
Bătrân într-o copie inedită a Istoriei domnilor
Ţării Româneşti”. La sesiunea “Valori bibliofile
din patrimoniul cultural naţional”, desfăşurată la
Tulcea
● 9-11 septembrie: comunicarea “Biblioteca
ASTRA, biblioteca naţională a românilor
transilvăneni”. În cadrul sesiunii “125 ani de
existenţă neîntreruptă a Bibliotecii ASTRA”,
organizată la Sibiu
20

Mircea Avram
● Marva, Mircea. “O veche familie de învăţători
bucovineni”. 9
● “Gheorghe Bariţiu în documente bucovinene”,
Comunicare publicată în volumul “Biblioteca şi
cercetarea”, Cluj-Napoca, Academia RSR, vol.
X, 1986.
● Gastone, N. “Un bibliotecar model” (despre
Mircea Avram). 10
● xxx “Der Verfasser dieses Beitrags”, Mircea
Avram. 11
1987
● Comunicarea “ASTRA şi ecoul ei în Moldova”.
Publicată în volumul “ASTRA – 125 ani de la
înfiinţare”. Sibiu, Academia RSR, Societatea de
filologie.
● Comunicarea “Două cărţi vechi româneşti rare,
de la sfârşitul secolului al XVII-lea”. Publicată
în volumul “Biblioteca şi cercetarea”, Cluj-
Napoca, Academia RSR, Filiala Cluj, vol. XI
1988
● Comunicarea “Două manuscrise moralfilosofice
din secolul al XVII-lea în colecţiile
Bibliotecii ASTRA Sibiu”. Publicată în
“Anuarul Institutului de istorie şi arheologie
“A.D. Xenopol” Iaşi, vol. XXV/1
● Comunicarea “Noi mărturii privind legăturile
culturale între Iaşi şi Sibiu în secolul al XIX-
9 Suceava: Anuarul Muzeului Judeţean, XIII-XIV, 1986-1987,
p. 285-297
10 Tribuna Sibiului, nr. 8987, 25 iunie 1986
11 Die Woche, nr. 969, 11 iulie 1986
21

Seria Personalia
lea”. Publicată în “Anuarul Institutului de istorie
şi arheologie “A.D. Xenopol” Iaşi, vol. XXV/2
1989
● Comunicarea “O prefaţă culturală
transilvăneană a Unirii”. Publicată în volumul
Biblioteca şi cercetarea, Cluj-Napoca, Academia
RSR, Filiala Cluj, vol. XIII
●
1990
● Comunicarea “Valori bibliofile contemporane”.
Publicată în volumul “Biblioteca şi cercetarea”,
Cluj-Napoca, Academia RSR, Filiala Cluj, vol.
XIV
● 19-20 octombrie: comunicarea “Contribuţii la
istoria învăţământului românesc din Bucovina
în secolul al XIX-lea. Documente inedite”.
Prezentată la sesiunea “Cartea şi cultura
bucovineană”, organizată de Biblioteca “I.G.
Sbiera” din Suceava.
1992
● Comunicarea: “Din nou despre bibliografia
naţională curentă”. Publicată în volumul
Biblioteca şi cercetarea, Cluj-Napoca
● Comunicarea: “Un document sucevean de la
1503”. În volumul Anuarul Muzeului Judeţean,
XVII-XVIII-XIX, Suceava
● Studiul: “Un scriitor american de pe meleaguri
sibiene: Peter Neagoe”. În volumul ASTRA –
130, Sibiu
22

Mircea Avram
1993
● Mircea Avram. În “Dicţionar de literatură.
Bucovina” 12
1995
● 1-2 septembrie: comunicarea “Scrisori ale lui
Simion Florea Marian în colecţiile Bibliotecii
ASTRA”. Prezentată în cadrul “Simpozionului S.
Fl. Marian – personalitate de frunte a culturii
româneşti”, organizat la Suceava de Muzeul
Naţional al Bucovinei
1998
● În Editura ASTRA de la Dej apare volumul de
“Versuri tăinuite”
1999
● 23 martie, Sibiu: se stinge din viaţă, în urma unei
boli necruţătoare
2007
● [Avram, Mircea]. “Sibiu-Hermanstadt în
scrisori sentimentale”: Antologie. Sibiu, Imago,
2007
12 Satco, Emil; Pânzar, Ioan. Dicţionar de literatură: Bucovina.
Suceava, Biblioteca “I.G. Sbierea” , 1993, p. 14
23

Seria Personalia
BIBLIOGRAF, CERCETĂTOR, BIBLIOFIL
În cadrul Bibliotecii „Astra”, activitatea sa
însumează zeci de lucrări de specialitate, scrise cu dăruire
şi responsabilitate. Bun cunoscător al slovelor chirilice şi
slavone, ca şi a limbii germane vechi, Mircea Avram şi-a
dedicat o bună parte din timp studiind cartea românească
manuscrisă, calendarele sibiene în limba germană din
secolele XVII-XX şi, în general, valorile bibliofile din
patrimoniul cultural naţional. Sutele de ore petrecute la
Arhivele din Sibiu, unde datorită condiţiilor vitrege din
acele vremuri era nevoit să stea iarna îmbrăcat, cu căciula
pe cap şi să scrie cu mâinile îngheţate de frig, s-au
materializat în articole susţinute la sesiuni de comunicări
ştiinţifice pretutindeni în ţară. Comunicările prezentate,
peste 50, vizau teme diverse, de la manuscrise inedite, la
activitatea „Astrei” şi a astriştilor, dar şi legăturile
culturale dintre provinciile româneşti. Majoritatea acestor
comunicări au fost publicate în volume editate de
organizatori. În 1968 a întreprins o călătorie de
documentare la bibliotecile landurilor din R.F. Germania,
vizitând oraşele München, Mainz, Stuttgart, Heidelberg,
Hanovra, Hamburg şi altele, unde a fost interesat nu
numai de valorile bibliofile, ci şi de modul de organizare
al bibliotecilor germane.
Despre activitatea bibliografică, deosebit de
utilă, am reţinut unele aprecieri apărute sub semnătura lui
Nicolae Gastone în „Tribuna Sibiului” nr. 8987 din 23
iunie 1986:
„Mircea Avram, omul pe care colectivul de
24

Mircea Avram
muncă al venerabilei instituţii de cultură / Biblioteca
ASTRA /, Sibiul în general, l-a cunoscut şi apreciat de-a
lungul a peste trei decenii, într-o triplă ipostază: om de
teatru, om de litere şi bibliotecar /.../ a fucţionat ca
secretar literar al Teatrului de Stat Sibiu, ... a tradus şi
adaptat piese din literatura de gen pentru scena sibiană.
Ca om de condei, Mircea Avram a fost mulţi ani şi
rodnici animatorul cenaclului scriitorilor din cetatea de
pe Cibin, a făcut parte din redacţiile unor publicaţii locale
sau din afara Sibiului, a scris el însuşi literatură /.../
Capitolul de rezistenţă al biografiei active a lui Mircea
Avram l-a constituit activitatea de bibliotecar, activitate
căreia i-a dedicat 28 de ani la „Astra”. /.../ Stau mărturie
în acest sens lucrările de specialitate ce-i poartă
semnătura /.../ Este mult, este puţin, pentru o viaţă de
om? Răspunsul îl dau cititorii din Sibiu care îl cunosc şi
îl preţuiesc, îl dau bibliotecarii din întreaga ţară, care îl
iau drept model de dăruire.”
A funcţionat pe post de colaborator de
specialitate la Liceul „Octavian Goga”, unde a îndrumat
cu competenţă şi dăruire elevii în cadrul cursului de
Biblioteconomie şi practică de specialitate.
Membru fondator al Societăţii de bibliofilie şi
ex-libris „CONSTANTIN CANTACUZINO”, fondată în
anul 1972, la TÂRGOVIŞTE.
25

Seria Personalia
VOLUME BIBLIOGRAFICE ÎN
BIBLIOTECA „ASTRA”
1969
DUNĂREANU, ELENA. PRESA ROMÂNEASCĂ
SIBIANĂ (1851 – 1868) Cuvânt înainte de Mircea
Avram. Sibiu, 1969
BA/181873 – 181877
1970
AVRAM, MIRCEA. CARTEA ROMÂNEASCĂ
MANUSCRISĂ. Lucrare elaborată în cadrul serviciului
de informare bibliografică. Sibiu, 1970, 77 p. Cu ilustr.
(Biblioteca „Astra” Sibiu)
BA/199444 – 199448
1971
AVRAM,MIRCEA.CATALOGUL MANUSCRISELOR
LITERARE. Lucrare elaborată în cadrul serviciului de
informare bibliografică. Sibiu, 1971, 95 p. + 6 f. Facs.
(Biblioteca „Astra” Sibiu)
BA/207425 – 207429
DUNĂREANU, ELENA şi AVRAM, MIRCEA. Presa
sibiană în limba germană (1778–1970). Sibiu, 1971
(Biblioteca „Astra” Sibiu)
BA/205527 – 205531
26

Mircea Avram
1977
DUNĂREANU, ELENA şi AVRAM, MIRCEA.
RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ OGLINDIT ÎN
PRESA SIBIANĂ. (1877–1878) Sibiu, 1977, (Biblioteca
„Astra” Sibiu)
BA/266006 – 266010; 428739;
1979
AVRAM, MIRCEA. CALENDARELE SIBIENE ÎN
LIMBA GERMANĂ. (SEC. XVII–XX) Sibiu,
Întreprinderea Poligrafică Sibiu, 1979, 324 p.+4 f.p.l.
(Biblioteca „Astra” Sibiu) Bibliografie p. 321.
BA/297575 – 297579
1982
AVRAM, MIRCEA. CALENDARELE SIBIENE ÎN
LIMBA GERMANĂ. (SEC. XVII – XX). Vol. 2 Sibiu,
1982, 76 p. (Biblioteca „Astra” Sibiu)
BA/325399 – 325403
1991
AVRAM, MIRCEA, OCTAVIAN GOGA:
BIBLIOGRAFIE SIBIANĂ. Sibiu, 1991, 53 p.
(Biblioteca „Astra” Sibiu)
BA/418420; 404820
27

Seria Personalia
REFERINŢE CRITICE
AGRIGOROAIE, ELIADA. MIRCEA, AVRAM:
CARTEA ROMÂNEASCĂ MANUSCRISĂ ÎN:
„IAŞUL LITERAR”, nr. 4, 1971
[AVRAM, MIRCEA]
SIUPIUR, ELENA. ELENA DUNĂREANU,
AURELIA POPA: „CARTEA ROMÂNEASCĂ
SIBIANĂ”, SIBIU, 1979; MIRCEA AVRAM:
„CALENDARELE SIBIENE ÎN LIMBA
GERMANĂ. (SEC. XVII – XX)” [Extras]
BUCUREŞTI, F.a. , p. 768 – 770
BA/310787
KRONER, MICHAEL. DIE HERMAN
STADTER KALENDER IN DEUTSCHER
SPRACHE (XVII – XX JAHRE) ÎN: SUDOST-
DEUTSCHES ARHIV, MÜNCHEN, BAND
24/25, 1981–1982.
MÂRZA, IACOB. LES CALENDRIENS DE
SIBIU EN ALLEMAND (XVII–XX) SIECLES).
ÎN: LIVRES ROUMAINS, nr. 4, 1980.
28

Mircea Avram
PARTICIPĂRI LA SESIUNI DE
COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE
Iaşi, 7–8 noiembrie 1964
„Câteva date privind legăturile culturale între Iaşi şi
Sibiu, în a doua jumătate a secolului XIX.”
(Sesiune: A 125-a aniversare a Bibliotecii Centrale
Universitare „Mihai Eminescu” - Iaşi)
Galaţi, 11–12 decembrie 1965
„Câteva date cu privire la relaţiile lui Vasile
Alexandrescu Urechia cu Transilvania”
(Sesiune festivă)
Sibiu, 22 februarie 1974
„Apariţia „Tribunei” oglindită în presa de limbă
germană.”
(Sesiunea „90 ani de la apariţia ziarului TRIBUNA la
Sibiu)
Iaşi, 28–29 septembrie 1974
„Tipărituri ieşene din secolele XVII şi XVIII-lea, în
colecţiile Bibliotecii „ASTRA” din Sibiu.”
(Sesiunea: „Biblioteca–prezenţă activă în acţiunea
politică şi cultural-educativă de masă”)
Constanţa, 24–25 octombrie 1974
„Forme şi metode de realizare a bibliografiei locale, la
29

Seria Personalia
Biblioteca „ASTRA” din Sibiu”
(Sesiunea: „Documentarea locală. Valenţe şi semnificaţii
contemporane”)
Bacău, 1 noiembrie 1975
„Bibliografia locală – instrument al educaţiei patriotice”
(Sesiunea: „Locul şi rolul lecturii în
ansamblul dezvoltării sociale”)
Sibiu, 28–29 mai 1976
„Aspecte ale relaţiilor culturale româno-cehe, oglindite în
corespondenţa lui HORIA PETRA PETRESCU.
(Facultatea de filologie şi istorie
Sibiu)
Rm. Vâlcea, 30 martie 1978
„Tipografi vâlceni pe meleaguri transilvane”
(Sesiunea: „Legături istorice şi culturale între judeţele
Vâlcea şi Sibiu de-a lungul veacurilor” - Biblioteca
Judeţeană Rm. Vâlcea)
Timişoara, 12–13 noiembrie 1979
„Un bănăţean, primul traducător al lui Robinson Crusoe
în limba română.”
(Sesiunea: „75 ani de la înfiinţarea Bibliotecii
publice din Timişoara”)
Cluj-Napoca, 24–25 noiembrie 1980
„Câteva însemnări de pe tipărituri româneşti din secolul
XVII, aflate în colecţiile Bibliotecii „ASTRA” din Sibiu”
(Sesiune: „Zilele Bibliotecii Academice
Clujene”)
30

Mircea Avram
Rm. Vâlcea, 8–9 august 1981
„Localităţi vâlcene în „Calendarele germane” tipărite la
Sibiu”
(Simpozionul: „Istoria cărţii pe meleagurile OLTULUI”)
Sibiu, 28 septembrie 1981
„Biblioteca ASTRA: relaţii internaţionale
(Sesiunea: Astra–tribună a ideilor de unitate)
Sf. Gheorghe, 14–16 mai 1982
„Două manuscrise moral-filosofice din secolul XVII-lea,
în colecţiile bibliotecii „ASTRA”
(Sesiunea: „Valori bibliofile din patrimoniul
cultural naţional. Cercetare-valorificare)
Caracal, 10 aprilie 1983
„Trei tipărituri caracalene de acum o jumătate de veac.”
(Sesiunea: „Bibliofilia şi ex-librisul în slujba
culturii naţionale”)
Târgovişte, 20–22 mai 1983
„O copie manuscrisă necunoscută din „Istoriile domnilor
Ţării Româneşti”, în colecţiile Bibliotecii „Astra”
(Sesiunea: „Valori bibliofile din patrimoniul
cultural naţional”
Bucureşti, 26–27 octombrie 1984
„Câteva consideraţii pe marginea bibliografiei naţionale
curente.”
(Sesiune naţională de bibliologie şi
biblioteconomie – Biblioteca Academiei R.S.R.)
31

Seria Personalia
Tg. Mureş, 24–25 mai 1985
„Câteva cărţi de la Onisifor Ghibu în Biblioteca ASTRA
Sibiu”
(Sesiunea: Valori bibliofile din patrimoniul
cultural-naţional. Cercetare şi valorificare)
Suceava, 19–20 octombrie 1990
„Contribuţii la istoria învăţământului românesc din
Bucovina în secolul XIX. Documente inedite.
(Sesiunea „Cartea şi cultura bucovineană”
Suceava, Biblioteca „I.G. Sbiera)
Suceava, 1–2 septembrie 1995
„Scrisori ale lui Simion Florea Marian în colecţiile
Bibliotecii „ASTRA”
(Simpozionul „S. Fl. Marian–personalitate de
frunte a culturii româneşti. Suceava, Muzeul Naţional al
Bucovinei)
32

Mircea Avram
COMUNICĂRI TIPĂRITE ÎN VOLUME
AVRAM, MIRCEA. Relaţii culturale între Transilvania
şi Bucovina , oglindite în scrisori din secolul XIX şi
începutul secolului XX. În vol. : „Biblioteca şi
cercetarea, VII. Cluj-Napoca, 1953, p. 4 – 9.
AVRAM, MIRCEA. Vechi ediţii ale operelor clasicilor
marxism-leninismului şi documente referitoare la Marea
Revoluţie Socialistă din octombrie 1917, în Biblioteca
Muzeului Brukenthal din Sibiu. În vol.: „Prima sesiune
ştiinţifică de bibliologie şi documentare. 15 – 16
decembrie 1955. Comunicări şi discuţii. Bucureşti,
Editura Academiei R.P.R., 1957, p. 303 – 307.
AVRAM, MIRCEA Activitatea de conservare şi
restaurare la Biblioteca Muzeului Brukenthal din Sibiu.
În: Prima sesiune ştiinţifică de bibliologie şi documentare
1955. Bucureşti, Editura Academiei R.P.R, 1957, p. 316–
317.
AVRAM, MIRCEA. Ioan Slavici: Manuscrise, scrisori şi
ediţii princeps în colecţiile bibliotecii „Astra”. În vol.:
Comunicări şi referate. Sesiune ştiinţifică. Arad, 1973, p.
64–66 (Biblioteca Judeţeană Arad)
AVRAM, MIRCEA. Primul Calendar românesc apărut la
Sibiu [1793]. În vol.:”Târgovişte–cetate a culturii
româneşti. Lucrările sesiunii ştiinţifice din 21–23
decembrie 1972. Partea I – Studii şi cercetări de
33

Seria Personalia
bibliologie. [Extras] Bucureşti, Editura „Litera”, 1974, p.
79–82.
AVRAM, MIRCEA. Vechi publicaţii muncitoreşti
gălăţene în colecţiile Bibliotecii „ASTRA” din Sibiu
Extras din vol.: „100 de ani de la înfiinţarea primei
Biblioteci publice din Galaţi, Volum jubiliar, Galaţi,
1974, p. 195–199 (Biblioteca „V.A. Urechia” - Galaţi)
BA/239549-239550
AVRAM, MIRCEA. Preocupări de cercetare şi
valorificare a patrimoniului cultural-naţional,
Valorificare-cercetare la Biblioteca „Astra” Sibiu. În
vol.: „Valori bibliofile din patrimoniul cultural-naţional”,
Rm. Vâlcea, 1980, p. 353–356
AVRAM, MIRCEA. Un manuscris necunoscut al
„Alexandriei”, în colecţiile Bibliotecii „Astra”, Sibiu. În
vol.: „Biblioteca şi cercetarea – IV – Cluj-Napoca, 1980,
p. 1–7. [Academia R.S. România. Filiala Cluj.
Biblioteca.]
AVRAM, MIRCEA. Unele însemnări de pe cărţi vechi
româneşti aflate în colecţiile Bibliotecii „Astra” din
Sibiu. În vol.: „Valori bibliofile din patrimoniul cultural
naţional. Cercetare şi valorificare – II – Bucureşti, 1983,
p. 376 – 378.
34

Mircea Avram
PREFAŢA, SURSĂ DE INFORMARE
Mini-antologia calendarelor, manuscriselor
şi presei sibiene,
Cartea Românească Manuscrisă, Sibiu,
Biblioteca „Astra”, 1970
BA/199448
(Extras din studiul introductiv)
„Un alt manuscris care prezintă o valoare mai
deosebită ni se pare a fi şi „Tînărul Robinson sau o
povestire învăţătoare de moravuri pentru pruncii cei mici,
preântoarsă de pre limba sârbească pre a noastră
românească de părintele Petr Teodorovici administratorul
parohiei Maerelor bătrîne, 1 septembrie 1816.”
Este ştiut că până în prezent prima traducere
a cunoscutului roman al lui Daniel Defoe a fost atribuită
serdarului Vasile Drăghici 13 , care, în 1835 tipăreşte la
Iaşi, în tipografia „Albina”, tălmăcirea sa după
prelucrarea germană a scriitorului Ioachim Campe
(1746–1818) intitulată „Robinson Crusoe sau
întâmplările cele minunate a unui tînăr, compus de
Campe şi tradus pe românie de serdarul Vasile Drăghici,
în 2 părţi.”
13 Defoe, Daniel. Robinson Crusoe. Traducere, prefaţă şi tabel
cronologic de Comarnescu. Bucureşti, Editura pentru literatură,
1964, p. V.
35

Seria Personalia
În prefaţa-motivare către marele vornic
Alexandru Calimah, căruia îi închină lucrarea, serdarul
Drăghici arată că „pe la începutul anului 1817, când încă
mai găseam dând curs învăţăturilor mele, am apucat să
tălmăcesc înfăţoşata istorisire a întâmplării lui
Robinson...”.
Iată însă că manuscrisul din colecţia
Bibliotecii „Astra” infirmă părerea de pînă acum şi
devansează cu cel puţin încă un an data primei traduceri
în limba română a scrierii lui Defoe, evidenţiind ca autor
al acestei tălmăciri pe bănăţeanul Petre Teodorovici
paroh – între anii 1811–1825 – în cartierul „Elisabetin” al
Timişoarei, sau cum se chema pe atunci „Maerele Vechi”
– respectiv „bătrîne”. Faptul ni se pare important – după
cum ni se pare a nu fi lipsit de interes nici evidenţierea
unei alte căi – cea sărbească – de pătrundere în circuitul
naţional a unor opere din literatura universală.
Regretând de a nu putea reproduce în
întregime, din cauza dimensiunilor ei, prefaţa care
precede tălmăcirea şi care ni-l prezintă pe Petre
Teodorovici – cunoscător al unor opere ale lui Mirabeau,
Voltaire, Rousseau etc. - drept un spirit luminat, aplecat
spre înnoire, nu ne putem reţine totuşi de a nu cita
crîmpeie de gînduri din care răzbate profundul său
umanism, adînca sa dragoste pentru popor, crămpeie prin
care îndeamnă ca „de la alte noroade... tot să învăţăm, dar
lumina norodului său a se stinge să nu lăsăm” şi să ne
străduim ca pentru această limbă a noastră, pe care el o
aseamănă cu „o grădină”, „noi haine să croim şi pilda
altor luminate noroade să urmăm” şi s-o sădim, această
grădină, „cu mândre moralnice şi veselitoare cărţi”.
Desigur că valoarea colecţiei de cărţi
manuscrise româneşti care se află în venerabila bibliotecă
36

Mircea Avram
sibiană, nu se rezumă doar la cele arătate mai sus. Multe
altele, scoţând la iveală noi manuscrise ale unor copişti
cunoscuţi ca Oprea Sturze moldoveanul sau chiar numele
unor copişti încă necunoscuţi în literatura de specialitate,
îi adaugă noi elemente de valoare.
Aş mai insista însă şi asupra faptului că, o
bună parte din manuscrisele colecţiei provin din vechile
aşezări româneşti care se înşiră ca o salbă în jurul
Sibiului: Răşinari, Sălişte, Avrig, Sadu, Ocna Sibiului,
Racoviţa; că ele s-au zămislit aici într-o perioadă în care,
ca rezultat al unei intense vieţi spirituale româneşti, pe
aceste meleaguri s-au afirmat oameni ca Ioan Piuariu-
Molnar (1745–1806) din Sadu, Gheorghe Lazăr (1779-
1822) din Avrig, Ioan Barac (1776–1848) din Alămor,
Florian Aaron (1855-1887) din Rod, şi mulţi alţii.
Iată de ce ni se pare că această colecţie
dobîndeşte semnificaţii deosebite şi pentru istoria culturii
acestui petec de pămînt românesc aflat în inima ţării dar
şi în calea furtunilor din vremile trecute”.
M. A.
Catalogul Manuscriselor Literare,
Sibiu, Biblioteca „Astra”, 1971
BA/207426
(Extras din „Cuvânt înainte)
„Constituită în decursul deceniilor, colecţia
de manuscrise literare a Bibliotecii „Astra” cuprinde mai
ales piese din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi
începutul secolului XX.
Provenind îndeosebi din două donaţii masive
37

Seria Personalia
– cea a Aureliei Vulcan, făcută în 1907 şi cea a lui Horia
Petru-Petrescu făcută în 1946 – colecţia însumează, în
primul rînd, manuscrisele unor scriitori colaboratori la
cele două reviste de mare prestigiu, care – dacă exceptăm
„Transilvania”, organul oficial al „Asociaţiunii
transilvane pentru literatura română şi cultura poporului
român” - au dominat viaţa culturală şi literară
transilvăneană timp de aproape o jumătate de secol:
„Familia (1865-1904) şi „Luceafărul” (1902-1914).
Prin însăşi acest fapt, colecţia – ne mai
vorbind de valoarea ei intrinsecă - îşi sporeşte
importanţa, ea oglindind, în mic, viaţa literară şi în
general viaţa spirituală transilvăneană din epoca amintită,
o epocă de afirmare a literaturii noastre culte.
Dar colecţia de manuscrise literare a
Bibliotecii „Astra” mai are, fără îndoială, o altă valoare:
aceea de a reflecta în modul cel mai fidel, strânsa unitate
spirituală care a existat din totdeauna – dar care s-a
afirmat pe această cale mai ales atunci – între toate
provinciile româneşti. Ea îngemănează şi topeşte într-un
tot unitar,românesc, - prin unele nume din cele mai
reprezentative – producţia literară ardelenească (Ion
Agîrbiceanu, George Coşbuc, Octavian Goga, Ion
Slavici, Iosif Vulcan ş.a.) cu cea moldovenească (Vasile
Alecsandri, Mihai Eminescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu,
Nicolae Iorga, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu
etc.) şi cu cea munteană (I.L. Caragiale, Ion Minulescu,
Radu D. Rosetti etc.), oglindind cum nu se poate mai
limpede însăşi constituirea literaturii române moderne.
Manuscriselor aparţinând celor enumeraţi
mai înainte li se adaugă numeroase altele, semnate de
scriitori de frunte ai literaturii noastre ca: Cezar Petrescu,
Victor Eftimiu (din timpul activităţii la Sibiu a
38

Mircea Avram
scriitorului), de Aron Densuşianu, Petre Dulfu, Emil Isac,
Ion Gorun, de scriitori contemporani care activează şi
astăzi la Sibiu ca Paul Constant, sau manuscrisele unor
scriitori uitaţi ori aproape uitaţi, care însă în acea vreme
au constituit prezenţe active în câmpul literelor
româneşti. Ne referim aici la poetele Maria Cunţan –
originară de pe aceste meleaguri, - sau Elena din Ardeal
(Elena Simtion), la cel mai de seamă povestitor al
„Familiei”, Vasile Ranta Budicescu, prozatorul Tit
Chitul, autorul unor romane de inspiraţie istorică şi alţii.
Un loc aparte în colecţia noastră îl ocupă
manuscrisele lui Iosif Vulcan – redactorul „Familiei” - el
însuşi poet, dramaturg, prozator, neobosit animator al
vieţii culturale transilvănene, bucurându-se de admiraţia
şi dragostea contemporanilor, ales membru al Academiei
Române încă în 1879.
Cele peste o sută de manuscrise rămase de la
Iosif Vulcan, aparţin unor epoci distincte din activitatea
scriitorului: versurile tânărului elev sau student de 17–18
ani, scrise la Oradea, la Pesta sau în vacanţele de la Leta
Mare – satul copilăriei scriitorului – în perioada
debutului şi a colaborărilor sale la „Umoristul”, „Aurora
română” sau „Concordia” - şi teatrul, sau proza, din
epoca maturităţii, din anii ultimelor două decenii ale
veacului trecut.
Inedite sau publicate, manuscrisele reflectă
evoluţia scrisului şi preocupărilor scriitorului – ba chiar,
prin unele însemnări făcute pe marginea lor, relaţiile sale
cu alţi scriitori sau oameni de cultură ai vremii –
prezentând un real interes pentru cercetătorul care ar
aborda studierea aprofundată a vieţii şi activităţii acestei
personalităţi de seamă şi a epocii sale”.
M. A.
39

Seria Personalia
Presa sibiană în limba germană: (1778 – 1970)
Sibiu, Biblioteca „Astra”, 1971
BA/205530
(Extras din „Cuvânt înainte”)
„Sibiul, capitală a Transilvaniei timp de mai
bine de un secol (1703-1791 şi 1849-1865), s-a conturat
încă de timpuriu şi ca cel mai important centru cultural al
saşilor transilvăneni. Documentele vremii atestă existenţa
unor biblioteci şi a unor şcoli încă în veacul al XIV-lea,
iar în 1528 Lucas Trapoldner întemeiază aici prima
tipografie transilvăneană; în 1612 la Sibiu apare, datorită
lui Paul Wolff, primul calendar în limba germană.
Dar o deosebită înflorire culturală cunoaşte
Sibiul mai ales spre sfîrşitul secolului al XVIII-lea şi
începutul celui următor , perioadă ce corespunde tocmai
situaţiei sale de capitală a principatului. Atunci activează
intens renumitele tipografii ale lui Barth, Closius,
Drotleff (cu importante implicaţii şi pentru cultura
românească), atunci iau fiinţă o serie de instituţii şi
reuniuni culturale de seamă ca: librăria (1778) şi teatrul
(1788) lui Martin Hochmeister senior – acea deosebit de
interesantă figură de legător, librar, tipograf, editor şi
animator cultural al Sibiului–Muzeul Brukenthal (1817),
reuniunea germană de cîntări „Musikverein” (1838),
reuniunea agricolă săsească „Landwirtschaftsverein”
(1845), societatea transilvăneană pentru ştiinţele naturii
„Siebenbūrgischer Verein fūr Naturwissenschaft” (1848)
etc.
Este interesant de remarcat faptul că aceste
40

Mircea Avram
perioade corespund şi înfloririi culturale româneşti, care
– trăgându-şi seva tradiţiilor din acelaşi adânc de veacuri
(prima carte în limba română e tipărită aici în 1544) –
cunoaşte adevărata-i dezvoltare tot în cumpăna secolelor
XVIII şi XIX, cînd au loc evenimente culturale sau iau
fiinţă cele mai de seamă instituţii româneşti: în 1789 acea
încercare a lui Ioan Piuariu Molnar de a edita primul
periodic românesc, 1793 apariţia celui dintâi calendar
românesc sibian, în 1811 întemeierea Seminarului, în
1850 înfiinţarea tipografiei arhidiecezane, apoi apariţia
„Telegrafului Român” (1853), înfiinţarea „Asociaţiunii
transilvane pentru literatura română şi cultura poporului
român” (1861), a „Reuniunii sodalilor români” (1867)
etc. etc.
În aceste împrejurări apare la 1 iunie 1778
„Theatral Wochenblatt”, primul periodic în limba
germană din ţara noastră, datorită aceluiaşi Martin
Hochmeister.
Desigur, condiţiile apariţiei unei publicaţii
săptămânale se pare că încă nu erau îndeplinite, de vreme
ce „Theatral Wochenblatt” îşi înceteză apariţia după abia
douăsprezece numere.
De altfel efemerul a fost multă vreme un
atribut al presei – şi nu numai la începuturile ei. În orice
caz, odată acest început făcut, în anii următori apar noi
publicaţii ca „Siebenbürger Zeitung” (1784), „Der
Siebenbürger Bote” (1792), „Siebenbürgische
Provinzialblätter” (1805), ca să numim doar câteva dintre
primele.
Ce dezvoltare a luat în decursul a aproape
două veacuri de existenţă presa sibiană în limba germană,
se poate deduce şi din faptul că în acest răstimp au apărut
în oraşul de pe malurile Cibinului nu mai puţin de 200
41

Seria Personalia
ziare şi reviste sau suplimente diferite cu o existenţă de
adevărate efemeride, dispărute odată cu primul număr,
sau cu o longevitate impresionantă de zeci şi zeci de ani.
Dintre ultimele se remarcă mai ales „Archiv
des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde” cu o
apariţie de peste opt decenii, „Korrespondenzblatt des
Vereins für siebenbürgische Landeskunde” cu o apariţie
de peste o jumătate de secol, „Landwirtschaftliche Blätter
für Siebenbürgen” (1873-1940), „Siebenbürger Zeitung”
sau „Hermannstädter Zeitung” cum s-a mai numit într-un
timp, „Transsilvania” etc. - publicaţii care, alături de
altele, şi-au adus o contribuţie însemnată la dezvoltarea
culturii comunităţii naţionale săseşti din Transilvania,
numărând printre colaboratori scriitori, folclorişti,
oameni de cultură şi ştiinţă dintre cei mai remarcabili ca
Stephan Ludwig Roth, Friedrich Krasser, Johann Karl
Schuller, Michael Albert, Pauline şi Adolf Schuller,
Iohann Plattner, Emil Sigerus, Friedrich Teutsch, ba chiar
şi unele personalităţi româneşti ca renumitul botanist
Florian Porcius, membru al Academiei Române încă din
1882, istoricul năsăudean Iuliu Marţian, şi el membru
onorific al Academiei Române, sau – mai târziu – poetul
Emil Isac, etc.”
M. A.
42

Mircea Avram
Calendare sibiene în limba germană
(sec. XVII–XX)
Sibiu, Biblioteca „Astra”, 1979
BA/297577
(Extras din studiul introductiv)
„Dar calendarele sibiene în limba germană nu
prezintă interes doar pentru studiul dezvoltării
comunităţii săseşti ardelene sau a Transilvaniei în
general. Prin materialele şi datele pe care le cuprind – ba
chiar prin însăşi apariţia lor – ele au o importanţă
deosebită şi pentru istoria şi cultura poporului român.
De aceea am insista aici şi asupra acestui aspect.
Leagăn al celei de-a doua tiparniţe pe
pământul nostru, Sibiul se bucură de prestigiul de a fi
întemeiat însă prima tipografie de pe meleagurile
transilvănene acum aproape o jumătate de mileniu
(1528), cu numai două decenii după cea a Tîrgoviştei.
Dar nu numai atât. Aşezat aici, în inima „spaţiului
mioritic”, în vecinătatea imediată a castrului de la Caput
Stenarum (Boiţa de azi), a Caedoniei romane şi a cetăţii
dacice de la Tilişca, i-a fost dat Sibiului să primească
lumina culturii – în decursul veacurilor – din toate cele
patru puncte cardinale şi s-o reflecte, prin cărţile tipărite
aici, la fel înspre toate zările.
S-au adunat aici – prin vremuri – meşteri
tipografi veniţi din patria lui Gutenberg (ca acel
Theobaldus Gryphius Reutlingensis), din Valahia (ca
Radul de la Râmnic), din Moldova (ca Filip şi Chiriac),
43

Seria Personalia
scoţând - singuri sau împreună cu localnicii (un Lukas
Trapoldner, un Oprea, Mihai Banci, Toma şi mulţi, mulţi
alţii) – deopotrivă prima gramatică în limba latină a lui
Thomas Gemmarius (Libbelus grammaticus, Cibinii
1529), prima carte în limba română, acel “Cathehism”
datorat lui Filip Moldoveanul (1544), sau – mai devreme
– cea dintâi lucrare de medicină tipărită de noi,
aparţinând lui Sebastian Pauschner („Eine kleine
Vaterrichtung wie mann sich halten soll in der Zeit der
ungütiger Pestillenz”, 1530), pe lângă tipăriturile
maghiare scoase, spre sfârşitul secolului XVI pentru
vorbitorii acestei limbi, după ce Gaspar Heltai (de fapt
Gaspar Helth, originar din Cisnădie), încetase această
activitate în oficina pe care o întemeiase – prima – la
Cluj, în anul 1550. 14
Cu alte cuvinte, s-a tipărit aici, la Sibiu, în
toate limbile cunoscute şi vorbite pe aceste meleaguri.
Că sibienii nu tipăreau, atât carte cât şi - ceea
ce ne interesează în cazul de faţă – calendare, numai
pentru nevoile lor, este evident. Iată, în sprijinul acestei
afirmaţii, câteva date care ni se par semnificative: În
1756, Sfatul oraşului îi aprobă tipografului Johann Barth
tipărirea a 1200 de calendare 15 - activitate pe care o
desfăşura în concurenţă cu Samuel Sardi care imprima în
acea vreme în tipografia oraşului atât calendare germane,
aproape identice, cît şi calendare în limba latină. Dar,
numai cu cîţiva ani mai înainte Sibiul număra, în oraşul
14
Semlyen, Ştefan. Tipărituri ardelene din veacul al XVI-lea în
Biblioteca Filialei din Cluj (a Acad. R.P.R.). În: Prima sesiune
ştiinţifică de bibliologie şi documentare. Comunicări şi discuţii.
Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1957, p.298
15
Teutsch, Friedrich. Zur Geschichte des Deutschen Buchhandels in
Siebenburgen III, p. 8
44

Mircea Avram
de sus, 461 case de locuit 16 , iar în 1765 – deci cu aproape
un deceniu mai târziu – întrega comunitate evanghelică a
oraşului se ridica abea la 6557 de suflete 17 . Or, este greu
de presupus că un asemenea tiraj (cel realizat la
tipografia condusă de Sardi trebuind să fie cel puţin la fel
de însemnat), să poată fi absorbit de această populaţie. E
firesc deci să tragem concluzia că Sibiul (în unele epoci
paralel cu alte centre tipografice în care apăreau, cu
oarecare regularitate sau cu intermitenţă, calendare
germane: mai ales la Braşov dar şi la Bistriţa, Cluj,
Mediaş etc.), le tipărea şi le difuza în întrega
Transilvanie.
Dar încă mai mult de atât: tipăriturile scoase
de sub teascurile sibiene erau destinate să fie folosite
până departe dincolo de meleagurile transilvănene. În
această privinţă stă mărturie acel calendar scos de
tiparniţa lui Stephan Jüngling la 1667 şi intitulat cît se
poate de explicit: „Neuer und Alter Kalender auf das
Schaltjahr [...] 1667. Auf Siebenbürgen, Ungarn,
Walachey und anliegende Länder mit gebührenden Fleiss
auffgesetzt von Mag[ister] Jac[obus] Schnitzlero Phil. et
Astronomo”, adică „Noul şi vechiul calendar pe anul
bisect [...] 1667. Întocmit cu cuvenita hărnicie de
mag[istrul] Jac[obus] Schnitzlero fil[ozof] şi astronom,
pentru Ardeal, Ungaria, Valahia şi alte ţări învecinate”
(…) De altfel, chiar calendarele sibiene mai
vechi, ca de exemplu cel tipărit de Marcus Pistorius în
1638, menţionau că sunt alcătuite pentru „Ungaria,
Ardeal şi ţările învecinate”. Şi – este de presupus că, la
fel, acele calendare în limba latină care au apărut la Sibiu
16 Sigerus, Emil. Chronik der Statd Hermannstadt. Hermannstadt,
„Honterus” 1930, p. 28.
17 Idem, p. 30.
45

Seria Personalia
(de pildă: Calendarium transylvanicum titulare pro anno
ab incarnatione Jesu Christi MDCCLVIII Bisectilis
dierum 366 ad Principatus Transylvaniae eidumque
Annexarum Partium, nec non huia climati Subjacentium
& advicinatium Provinciarum singularis Exactum. Cibini,
in Typographia Publica Sumptibus Samuelis Sardi
Typographi 18 sub. n.), prin însăşi tipărirea lor într-o
limbă de circulaţie în epoca aceea, viza cu siguranţă
difuzarea lor pe o arie mai largă, dincolo de limitele
principatului transilvan”.
Mircea Avram
Articole şi cercetări despre
Asociaţiunea “ASTRA” şi Biblioteca “ASTRA”
AVRAM, MIRCEA. ”Astra” - iniţiatoarea primei
enciclopedii româneşti. Extras din volumul: „Centenarul
revistei Transilvania”. Sibiu, 1969. p. 21-24 (Biblioteca
„Astra” Sibiu)
BA/184290 – 184291
AVRAM, MIRCEA. Biblioteca „Astra” Sibiu. Sibiu,
Întreprinderea Poligrafică, 1973, 20 p. cu foto
BA/223850 – 223854
AVRAM, MIRCEA. „Astra şi bucovinenii”. În vol.:
„Biblioteca şi cercetarea”, VI, Cluj-Napoca, 1982, p. 39–
18 Colecţia Bibl. Muzeului Brukenthal, Cota P. I. 411.
46

Mircea Avram
44. [Academia R.S.R. - Filiala Cluj-Napoca. Biblioteca]
AVRAM, MIRCEA. Astra - acţiuni premergătoare şi
pregătitoare ale Unirii. În vol.: „Biblioteca şi cercetarea”,
VIII, Cluj-Napoca, 1984, p. 1-7
AVRAM, MIRCEA. Acum un veac şi un sfert ... În: T,
LXXXXI, nr. 6, iun. 1985, p. 57–58 (Documente din
arhivele sibiene). Un document privind înfiinţarea
„Astrei”.
Bucureşti, 5–6 noiembrie 1985: „Astra şi relaţiile sale cu
instituţii şi personalităţi bucureştene”
(Sesiunea Bibliotecii municipale „Mihail Sadoveanu”)
Sibiu, 9–11 septembrie 1986: „Biblioteca „Astra” -
Bibliotecă naţională a românilor transilvăneni”
(Sesiunea: „125 ani de existenţă neîntreruptă a Bibliotecii
„Astra”)
AVRAM, MIRCEA. Astra şi ecoul ei în Moldova /
Avram, Mircea. - Sibiu, 1987, p. 171–174. (Extras din
volumul: Astra – 125 ani de la înfiinţare; Academia
R.S.R. Secţia de ştiinţe filologice din R.S.R. filiala Sibiu.
[Exemplar cu dedicaţia autorului către Biblioteca
„Astra”]
BA/365979 / 365980
47

Seria Personalia
ACTIVITATEA LITERARĂ
Începuturile literare se leagă de versurile
publicate în paginile de Literatură şi Artă ale ziarului
„Bucovina” care apărea la Cernăuţi în anul 1942. Al
doilea debut – în proză – se petrece tot la Cernăuţi, în
anul 1944, cu schiţa “Fata cu ochii verzi”, publicată în
revista “Bucovina Literară”.
În aprilie 1946 este angajat secretar literar la
Consiliul Sibiu al Ministerului Artelor şi Informaţiilor.
Ulterior, trece secretar literar la secţia germană a
Teatrului de Stat din Sibiu şi ceva mai târziu şi la secţia
română.
În aceste locuri intră în contact cu oameni de
cultură şi artă pe care i-a apreciat şi de care a fost
apreciat. Astfel, ca secretar literar al teatrului sibian a
putut să-i cunoască pe Radu Stanca, Vasile Brezeanu,
Nicu Niculescu, Angela Costache, Costel Rădulescu,
Olga Muţiu, Ligia Bosie, să lege prietenii cu Mircea
Hîndoreanu, Eugenia Barcan, Toader Portărescu. Ca
secretar al Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor, (instalat de
Zaharia Stancu în februarie 1949) şi ca secretar al
Cenaclului scriitorilor sibieni, a reuşit să cunoască, să
îndrume şi să se împrietenească nu numai cu scriitorii
care frecventau Cenaclul, ci şi cu diverşi oameni de
cultură care au trecut prin Sibiu, păstrând apoi legătura
cu ei toată viaţa.
De scriitorul Paul Constantinescu (“moş
Paul” pentru prieteni) l-a legat o caldă prietenie, însă
printre amicii literi s-au mai numărat şi alte nume
48

Mircea Avram
cunoscute, precum scriitorii: Werner Bossert, Aurel
Călinescu, Ladmiss Andreescu, Dragoş Vacariuc, Radu
Theodoru şi mulţi alţii.
În anul 1948 i-a apărut primul volum de
versuri, intitulat “Cetatea sufletului“, din a cărei recenzie
făcută de N.N. Munteanu în “România Viitoare”
remarcăm: “Cunoscut şi din coloanele paginii literare ale
“României viitoare”, precum şi din celelalte publicaţiuni
/.../ poetul şi prozatorul Mircea Avram a scos de sub
tipar proaspăta sa plachetă de versuri de debut:
“Cetatea sufletului“. Îmboldit de aspiraţia destul de uşor
de înţeles şi atât de justificată de a-şi reuni în volum
primele sale versuri originale, Mircea Avram se
evidenţiază ca un real talent literar, un talent poetic în
incontestabilă formaţie. Cu versuri ca cele intitulate
“Primii ghiocei”, “Linişti peste ape” etc., poetul nostru
denotă nu numai fineţe în simţire, de o sensibilitate
oarecum feminină, bucăţi pline de gingăşie, dar în
aceeaşi măsură o înclinare spre interiorizare şi
reflexivitate. Cu toată uşurinţa sa de versificare firească,
cu toată sinceritatea sbuciumului şi neliniştilor sale
interioare, interiorizarea poetică a lui Mircea Avram
aduce însă prea mult cu singularizarea în “turnul de
fildeş”. 19
Fin observator al naturii umane, având o fire
melancolică şi interiorizată, Mircea Avram şi-a
concentrat atenţia în schiţele sale asupra oamenilor din
viaţa de toate zilele, al căror portret moral l-a realizat cu
mijloace simple, fără înflorituri şi fără nici o complicaţie
exterioară. Risipite în periodice, schiţele şi poveştile sale
denotă aceeaşi înclinaţie spre meditaţie şi contemplaţie.
19 Munteanu, N.N. - Mircea Avram. Cetatea sufletului. Versuri. În:
“România Viitoare”, Sibiu, V, nr. 31, 1948
49

Seria Personalia
Primul volum de proză, “Cătălina“, i-a
apărut în 1956, iar recenziile n-au întârziat să apară:
“Fără a fi ajuns la definirea deplină a profilului său
literar, Mircea Avram parcurge totuşi un drum
ascendent. A debutat cu versuri, afirmându-se în acestă
direcţie mai ales în publicaţiile din Sibiu, unde a devenit
animatorul tinerilor scriitori grupaţi în cenaclul
“Orizonturi noi” încă de acum zece ani! Se pare totuşi
că adevărata vocaţie literară trebuie să o căutăm în
proză. După unele nuvele şi povestiri publicate în
“Almanahul literar“ etc., Mircea Avram se prezintă
recent cu volumul “Cătălina“ în care pe lângă nuvela ce
dă titlul cărţii găsim şi povestirea de plastică evocare
Cioflînc haiducul. Ambele lucrări îşi iau subiectele din
trecutul de acum o sută şi mai bine de ani, în care faptele
se desfăşoară la hotarul dintre istorie şi legendă: mai
aproape de istorie – Cătălina, mai aproape de legendă -
Cioflînc haiducul /.../ e de remercat pătrunderea
psihologică a personajelor, limbajul simplu şi totuşi
colorat /.../ sau vorbirea lapidară, zgârcită a ţăranilor
cu fraze întretăiate de subînţelesul tăcerii /.../. Povestirea
“Cioflînc haiducul“ ni se pare superioară mai ales prin
dramatismul situaţiei, prin personalitatea bine conturată
a eroului şi prin lumina ce-o aruncă autorul asupra unei
stări de lucruri caracteristice epocii în care se petrece
acţiunea”. 20
20 Valentin, I.; Rarişte, D.Fl. Cătălina. - E.S.P.L.A., 1956. În:
“Steaua”, nr. 11, nov., 1956, p.101
Alte recenzii despre volumul de proză Cătălina de:
Bunea, Aurelia.- În “Făclia”, [Cluj-Napoca], nr. 3157, 8 dec.
1956
Mihăilescu, Dan.- În “Drum nou”, [Braşov], nr. 3124M 31
mar. 1957
50

Mircea Avram
Socotit de unii drept şoarece de bibliotecă
pentru încrâncenarea cu care îşi căuta refugiul în cărţi,
Mircea Avram îşi găsea timp şi să traducă din alte
literaturi. Amintim doar câţiva autori: Werner Bossert,
Alexei Marcov, Nicolae Gribaciov, Wolfgang Borchert
etc.
Nu a participat la concursuri literare
organizate pe plan naţional, însă a obţinut premiul I
pentru nuvela “Focuri în munţi“ la concursul literar
organizat în 1956 de redacţia ziarului “Drum Nou” în
colaborare cu secţia de învăţământ şi cultură a Regiunii şi
Casa regională a creaţiei populare Braşov. Nuvela nu a
fost publicată.
SCRIERI LITERARE
În periodice:
● Fata cu ochii verzi, [Schiţă]. În: “Bucovina
literară”, Cernăuţi, nr. 93, 12 martie 1944, p. 4
● Ghiţă Ioniţă se vrea reales, [Schiţă]. În:
“Almanahul literar”, Cluj-Napoca, IV, 1953, nr.
12
● Cântec: [versuri]. În: “Scrisul bănăţean”,
Timişoara, III, nr. 2, 1955
● Căimăniţa: [nuvela]. În: ”Iaşul literar”, nr. 7, 1961
● Un ban cuvântul, [Schiţă satirică]. În: “Urzica”,
nr. 9, 1965
● Seară tristă: [versuri]. În: “Astra”, Braşov, nr. 3,
1967
● Fug umbrele: [povestire]. În: “Astra”, Braşov, nr.
51

Seria Personalia
10, 1967
● Un caz ciudat, [Schiţă]. În: “Astra”, Braşov, nr. 5,
1970
● Sicriele cresc în pădure: [povestire]. În: “Astra”,
Braşov, nr. 7, 1970
● Culegătorul de tristeţi, [Schiţă]. În: “Astra”,
Braşov, nr. 9, 1970
● Porţile visului: [versuri]. În: “Astra”, Braşov, nr.
1, 1973
● De-ai şti: [versuri]. În: “Astra”, Braşov, nr. 4,
1973
● Domnica: [povestire]. În: “Astra”, Braşov, nr. 11,
1973
● Rod: [versuri]. În: “Astra”, Braşov, nr. 12, 1973
În volume:
● Cetatea sufletului: [versuri]. Sibiu, Tip. “Cartea
de Aur”, 1948
● Cătălina: [nuvele]. Bucureşti, ESPLA, 1956
● Versuri tăinuite. Dej, Ed. Astra, 1998
REFERINŢE CRITICE
În reviste şi ziare:
● Munteanu, N.N. - Cărţi noi: Mircea Avram.
Cetatea Sufletului. Versuri. În: “România
Viitoare”, Sibiu, nr. 31, 1948
● Valentin, I. - Mircea Avram. Cătălina [Recenzie].
În: “Steaua”, Cluj-Napoca, nr. 11, 1956
● Mihăilescu, Dan. - Mircea Avram. Cătălina
[Recenzie]. În: “Drum Nou”, Braşov, nr. 3824,
52

Mircea Avram
1957
● Ştefănescu, Cornelia. - Schiţa şi reportajul în:
“Iaşul literar”. În: “Luceafărul”, Bucureşti, nr. 20,
1961
În volume:
● Popa, Marian.- Dicţionar de literatură română
contemporană. Bucureşti, Albatros, 1972 (Ediţia
I), p. 43; 1977 (Ediţia a II-a), p. 38
● Ştiinţa în Bucovina, vol. III.- Suceava, 1984
Traduceri din alte literaturi:
● Bossert, Werner.- Drumul spre Indii. În:
“Steaua”, Cluj-Napoca, nr. 6, 1954
● Marcov, Alexei.- Tinereţe. În: “Scrisul bănăţean”,
nr. 4, 1955
● Gribaciov, Nicolae.- Celei pe care am iubit-o. În:
“Scrisul bănăţean”, nr. 4, 1955
● Borchert, Wolfgang.- Uşi închise. [Piesă de
teatru]. În: “Secolul 20”, nr. 3, 1963
● Maurer, Cristian.- Transilvania. - Inima brumată a
toamnei. - Climat temperat. În: “Transilvania”, nr.
12, 1974
53

Seria Personalia
REMEMBER...
Eu n-am umblat numai o ţară...
Pe drum de fier, pe drum de cară,
Trudit ca un drumeţ pribeag,
Eu n-am călcat numai un prag
Şi n-am umblat numai o ţară...
Privind la mândrele palate
Cu coperişul aurit,
Eu nu odată m-am oprit
Pe pragurile marmorate...
Şi nu odată se mirară
De ce văzură ochii mei,
De câte s-oglindiră-n ei
Pe depărtatele hotară.
Dar n-am simţit nicicând îndemn
Să schimb pe bogăţia toată
Căsuţa mea sub munţi uitată
Cu pragul ei tocit, din lemn 21 .
21 Reprodus din volumul “Pagini sibiene” editat de Cenaclul literar
“Orizonturi noi”, Sibiu, 1957. p. 65-66
(BA 134654)
54

Mircea Avram
Focu-l stingi cu o găleată,
Sau cu două, sau cu trei...
Şi de nu ajunge, iei
Apa din fântâna toată.
Dorul
Însetat şi călător,
Setea-ţi stâmperi cu-n ulcior.
Însă n-ai sî stâmperi dorul
Nici dac-ai seca izvorul.
Versurile...
Versurile, vezi, sunt fel de fel:
Unele sunt line ca o apă,
Au făgaşul lor şi nu mai sapă,
Că le-ncape firul puţintel.
Altele sunt line, dar adânci,
Surpă-ncet lutoasele lor maluri
Şi, deşi n-au înspumate valuri,
Surpă-adesea trainicele stânci.
Şi mai sunt şi versuri care-mi par
Bălţi rămase după ploi de vară...
Unele, e drept, pe-un drum de ţară,
Altele-n oraş pe trotuar.
55

Seria Personalia
VERSURI, PROZĂ ŞI TRADUCERI ÎN
COLECŢIILE BIBLIOTECII “A S T R A”
1948
1. AVRAM, Mircea.- Alegerile de ieri şi de azi.
(s.l.): Editat de Consiliul Regional Stalin al
Frontului Democraţiei Populare, (s.a.). 32 p.
BA/137463-137464
2. AVRAM, Mircea.- Cetatea sufletului: Versuri.
Sibiu: Editura Autorului, 1948. 32 p. [Exemplar
cu dedicaţia autorului către Werner Bossert].
[Exemplar cu ex-libris Werner Bossert].
BA/360625, 350883, 137696, 364254
1956
3. AVRAM, Mircea.- Cătălina. Bucureşti: ESPLA,
1956. 133 p. (Colecţia “Albina”)
BA/130123-130126
1957
4. AVRAM, Mircea.- Pagini sibiene: Versuri şi
proză. Sibiu: Cenaclul literar “Orizonturi noi”,
1957. 176 p. (Uniunea scriitorilor din R.P.R.
Filiala Regiunii Stalin)
BA/134654
56

Mircea Avram
1981
5. AVRAM, Mircea. Octavian Goga: Bibliografie
sibiană. Sibiu, 1981. V + 37 f. dactilografiate
(Biblioteca “ASTRA” Sibiu)
BA/351400
1983
6. AVRAM, Mircea. Contribuţii la biografia literară
a lui Radu Stanca. [Extras] În: “Cercetări de
limbă şi literatură”, vol. 2. Sibiu, 1983. p 79-83
BA/334441-334442
TRADUCERI
1. AVRAM, Mircea.- Die Festung der Seele:
Gedichte. Ubersetzt aus dem rumänischen von
Werner Bossert. Hermannstadt, 1948. 20 p.
2. Kolowrat, Alfons. Susi, vaca noastră: Întâmplare
veselă în patru acte. În româneşte de Mircea
Avram. (s.l.) (s.a.)
BA/294029
57

Seria Personalia
PUBLICISTICA
Tipărirea primelor versuri în paginile de
literatură şi artă ale ziarului “Bucovina”, care apărea la
Cernăuţi în anul 1942, are o dublă semnificaţie. Pe de-o
parte se poate stabili cu exactitate data debutului literar
care marchează totodată şi debutul publicistic. Respectiv,
publicistica literară care deşi aparţine ca subspecie
publicisticii propriu-zise – de angajament – are forme
specifice de exprimare şi formulare.
Vom constata de-a lungul traiectoriei
biografice că această specie nu a stat sub semnul
conjuncturii sau efemerului personal. Se dezvoltă în timp
în paginile diferitelor reviste de specialitate, demonstrând
o arie largă de preocupări. De la istoria cărţii şi a presei,
la cronici literare şi teatrale, de la evocări sentimentalistorice
şi culturale până la teme de larg interes cultural
local.
În studiul “Presa sibiană acum un sfert de
veac” 22 sunt analizate consecinţele proclamării
Republicii, aşa cum au fost ele reflectate în paginile
ziarelor sibiene (România Viitoare şi Telegraful
Român). Interesante sunt şi preocupările legate de istoria
presei sibiene 23 , în cazul acesta la anul 1875, adică la
exact 100 ani distanţă. Studiul a apărut în cinci numere –
22 Avram, Mircea. În presa sibiană acum un sfert de veac. În:
Transilvania, XXVIII, nr. 8, dec. 1972, p. 44 (Patrimoniu
documentar)
23 A.M. [ Avram, Mircea]. Presa sibiană la 1875. În: Transilvania ,
LXXXI, nr. 1, ian. 1975, p. 51-52; nr. 4, apr. 1975, p. 51; nr. 6,
iun, 1975, p. 50; nr. 12, dec. 1975, p. 49-50 (Ad usum...); vezi şi
Transilvania, LXXXI, nr. 1, ian. 1976, p. 51-52
58

Mircea Avram
cu întreruperi – în revista “Transilvania” (anii 1975 şi
primul număr din 1976).
Timp de doi ani (1949-1950) a fost redactor
la ziarul Lupta Sibiului, un fel de “intermezzo” la
evoluţiile profesionale viitoare. În paralel cu activităţile
de bibliotecă, a găsit timp şi resurse personale să
colaboreze în presa:
LOCALĂ: România Viitoare, Curierul,
Lupta Sibiului, Flacăra Sibiului, Tribuna Sibiului,
Revista “Transilvania”;
REGIONALĂ: Drum Nou (Braşov) ;
NAŢIONALĂ: Contemporanul, Orizont
(Bucureşti), Ateneu (Bacău), Convorbiri literare (Iaşi),
Luceafărul de Ziuă şi Pagini contemporane (Braşov),
Septentrion (Suceava), Tribuna (Cluj-Napoca),
Clepsidra (Bucureşti), Revista bibliotecilor (Bucureşti),
Scrisul bănăţean (Timişoara), Iaşul literar, Moldova,
Dacia literară (Iaşi) şi Secolul 20 (Bucureşti).
A fost cooptat în primele colegii de redacţie
de la “Studii şi Comunicări” editată de Muzeul
Brukenthal din Sibiu, revista “ASTRA” de la Braşov şi
revista “Transilvania” de la Sibiu.
59

Seria Personalia
Articole publicate în revista
“Transilvania” din Sibiu – serie nouă, mai 1972 –
- integral -
1972
● AVRAM, Mircea. Tezaurul bibliotecilor. În:
Transilvania , LXXVIII, nr. 1, [mai] 1972, p. 65-
66 (Patrimoniu documentar). [Bibliotecile sibiene
şi contribuţia lor la dezvoltarea bibliologiei şi
biblioteconomiei româneşti contemporane.
Autorul propune înfiinţarea secţiei de
biblioteconomie în cadrul facultăţii sibiene de
filologie]
● AVRAM, Mircea. Avram Iancu în paginile
Transilvaniei (în loc de bibliografie). În:
Transilvania, LXXVIII, nr. 5, sept. 1972, p. 53
(Patrimoniu documentar)
● AVRAM, Mircea. În presa sibiană acum un sfert
de veac. În: Transilvania, LXXVIII, nr. 8, dec.
1972, p. 44 (Patrimoniu documentar)
[Proclamarea Republicii în presa sibiană:
România Viitoare şi Telegraful român]
1974
● AVRAM, Mircea. Lectura intelectualilor. În:
Transilvania , LXXX, nr. 9, sep. 1974, p. 47
(Cultură) [Prezenţa în biblioteci, în sălile de
lectură şi de împrumut este o necesitate. Statistici
de la Biblioteca ASTRA]
60

Mircea Avram
● Maurer, Christian. Transilvania, Climat temperat,
Inima brumată a toamnei [Vechi meandre], [Pe
şesul de tihnă-ntomnată]. În româneşte de Mircea
Avram. În: Transilvania, LXXX, nr.12, dec. 1974,
p. 15
1975
● AVRAM, Mircea. Paul Constant [la 80 de ani].
În: Transilvania, nr.1, ian 1975, p. 35
● A.M. [Avram, Mircea]. Presa sibiană la 1875. În:
Transilvania, LXXXI, nr. 1, ian 1975, p. 51-52;
nr. 4, apr. 1975, p. 49-50 (ad usum...); vezi şi
Transilvania, LXXXI, nr. 1, ian. 1976, p. 51-52
1976
● AVRAM, Mircea. Cartea românească în lume. În
Transilvania, LXXXII, nr. 2, feb. 1976, p. 48.
(Bibliografie)
● AVRAM, Mircea. Un cântăreţ sibian al vitejiei
de la '77. În: Transilvania, LXXXII, nr. 5, mai
1976, p. 20. [Poeziile lui Zaharia Boiu închinate
războiului pentru independenţă, semnate cu
pseudonimul Eugen Silvan, publicate în
“Telegraful Român”]
● AVRAM, Mircea. Un uitat pe nedrept (la
bicentenarul naşterii lui Ioan Barac). În:
Transilvania, LXXXII, nr. 9, sep. 1976, p. 16-17.
[Dintr-un Panteon sibian]
● Maurer, Christian. Bussardhand und Nebenher
Gedichte. “Ţara şoimului negru” şi “Preajma”.
Poezii. [Recenzie]. În: Transilvania, LXXXII, nr.
9, sep. 1976, p. 37.
61

Seria Personalia
1977
● AVRAM, Mircea. Războiul din 1877-1878
oglindit într-o revistă franceză. În: Transilvania,
LXXXIII, nr. 2, feb. 1977, p. 44 (Historia
Militans)
1978
● AVRAM, Mircea. Dragoş Vacariuc [scriitor şi
traducător]. În: Transilvania, LXXXIV, nr. 4,
apr. 1978, p. 33 (Mişcarea literară)
● AVRAM, Mircea. Calendare sibiene în limba
germană (sec. XVII-XX). În: Transilvania,
LXXXIV, nr. 6, iun. 1978, p. 13-14. (Din istoria
tiparului sibian)
1982
● AVRAM, Mircea. Ultimul mare copist
transilvănean: Sava Popovici cel Bătrân ot
Răşinari. În: Transilvania, LXXXVIII, nr. 5, mai
1982, p. 39
● A. M. [Avram, Mircea] Un Filimon
transilvănean. În: Transilvania, LXXXVIII, nr. 5,
mai 1982, p. 53-54
● AVRAM, Mircea. Un capitol de seamă al istoriei
cărţii româneşti: Cartea vâlceană. În:
Transilvania, LXXXVIII, nr. 8, aug. 1982, p. 50-
51 (Cultură) [O carte utilă şi necesară: Istoria
cărţii vâlcene: sec. XVII-XVIII de Costea
Marinoiu]
● AVRAM, Mircea. Un manuscris “Agârbiceanu”
din colecţiile Bibliotecii ASTRA din Sibiu. În:
Transilvania, LXXXVIII, nr. 10, oct. 1982, p. 16
(Centenar Ion Agârbiceanu)
62

Mircea Avram
1983
● AVRAM, Mircea. O scrisoare a primuluiministru
al apărării al Republicii Cehoslovace
adresată publicistului sibian Horia Petra
Petrescu. În: Transilvania, LXXXIX, nr. 11, nov.,
1983 (Supliment. Vă prezentăm un document)
1984
● AVRAM, Mircea. Editoriale [din Ţara de Sus].
În: Transilvania, LXXXX, nr. 1, ian. 1984, p. 48
(Cultură)
● A. M. [Avram, Mircea] O nouă publicaţie
suceveană. În: Transilvania, LXXXX, nr. 8, aug.
1984, p. 37 (Curier)
● A. M. [Avram, Mircea] Un volum jubiliar [al 10lea
volum al Anuarului Muzeului Judeţean din
Suceava]. În: Transilvania, LXXXX, nr. 10, oct.
1984, p. 53-54
1985
● A. M. [Avram, Mircea] Un dicţionar istoric. În:
Transilvania, LXXXXI, nr. 6, iun. 1985, p. 56
(Istoria Militans) [Bărbaţi ai datoriei: 1848-1849
de dr. Maria Totu, Petre Florea şi lt.col. Paul
Abrudan. Bucureşti: Editura Militară, 1984]
● AVRAM, Mircea. Liviu Rebreanu şi Sibiul. În:
Transilvania, LXXXXI, nr. 10, oct. 1985, p. 46-
48 (Patrimoniu documentar) [Liviu Rebreanu în
revistele sibiene şi în colecţiile Bibliotecii
ASTRA]
63

Seria Personalia
1986
● AVRAM, Mircea. Un om din Cârţişoara. În:
Transilvania, XCII, nr. 8, aug. 1986, p. 48-49
(Curier) [75 de ani de la moartea lui Gheorghe
Cârţan]
● AVRAM, Mircea. Munţii n-au fost hotar. În:
Transilvania, XCII, nr. 9, Sep. 1986, p. 8-11
(ASTRA 125. În lupta pentru unitatea naţională)
[Colaborarea între instituţiile şi personalităţile de
peste Carpaţi şi ASTRA]
● AVRAM, Mircea. Din arhivele ASTREI: Domnia
lui Mircea cel Mare într-o copie manuscrisă
necunoscută a “Istoriilor domnilor Ţării
Româneşti”. În: Transilvania, XCII, nr. 9, sep.
1986, p. 65, 67. (Patrimoniu documentar)
1987
● AVRAM, Mircea. Manuscrise cotruşiene. În:
Transilvania, XCIII, nr. 7, iul. 1987, p. 50,55.
(Patrimoniu documentar)
1989
● AVRAM, Mircea. D. Florea-Rarişte. [S-a stins
şi a rămas în “Eternitatea” Iaşului]. În:
Transilvania, XCV, nr. 8, aug 1989, f.p.
(Calendar-Mozaic)
64

Mircea Avram
SELECŢII PUBLICISTICE DIN REVISTA
“TRANSILVANIA”
Presa sibiană la 1876
Luna ianuarie a anului 1876 stă sub semnul
apariţiei a două noi publicaţii româneşti: Foişoara
Telegrafului Român şi Şcol’a Romana.
Prima e publicaţia despre care Mihai
Eminescu avea să scrie, mai târziu, în Convorbiri literare
de la Iaşi: “De un an şi mai bine au început să iasă la
lumină pe lângă foaia politică “Telegraful Român” o
foaie literară. Aceasta din urmă, numită “Foişoara
Telegrafului Român”, se îndeletniceşte mai cu seamă cu
răspândirea ştiinţelor practice, trebuitoare plugarului şi
grădinarului; ea e menită a pune în mâna învăţătorului
sătesc şi a preotului o lectură, scrisă româneşte de-a
dreptul, lesne de înţeles şi folositoare. Totodată găsim în
foaie dări de seamă asupra cărţilor străine, cari ating
întrucâtva şi pe români, desbateri asupra limbei ş.a.,
destul numai că partea de căpetenie o formează studii de
o netăgăduită utilitate. Ortografia e fonetică, cu
concesiile etnologice pe care le-am făcut şi
noi.(Convorbiri literare, nr.5, 1 august 1877, p. 99).
De format mai mic decât Telegraful Român
(32x22 cm), Foişoara apare “la două săptămâni”, în câte
opt pagini. Un cuvânt “Către onoraţii cititori “, publicat
pe primele două pagini ale numărului 1, apărut la 1
65

Seria Personalia
ianuarie, lămureşte sarcinile pe care şi le pune publicaţia:
“cultivarea masei poporului” în spiritul unei adevărate
culturi, “care să fie fiinţă din fiinţa noastră”.
Fidelă programului pe care şi l-a propus,
„Foişoara Telegrafului Român” în cele trei numere câte
apar în luna ianuarie, publică materiale privind pedagogia
sau situaţia economică a românilor , statistici privind
dezvoltarea învăţământului în Ungaria şi în România,
recenzii asupra unor manuale şcolare nereuşite, literatură
populară, bibliografie – unele dintre ele semnate de
personalităţi marcante, ca Dr. At. M. Marinescu, Dr.
Ilarion Puşcariu, Eugen Brote, D. Comşa etc.
În nr. 2 din 4/16 ianuarie, Telegraful Român
notează că ziarele locale germane – “Siebenburgisch
Deutsches Tageblatt” şi, mai ales, “Hermannstädter
Zeitung vereinigt mit dem Siebenbürger Boten” – au
primit favorabil apariţia „Foişoarei”, publicând chiar
extrase din unele materiale apărute în noua publicaţie
românească sibiană.
Cealaltă revistă care-şi începe apariţia în
ianuarie 1876, la Sibiu, “Şcol'a Romana” – sub redacţia
lui Ioanu Candrea şi Basiliu Petri – e, aşa cum se
recomandă prin titlu, o publicaţie prin excelenţă
pedagogică, propunându-şi să îmbrăţişeze “cauza
şcolară”, întrucât – după cum se menţionează în articolul
de început - “factorul principalu pentru propagarea
culturei sunt şcólele bune”.
De acelaşi format cu “Foişoara Telegrafului
Român”, Şcol'a Romana apare tot în opt pagini, dar
săptămânal. Cuprinsul celor cinci numere care au apărut
în ianuarie 1876 au însumat cu precădere materiale
privind aproape toate obiectele de predare din şcoli,
probleme de metodologie, sfaturi şi sentinţe pedagogice,
66

Mircea Avram
ştiri şcolare, bibliografie – fiind bine primite de cei
interesaţi, după cum rezultă din unele răspunsuri date la
“Poşt'a redacţiunei”.
Apariţia celor două noi publicaţii sibiene a
constituit, fără îndoială, un mare succes al publicisticii
româneşti transilvănene, o contribuţie de seamă în
dezvoltarea culturii naţionale pe aceste meleaguri.
În: Transilvania, nr. 1/1976 anul V/LXXXII), p. 51 ; Ad
usum... - Itinerarii sibiene
Cartea românească în lume
În Editura ştiinţifică şi enciclopedică a apărut,
de curând, bibliografia “Cartea românească în lume”
(1945-1972), alcătuită de Viorica Nedelcovici, Elvira
Popescu şi Constanţa Protopopescu, cu un cuvânt înainte
de Mihnea Gheorghiu.
Umplând un gol acut resimţit de către toţi
cercetătorii fenomenului cultural românesc în propagare
universală, valoroasa lucrare e un prim pas spre
realizarea unui vechi deziderat : “Daco-Romanica” - acea
bibliografie, curentă şi retrospectivă, a prezenţei noastre
literare şi ştiinţifice pe paralelele şi meridianele globului,
în cei 27 de ani la care se referă (1945 – 1972).
Constatăm prezenţa în volum a numeroşi
sibieni (Werner Bossert, Cornel Brahaş, Carol Gollner,
Cornel Irimie, Veturia Jugăreanu, Harald Krasser,
Nicolae Petru, Gisela Richter, Georg Scherg, Mircea
67

Seria Personalia
Tomuş, Alfred Reimar Ungar, Joachim Wittstock şi alţii),
care, ca autori, traducători, prefaţatori sau îngrijitori de
ediţii, şi-au adus aportul la răspândirea culturii româneşti
peste hotare.
În: Transilvania, nr. 2/1976 (anul V/LXXXII), p. 16:
Bibliografie
Un cântăreţ sibian al vitejiei de la '77
E larg dovedită vibraţia la unison a tuturor
provinciilor locuite de români în acel neuitat 9 mai 1877,
când Mihail Kogălniceanu a rostit, nu doar în faţa
Adunării Deputaţilor , ci a lumii întregi: “Suntem
independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare...”.
Odată cu căderea Plevnei şi capitularea lui
Osama Paşa în faţa oştilor române, la 28 decembrie (stil
vechi) 1877, odată cu căderea ultimei redute turceşti –
Smîrdanul – la 12 ianuarie 1878, parcă s-ar fi rupt un
zăgaz. La 28 ianuarie 1878, Telegraful Român (care, în
1877, nu publicase în paginile sale şi nici în ale Foişoarei
un singur vers măcar), reproduce poezia lui Alecsandri,
Hora Griviţei iar, trei zile mai târziu, la 31 ianuarie,
Sergentul şi Oda ostaşilor români.
La 2 februarie, în paginile aceleiaşi gazete,
apare şi Peneş Curcanul, iar de aici înainte, cel care preia
în publicaţia sibiană cântarea vitejiei româneşti este un
poet, sibian prin adopţiune: Zaharia Boiu. În 1878, când,
în Telegraful Român,apar poeziile sale închinate
68

Mircea Avram
războiului independenţei, Zaharia Boiu era o
personalitate de seamă, cunoscut şi apreciat pentru
bogata şi variata sa activitate, mai ales pe tărâmul
învăţământului (era autorul primului abecedar cu litere
latine apărut în Transilvania, abecedar care, în numai
cinci ani, a ajuns la 14 ediţii) şi al culturii. Membru al
“Astrei” încă de la înfiinţare (1861), redactor, într-o
vreme (1863-1865), al Telegrafului Român, membru al
“Reuniunii învăţătorilor români” din Caransebeş (1871)
etc. fusese ales doar cu un an înainte (1877) membru
corespondent al Academiei Române.
Iată, probabil, motive suficiente în
împrejurările politice de atunci, care l-au determinat să
semneze acele poezii cu pseudonimul Eugen Silvan. Căci
sub această semnătură apare, la 9 martie 1878, în
Telegraful Român, poezia sa Trecerea Dunării, prima
dintr-un ciclu închinat luptei pentru independenţă. La 21
martie apare Doctorul Postea şi cu frate-seu, la 8 şi 20
aprilie, Sfatul Ţării, şi respectiv, Lithia, la 13 mai, Statuia
lui Mihaiu, la 23 al aceleiaşi luni, Testamentul soldatului,
iar la 30 mai, Geniul României. Cu poezia “Jertfa
şcolarilor”, apărută la 20 iulie, se încheie ciclul publicat
în Telegraful Român.
Probabil că aceleiaşi perioade îi aparţin şi
poeziile Sultan şi Curcan, Armatei Române, Stindardul
etc., pe care, însă, nu le aflăm publicate în paginile
“Telegrafului Român” decât în 1904, când ele apar şi în
volumul “Frunze de laur. Poesii eroice din anii 1877-
1878”, pe care îl alcătuieşte, postum (1904), Ioan Baptist
Boiu.
Zaharia Boiu a vibrat la unison cu întregul
nostru popor, încredinţat că, pe deasupra unor graniţe
artificiale, un singur steag îi uneşte în luptă:
69

Seria Personalia
“Să-ţi fie drag, Române, pe cât vei fi în vieaţă
Stindardul ţări tale cu cele trei culori...”
În: Transilvania, nr. 5/1976(anul V/LXXXII), p 2: Poezii
Un uitat pe nedrept
(la bicentenarul naşterii lui Ioan Barac)
În anul 1776, într-un sat pierdut printre
dealuri – Alămor – se năştea un copil căruia părinţii i-au
dat cel mai obişnuit nume al pământului acestuia, nume
pe care îl purta şi tatăl său – Ioan al lui Ioan, din neamul
Barac. Ce ursitoare îi vor fi stat la leagăn, hotărându-i şi
faimă şi uitare, deopotrivă? Fapt e că şi la două secole de
la naşterea sa îi cunoaştem viaţa tot atât de puţin ca şi în
anul stingerii sale (1848). Puţinătatea datelor o constata,
cu aproape cinci decenii în urmă, şi Gheorghe Bogdan-
Duică, biograful său cel mai avizat şi – pare-se – cel din
urmă.
Şcoala dintâi Ioan Barac o va fi urmat în satul
natal, învăţând buchiile de pe ceasloave, poate chiar cu
tatăl său, care era preotul Alămorului. Între 1790-1798 a
studiat la colegiul din Aiud, iar mai apoi, dreptul la Cluj.
După terminarea studiilor – prin anii 1800-1801 – îl
aflăm “dascăl normalicesc neunit” la Avrig. Aceasta e şi
epoca în care îi apare prima şi cea mai cunoscută lucrare
a sa: Istorie despre Arghir cel frumos şi Elena cea
frumoasă şi pustiită crăiasă. Adică: O întâmplare sub
care se înţelege luarea ţării Ardealului prin Traian
Chesariul Romaniei (Romei, n. n.) - scrisă la Avrig şi
70

Mircea Avram
scoasă de sub tescurile tiparniţei sibiene a lui Petru Bart,
în anul 1801.
Alcătuită într-o limbă uşoară, populară,
referindu-se la un fapt drag inimii noastre, cartea a
cunoscut cea mai largă răspândire , retipărită în
numeroase ediţii, din care numai la Sibiu vreo cinci sau
şase. Ea n-a circulat însă numai în satele şi oraşele
transilvănene, ci după cum ne-o dovedeşte tot Gh.
Bogdan-Duică în studiul său (Ioan Barac, Academia
Română, Studii şi cercetări, Bucureşti, 1933), era cerută,
citită şi apreciată – în ediţiile ei succesive – de o seamă
de personalităţi de dincolo de Carpaţi, între care Mihail
Kogălniceanu, C. Negruzzi, Eliade, Ioan Ghica, Grigore
Alexandrescu şi mulţi alţii referiri la ea aflându-se şi în
opera lui Alecsandri sau Eminescu. Ultima ediţie a apărut
acum aproape un sfert de veac, în 1954, la Editura
tineretului, şi – din păcate – aniversarea bicentenarului
naşterii lui Barac n-a incitat nici o editură la o nouă
retipărire.
Plecat, la scurtă vreme după apariţia acestei
prime cărţi, la Braşov – datorită, poate, şi prestigiului
dobândit prin apariţia acesteia – Ioan Barac va fi în
oraşul de la poalele Tâmpei “dascăl mare” la Şcoala
românească din Schei, iar apoi “translator magistratual”
la Sfatul oraşului, neîncetând nici o clipă să scrie,
închinându-şi lucrările – aşa cum va mărturisi într-o
prefaţă la una din lucrări - “neamului meu cel românesc”.
Aşa apar, pe rând, “Risipirea cea de pe urmă
a Ierusalimului” (1821), “O mie şi una de nopţi – sau
Halima”, în opt volume (1836-1840), “Naşterea şi toată
viaţa minunatului Piticot de un cot” (1842), “Cei trei
fraţi gheboşi” (1843) – unele din ele cunoscând în lungul
vremii numeroase reeditări.
71

Seria Personalia
Câteva din traducerile şi prelucrările sale au
apărut abia după moartea sa (Istoria lui Odisefs, Pippelea
gâscarul), altele – numeroase, chiar foarte numeroase –
au rămas în manuscris până astăzi (Constantina
Cartigam, Mirele cel umblat şi pricopsit, Vânătorul de la
Matra, La miezul nopţii, Amlet prinţul de la Dania, O
tragedie în cinci perdele după Sakespeer – care se pare
că este prima traducere în limba română a unei opere de
Shakespeare! – şi încă multe altele), păstrate în colecţiile
Bibliotecii Academiei, unde au ajuns datorită lui Nicolae
Densusianu.
În 1837, când, din iniţiativa lui R. Orghidan
şi a lui D, Marin, la Braşov apare prima gazetă
românească din Transilvania, “Foaea Duminecii spre
înmulţirea cei de obşte folositoare cunoştinţe”, Ioan
Barac este principalul ei colaborator, după cum este şi
harnicul colaborator al “Foii pentru minte, inimă şi
literatură”, întemeiată cu un an mai târziu, tot la Braşov,
de Gheorghe Bariţiu – pe care îl cunoştea, după cum îi
cunoscuse, fără îndoială, şi pe Gheorghe Lazăr sau pe
Vasile Pop – primul bibliograf român – care îl vor fi
îndemnat şi încurajat în bogata sa activitate de scriitor, de
tălmăcitor şi prelucrător al unor opere literare străine,
intrate în lectura cititorului român datorită lui.
Menţionat, mai amplu sau mai zgîrcit – în
toate istoriile literaturii române, în toate bibliografiile şi
studiile privind începuturile literaturii şi ziaristicii noastre
peste amintirea lui Ioan Barac, s-a aşternut, totuşi, încetul
cu încetul – dar pe nedrept – colbul uitării. În a sa Istorie
a literaturii române, Nicolae Iorga, referindu-se la
literatura din epoca lui Bararc, scria, credem, pe bună
dreptate: “În Ţara Românească şi Moldova, câtă poezie
s-a scris, a fost numai pentru un cerc cu totul restrâns.
72

Mircea Avram
Era făcută numai pentru boieri, pentru boierimea
ştiutoare de franţuzeşte, ba poate numai pentru cucoanele
acestor boieri şi chiar exclusiv pentru cucoanele cu
pricina, acelea ale căror graţii - “nuri” se zicea pe atunci
în limbajul curtenilor – erau cântate de respectivul poet.
Pe când în Ardeal naraţiunile lui Barac şi Aron se
adresează întregului popor românesc din provincie şi
desigur că ele au fosat citite cu plăcere şi interes de orice
român ştiutor de carte din partea locului, aşa încât, lăsând
la o parte valoarea lui estetică, ele au folosit neasemuit
mai mult culturii poporului nostru decât (...) gemetele,
sau complimentele rafinate şi jocurilor de spirit rimate...”
Şi tot Iorga, în aceeaşi Istorie a literaturii, cu câteva
pagini mai încolo, conchidea: “Evident că astăzi n-ar fi
potrivit a se da la lumină miile de versuri ieşite din
rodnicul condei al translatorului. Dar o alegere s-ar putea
face: ar fi şi un act de dreptate şi recunoştinţă faţă de
acest vechi scriitor cu merite reale...”
Iniţiativa Comitetului Judeţean Sibiu pentru
cultură şi educaţie socialistă de a cinsti memoria acestui
înaintaş al culturii româneşti transilvănene cu prilejul
bicentenarului naşterii sale, prin ridicarea unui bust ]n
satul natal al scriitorului şi prin organizarea, la Căminul
cultural din Alămor, a unei expoziţii memoriale
permanenete închinată lui Ioan Barac, constituie – aici,
pe meleagurile sale de baştină – un asemenea binevenit
“act de dreptate şi recunoştinţă”.
În: Transilvania, nr. 9/1976 (anul V/LXXXII),
Dintr-un panteon sibian
73

Seria Personalia
Fănuş Neagu
Trunkener sommer (Vară buimacă).
Povestiri alese şi traduse de Reimar Alfred Ungar.
Prefaţă de Mircea Tomuş
Traduse în numeroase limbi, povestirile lui
Fănuş Neagu au apărut în limba germană, până acum,
doar izolat, în unele culegeri din operele prozatorilor
români contemporani editate peste hotare (Păpuşa şi
Dincolo de nisipuri la Berlin, în 1969, Fântâna în 1970,
la Basel-Tübingen şi Doi saci de poştă, în 1972, la
Berna).
De acesată dată, Editura Albatros oferă
cititorilor de limbă germană un volum cuprinzând 13
dintre cele mai reprezentative povestiri ale scriitorului, în
tălmăcirea traducătorului sibian Reimar Alfred Ungar şi
cu o prefaşă semnată tot de un sibian: criticul literar
Mircea Tomuş. Volumul recent oferă cititorului de limbă
germană posibilitatea cunoaşterii mai cuprinzătoare a
literaturii lui Fănuş Neagu. Aceata datorită alegerii celor
mai reprezentative dintre povestirile scriitorului (la baza
acestei selecţii a stat volumul În văpaia lunii – el însuşi o
selecţie din proza scurtă a autorului), care introduc
cititorul în universul scrierilor lui Fănuş Neagu,
evidenţiindu-i filiaţiile literare şi conturându-i
personalitatea artistică în contextul literaturii noastre
contemporane.
Oprindu-se asupra acestor povestiri, evocând,
toate, mirifica şi ciudata lume a Dunării şi a Bărăganului,
spre a le oferi în tălmăcirea sa cititorilor germani, Reimar
74

Mircea Avram
Alfred Ungar nu şi-a ales o sarcină uşoară. Natura,
oamenii, limbajul lor chiar au un specific care nu o dată
pune probleme de loc uşoare celui ce ar vrea să le redea
într-o altă limbă decât cea a locului. Parcurgând însă
paginile volumului recent apărut, putem spune că Reimar
Alfred Ungar a oferit cititorilor germani o traducere
reuşită, care nu le răpeşte prea mult din satisfacţiile unei
lecturi în original.
În: Transilvania, nr. 9/1976 (anul V/LXXXII), p. 37:
Cartea sibiană
Christian Maurer
Bussardland und nebenher. Gedichte (Poezii)
Cunoscut şi cititorilor români atât prin
volumul de poezii Rememorînd fântâna, apărut în 1974 la
editura “Cartea românească”, în tălmăcirea Mirei Preda şi
a lui Corneliu Micandru, cât şi prin numeroasele
traduceri apărute, de-a lungul anilor, în reviste, Christian
Maurer este din nou prezent în vitrinele librăriilor cu un
volum de versuri, intitulat Bussardland und nebenher
(Ţara şoimului negru şi preajma).
Debutând în 1956 – an în care îşi începe şi
cariera de actor – cu poezia “Die Doina”, pentru care
obţine premiul I pentru lirică al ziarului “Neuer Weg”,
Christian Maurer e permanent prezent – de atunci
încoace – în publicaţiile de expresie germană din ţara
noastră, cu o poezie militantă, impregnată de atmosfera şi
spiritul meleagurilor natale, cu o notă personală distinctă,
75

Seria Personalia
pe care i-o dă – poate – însăşi activitatea sa pe scenă, arta
rostirii cuvântului vădindu-se şi în exprimarea sa poetică.
Paralel, Christian Maurer e mereu prezent pe
scenă, în filme, la televiziune (Un august în flăcări),
activitate care se completează fericit şi prin preocupările
sale în domeniul dramaturgiei, care s-au materializat în
farsa populară “Sfinţii din Boleschdorf”, prelucrarea
(împreună cu Kurt Conradt), sau, mai recent, 1973 şi
respectiv 1975 prin comediile “Ein spätes La Paloma”
(O “La Paloma” târzie) şi “Ein Ausflug auf den
Perser” (O excursie pe covorul persan) – cea din urmă
distinsă cu un premiu al Uniunii Scriitorilor.
Volumul de debut, “Die Hände” (Mâinile)
apărut la Editura tineretului, în 1964 – semnificativ
pentru evoluţia de la debutul în presă a poetului – este
urmat, în 1970, de unul de schiţe, “Chronik hinter
Kulissen” (Cronici în spatele culiselor), care îi dezvăluie
din nou preocupările diurne, iar în 1974, de traducerea în
limba română a unei culegeri din versurile sale, amintitul
volum “Rememorând fântâna”, care a constituit o
reuşită prezentare a poeziei lui Christian Maurer pentru
cititorul român.
Recentul volum “Bussardland und
nebenher”, comentat pe larg de presa germană de
specialitate, constituie afirmarea maturităţii sale poetice,
exprimată într-un larg evantai tematic, şi purtând, acum,
pecetea clar imprimată a personalităţii sale distincte în
contextul poeziei de expresie germană din ţara noastră,
integrându-se în peisajul poeziei româneşti
contemporane.
În: Transilvania, nr. 9/1976 (anul V/LXXXII), p. 37:
Cartea sibiană
76

Mircea Avram
Dragoş Vacariuc
Pe neaşteptate, o veste tristă ne-a mâhnit
inimile în zilele începutului de martie şi de primăvară: s-a
stins Dragoş Vacariuc, scriitor, traducător, membru al
Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România.
Omul care, în ciuda imobilizării sale fizice,
sechelă a războiului, era plin de optimism, plin de vervă,
de vioiciune, de dragoste de viaţă, a plecat dintre noi
subit, în urma unui absurd şi banal accident postoperator.
Scriitor, traducător cu har şi plin de hărnicie –
cunoscător al câtorva limbi străine – ne-a pus la
îndemână opere ale literaturii germane, ruse, estoniene,
indiene sau franceze, convins că orice carte apărută pe
oricare din meridianele sau paralele lumii şi tălmăcită în
limba noastră deschide noi orizonturi oricui i-ar parcurge
filele, apropie omul de om şi inima de inimă.
Mărturie acestui crez sunt cele peste
patruzeci de volume traduse în ultimele două decenii,
schiţele, povestioarele sau anecdotele publicate în
paginile culturale ale ziarelor sau în reviste. Iuri Naghibin
şi Piotr Kropotkin, Heinz Senkbeil sau Edvard Vilde,
Thakazhi Sivasankara Pillai sau scriitori de expresie
germană din ţara noastră, ca Oskar Paulini – şi-au aflat în
Dragoş Vacariuc tălmăcitorul neobosit, înzestrat şi fidel.
Ultimele traduceri n-au luat încă haina
tiparului şi când vor apărea în librării, Dragoş Vacariuc
n-o să le mângâie copertele şi filele, mirosind a cerneală
proaspătă, cu satisfacţia pe care ţi-o dă rodul muncii şi
lucrul împlinit. Dar le vom mângâia noi, cu gândul la el,
77

Seria Personalia
cu gândul la prietenul, la Omul, la literatul pe care l-am
pierdut prematur, dar a cărui amintire va rămâne mereu
vie în sufletele noastre.
În: Transilvania, nr. 4/1978 (anul V/LXXXII), p. 33:
Mişcarea literară
Manuscrise cotruşiene
Antologia apărută în 1979 la Editura
Minerva, cu o a doua ediţie în 1985, apoi amplul studiu al
lui Ion Dodu Bălan, “Resurecţia unui poet” – Aron
Cotruş (tot la Editura Minerva, 1981), precum şi
sporadicele referiri la opera şi viaţa poetului, apărute în
publicaţiile din ţară începând de pe la jumătatea
deceniului şapte, au repus în circulaţie creţia lui Aron
Cotruş (născut la Haşag, jud. Sibiu, în 1891). În
“Argumentul care îi precede lucrarea, autorul
“Resurecţiei...” precizează că vor mai fi necesare reveniri
la opera cotruşiană pînă când poetul să se “întoarcă
definitiv acasă”, şantierul de arheologie a istoriei literare
inaugurat de Ion Dodu Bălan rămânând, deci, deschis,
mai ales în ceea ce priveşte biobibliografia lui Aron
Cotruş.
Publicaţiile sibiene – începând de prin 1908
şi pînă după cel de al doilea război mondial – mai ascund
în paginile lor (în Luceafărul, Transilvania, Foaia
Poporului, Telegraful Român etc.) şi versuri semnate de
cel ce spunea: ”... copil fermecat – mă uitam să văd în
78

Mircea Avram
depărtare/munţii vineţi ai Sibiului” (Satul meu), ca şi
referiri la viaţa şi activitatea sa, care, adunate, ar putea
îmbogăţi rezultatele şantierului deschis. În acest sens, am
semnala existenţa, la Biblioteca ASTRA şi la Filiala
Arhivelor Statului din Sibiu a unor manuscrise cotruşiene
– unul din ele, se pare, inedit.
Cum datorită faptului că, încă din 1929, Aron
Cotruş se afla mai mult dincolo de hotarele ţării, este de
presupus că în ţară se află destul de puţine manuscrise
autografe ale poetului. De altfel, Ion Dodu Bălan
reproduce abia şase asemenea manuscrise în volumul
amintit, fără a indica unde se află.
Manuscrisele aflate la Sibiu – două, dacă nu
ţinem seama de scrisoarea care însoţeşte unul din ele –
sunt din perioada de început a activităţii lui Cotruş.
Primul – aflat în Colecţiilei Filialei Arhivelor Statului,
sub cota Mss varia I 285 – este al poeziei Transilvaniei,
inclusă de poet în volumul Mâine, apărut la Cluj în 1928
în editura revistei “Societatea de mâine” şi e reprodusă în
ambele ediţii la care ne-am referit. Scrisul energic, mare
apăsat - “colţuros”, am spune -, ca şi semnătura,
împrumută parcă ceva din însuşi nervul poeziei. Pe
verso-ul filei manuscrisului, cineva (s-ar părea să fie
scrisul lui Horia Petra Petrescu), a notat cu creion roşu:
“Transilv. no. 3, 1918”. Dar în 1918, Transilvania a
apărut într-un singur caiet, numerotat 1-12, şi fără
conţinut literar. În schimb, aflăm poezia publicată în
“Transilvania” din 1928, deci la a 10-a aniversare a
Unirii, după cum o mai aflăm reprodusă şi în numărul
festiv al revistei “Ramuri” din 1929. Faţă de textele
reproduse în volume, şi în reviste, manuscrisul nu
prezintă diferenţe, cu excepţia unui singur cuvânt înlocuit
într-un vers.
79

Seria Personalia
Al doilea manuscris se află în colecţia
Bibliotecii ASTRA (cota C. LXIX/35), fiind vorba de
poezia “Veghiază ceasul de aur...”.
O scrisoare însoţeşte poezia: “Mult St. Dle
Moldovan. Vă trimit aici nişte versuri poporale şi două
originale, poate vă vor fi de vre-un folos. Cu distinsă
stimă, A. Cotruş”.
Din păcate nu ni s-a păstrat decât această
poezie şi scrisoarea; cealaltă şi cele “poporale” ne rămân
necunoscute – dar scrisoarea ne semnalează preocupările
de culegător de folclor ale lui Cotruş, latura pe care nu
i-o cunoşteam.
Scrisoarea nefiind datată, e nevoie să stabilim
cărei publicaţii şi cărui d. Moldovan i-a fost adresată: lui
Silvestru Moldovan, care era, într-o vreme, redactor la
“Foaia Poporului” (dar la care au mai lucrat ca redactor
şi Vasile Moldovan, şi – ca locţiitor de redactor – George
Moldovan), sau lui Vasile E. Moldovan, care făcea parte
din comitetul de redacţie al Luceafărului?
Din volumul I al bibliografiei “Octavian
Goga în corespondenţă” (Minerva, 1975), aflăm că A.
Cotruş, ca “student”, cum semnează, a mai trimis această
poezie, prin 1908 probabil, (alături de altele două:
Mizeriile vremii şi Ca osândiţii la galere) lui Octavian
Goga, pentru “Luceafărul”. Dar, deşi A. Cotruş publică
în “Luceafărul”, în perioada iunie 1908 – iunie 1910, un
număr de 10 poezii, niciuna din acestea trei nu a fost
publicată în revista sibiană. S-ar putea deduce, deci, că
poetul s-a adresat – mai înainte, sau mai târziu – lui
Silvestru Moldovan, spre a i-o publica în “Foaia
Poporului”.
Cum poezia nu a fost reproducă nici în
recentele ediţii ale versurilor lui Aron Cotruş, s-ar putea
80

Mircea Avram
ca ea să fie inedită. Poate că cineva, care se va încumenta
să cerceteze mai îndeaproape colaborarea lui Aron Cotruş
la publicaţiile sibiene, va putea aduce precizări şi date nu
numai în legătură cu cele semnalate mai sus.
Veghiază ceasul de-aur....
Veghiază ceasul de-aur pe blonda ta brăţară
Şi-odaia ta îmi pare, odaie mortuară -
Ţi-ngropi mânuţa-n spuma portocaliei bluze
Şi-acelaşi dulci capricii ţi-s şi-astăzi călăuze.
Şi-ah! ochii tăi şi părul cochetă curtezană -
Cine-ar putea să spună că frumuseţea-i vană?! -
Dar totuşi ce ai astăzi? Ce-ţi foloseşte oare,
Că te-ai plimbat odată pe yahturi princiare?!
Şezi palindă-n fotoliu, în haină de mătasă
Copila mea nebună, copila mea frumoasă...
Şi ceasul ce veghiază pe blonda ta brăţară,
Trist spune parcă nopţii povestea ta amară.
(A. Cotruş)
În: Transilvania, nr. 7/1987 (anul XVI/XCIII), p. 50:
Patrimoniu documentar
81

Seria Personalia
Presa literară românească din Transilvania
Deşi istoria presei literare din Transilvania nu
se confundă cu cea a presei în general, cum subliniază pe
drept cuvânt autorii recentei sinteze cu acest subiect 24 în
Avertismentul iniţial, ea este o parte constitutivă,
inseparabilă a acesteia şi, implicit, o parte din istoria
luptei ardelenilor pentru drepturile lor legitime, pentru
unirea cu “ţara”, în ultimă instanţă. Din acestă
perspectivă, istoria publicisticii literare transilvănene este
nu numai o descriere a evoluţiei unor forme estetice (căci
este discutabil, şi asta, deşi caracterul estetic al acestei
literaturi înainte de Coşbuc a fost negată nu o dată), ci şi
o investiţie a modului în care ideea naţională devine, din
factor iniţial şi motor al acestei literaturi, motiv şi temă
principală a ei; cu alte cuvinte, cum se face trecerea de la
pretextul literar la literatura adevărată, fără ca principiul
activ al acestei mişcări – prin reviste subînţelegându-se,
în primul rând, scriitorii – să fie trădat.
Dar dacă autorii nu confundă teritoriile presei
literare cu cele ale publicisticii în general, ei sunt totuşi
obligaţi să examineze începuturile genului într-un capitol
sintetic, fără deosebire de destinaţia şi caracterul exact al
publicaţiilor avute în vedere nu numai pentru că
începuturile sunt întotdeauna greu de inventariat şi
organizat a posteriori, dar şi pentru că presa românească
din Transilvania a avut în vedere, de la primele sale
24 Mircea Popa şi Valentin Taşcu, Istoria presei literare româneşti
din Transilvania de la începuturi până la 1918, Cluj-Napoca, Dacia,
1980, p. 282
82

Mircea Avram
încercări, cu prioritate domeniul cultural. Risipite în
publicaţii diverse, în contribuţii parţiale, mărunte,
pierdute aproape între alte subiecte, datele referitoare la
presa românească din Transilvania din epoca
începuturilor sale până în zorii epocii moderne, până spre
1830 (autorii aleg ca dată de separaţie între cele două
epoci anul 1827, în care apare la Leipzig Fama Lipschii),
sunt acum adunate pentru prima oară într-o sinteză care
luminează dimensiunile reale ale acestor eforturi de
afirmare a spiritului creator românesc, întârziate şi
obstrucţionate cu prevăzătoare perseverenţă de
autorităţile chezaro-crăieşti. Fără să aducă, practic,
noutăţi documentare, capitolul “Epoca de pionierat.
Proiecte, tentative, încercări” strânge într-o unică
imagine demersurile tuturor iniţiatorilor publicisticii
transilvănene de la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi de la
începutul celui următor, Piuariu-Molnar, Paul Iorgovici,
bucovineanul Ioan Billewitz, Mihai Boiagi, Z. Carcalechi
şi alţii, demonstrând că necesitatea apariţiei acestor
gazete nu era resimţită doar de unele cercuri intelectuale
româneşti, dintr-o anumită zonă, ci că aceste doleanţe
răspundeau unei adevărate nevoi naţionale, că ele erau
rezultatul unui indiscutabil grad de dezvoltare culturală a
poporului român în întregimea sa, în toate părţile
româneşti ale monarhiei habsburgice, din Banat până în
Bucovina. Este evident că programul acestor gazete, atât
cât îl cunoaştem astăzi, cel avansat de Piuariu-Molnar de
pildă pentru “Walachische Zeitung für den Landmann” în
1789 şi chiar modalităţile publicistice preconizate pentru
ele (sfaturi prin intermediul unor istorioare cu învăţături
practice, mici fabule cu întâmplările popii Miron, care-l
prefigurează pe celebrul Popa Tanda al lui Slavici etc.)
sunt cele folosite în materialele contemporane de tendinţă
83

Seria Personalia
iluministă, în broşurile de economie agricolă, în
istorioarele morale din calendare ş.a.m.d.
Aceeaşi strânsă întrepătrundere între
idealurile culturale, mărturisite, şi cele politice, naţionale,
exprimate cu oarecare prudenţă, caracterizează şi cea dea
doua etapă a publicisticii transilvănene, plasate de cei
doi autori, şi pe drept cuvânt, sub semnul tutelar al lui
Bariţ şi al lui Cipariu. Această perioadă, ilustrată de
celebra “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, “prima
revistă literară a Transilvaniei în adevăratul înţeles al
cuvântului” (p. 67), este şi cea în care se afirmă o
cuprinzătoare generaţie de scriitori, mai toţi de a doua
mână, dar scriitori cu adevărat, ilustrând nu idei
didactice, ci idei literare cu mijloace literare, pe un
evantai atât de divers cât îngăduia vremea, de la
clasicismul puţin pompos al iluminismului de nuanţă
vieneză până la romantismul fugos al unui fantastic
baladesc (ca la Cipariu), incluzând orientări
preromantice, sentimentaliste, realiste, care configurează
o viaţă literară activă şi creatoare, comparabilă, sub
raportul vitalităţii şi diversităţii, cu cea de peste munţi şi
care-i cedează acesteia pasul doar în măsura în care ei îi
lipsesc, din nefericire, nu marile personalităţi, ci marii
scriitori; şi încă, ţinând seama de condiţiile atât de vitrege
în care s-au afirmat, nu putem şti dacă dintre cei amintiţi,
Andrei Mureşanu, Cipariu, P. Vasici, Tincu Velia, Iosif
Mani-Ardeleanu şi mulţi alţii, unii morţi foarte tineri, nar
fi crescut în condiţii mai favorabile măcar un scriitor
de valoarea celor mai mari de peste munţi. Meritul
acestui capitol, în afară de sublinierea diversităţii de care
vorbeam, este de căutat şi în analiza complexă care se
face publicaţiilor transilvănene, puse în paralel cu cele
din Ţara Românească şi Moldova, discutându-se din
84

Mircea Avram
perspectivă istorică relaţiile avute cu scriitorii de peste
munţi, colaborările reciproce, spijinul acordat unor
acţiuni de interes naţional (problema limbii literare,
critica literară, problema traducerilor etc.), toate acestea
puse încă la lumină prin referiri la tradiţiile de colaborare
preexistente în domeniu.
În general, şi acest capitol, şi următoarele
(Epoca “Familiei”, Momentul “Luceafărul”), aduc în
discuţie nume de autori şi titluri de reviste pe nedrept
uitate şi furnizează asupra lor detalii semnificative: I.C.
Drăgescu, I. Al. Lapedatu (care a beneficiat, nu demult,
de o ediţie în seria de “Restituiri” a Daciei), Iustin
Popfiu, dintre autori. “Speranţia”, “Orientul latin”,
“Şezătoarea”, “Albina Carpaţilor” (aici nu se utilizează
studiul monografic al lui V. Grecu, din 1970), “Revista
ilustrată”, dintre publicaţii. În mod special trebuie
remarcat capitolul despre “Presa literară manuscrisă”,
primul studiu amplu de acest fel, care pune în valoare o
amplă mişcare publicistică (autorii ar fi preferat probabil
termenul “revuistică”, de care au abuzat în text, în ciuda
aspectului său rebarbativ), manifestată în forme specifice
Transilvaniei oprimate de atunci.
Desigur, ceea ce adaugă în latura informativă,
în detalii preţioase asupra unei mişcări prea puţin şi
parţial cunoscute, dăunează, într-un fel, viziunii de
ansamblu, care se îngustează spre sfârşitul cercetării;
faptul este explicabil şi prin modificarea datelor istorice,
şi prin abundenţa deosebită a materialului. Observaţia
noastră vrea, de fapt, să arate că va fi necesar ca analiza
fenomenului să fie reluată, acum, când avem trasate
datele documentare ale problemei, într-un cadru mai larg,
poate sociologic, într-o largă analiză istorică a factorului
cultural în definirea mişcării politice a românilor din
85

Seria Personalia
Transilvania secolului trecut, analiză care pentru perioada
iluministă s-a făcut, sau este în curs. Pentru aceasta
lucrarea lui Mircea Popa şi Valentin Taşca oferă o bază
serioasă.
În: Transilvania, nr. 11/1980 (anul
IX/LXXXVI), p. 50: Patrimoniu documentar
86

Mircea Avram
87
ANEXE

Seria Personalia
88

Mircea Avram
Agârbiceanu
89

Seria Personalia
Calendar 1855
90

Mircea Avram
Calendare 1766-1781
91

Seria Personalia
Cartea legii
92

Mircea Avram
Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea
93

Seria Personalia
Eminescu
94

Mircea Avram
Minulescu
95

Seria Personalia
Răşinari 1816
96