Arhive personale şi familiale - Arhivele Naţionale ale României

Arhive 

personale şi familiale 

Vol. 1 

Repertoriu arhivistic

2 

ISBN 973-8308-04-6

ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI 

Arhive 

personale şi familiale 

Vol. I 

Repertoriu arhivistic 

Bucureşti 

2001 

Autor: Filofteia Rînziş 

3

4 

• Redactor: Ioana Alexandra Negreanu 

• Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir 

• Indici de arhive, antroponimic, 

toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici 

• Traducere: Margareta Mihaela Chiva 

• Culegere computerizată: Filofteia Rînziş 

• Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton 

• Coperta: Filofteia Rînziş 

• Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica 

Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino 

• Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga 

Sinaia, iulie 1931 

Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi 

Cultelor

CUPRINS 

Introducere……………………………….7 

Résumé …………………………………..24 

Lista abrevierilor ……………………….29 

Arhive personale şi familiale……………30 

Bibliografie…………………………….298 

Indice de arhive………………………...304 

Indice antroponimic……………………313 

Indice toponimic……………………….356 

5

INTRODUCERE 

„…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor 

noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să 

organizăm pentru posteritate toate categoriile de 

material arhivistic, care pot să lămurească 

generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român 

în toată deplinătatea lui.” 

Constantin Moisil 

Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie 

esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. 

Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată în măsura în 

care adevărul istoric este cunoscut, înţeles şi însuşit, iar învăţămintele desprinse 

devin realitate şi nu doar ilustrări episodice risipite de-a lungul timpului. 

La început de mileniu şi secol, Arhivele Naţionale ale României, 

instituţie de stat creată în urmă cu 170 de ani, având menirea de a aduna şi 

proteja documentele, se află în faţa unor transformări de structură legate de 

exercitarea atribuţiilor majore ce îi revin în crearea, administrarea, conservarea şi 

folosirea Fondului Arhivistic Naţional, de modernizarea întregului său sistem, de 

reevaluare a dialogului cu lumea ştiinţifică şi publicul larg, precum şi a 

mijloacelor de comunicare şi acces rapid la fondurile şi colecţiile arhivistice pe 

care le păstrează. 

Trăinicia peste veacuri a Arhivelor Naţionale ale României se explică 

prin valoarea istorico-documentară a tezaurului arhivistic pe care îl 

administrează, numărul mare de fonduri şi colecţii arhivistice pe care le conservă 

(peste 30000 de fonduri şi colecţii ce însumează circa 280000 metri liniari de 

arhivă), interesul tot mai larg, greu de estimat, faţă de documentul de arhivă ca 

izvor istoric şi probă juridică, manifestat de către cetăţeni români şi străini, dar şi 

prin dăruirea şi strădania cu care generaţii de arhivişti au organizat, prelucrat şi 

publicat documentele ce constituie Fondul Arhivistic Naţional. 

In Arhivele Naţionale documentele sunt organizate în fonduri şi colecţii 

arhivistice, respectându-se principiile de fondare şi ordonare a documentelor, de 

clasificare a fondurilor arhivistice, de constituire a unităţilor de păstrare şi de 

prelucrare de specialitate a acestora. 

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale conservă cu predilecţie 

arhive create de instituţii centrale, fonduri personale, familiale şi colecţii de 

documente de mare importanţă. La direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale 

sunt gestionate fondurile arhivistice create de instituţii, întreprinderi şi bănci 

zonale, personalităţi şi familii de interes local (unele dintre acestea deţin şi 

fonduri sau fragmente de fonduri create de mari personalităţi şi familii), precum

8 

şi numeroase colecţii de documente. Semnalăm faptul că la unele direcţii 

judeţene sunt păstrate şi fonduri arhivistice create de instituţii centrale 1 cu 

atribuţii la nivelul provinciilor istorice româneşti. 

Între cele mai valoroase şi interesante tipuri de fonduri existente în 

Arhivele Naţionale ale României se numără şi fondurile personale şi familiale. 

Peste 1500 de asemenea arhive create de personalităţi româneşti şi străine, de 

familii importante sau mai puţin importante în istoria poporului român sunt 

prelucrate şi protejate cu grijă în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice 

Centrale, Direcţiei Municipiului Bucureşti şi la cele 40 de direcţii judeţene ale 

Arhivelor Naţionale. 

Lucrarea Arhive personale şi familiale este un repertoriu al arhivelor de 

această categorie, achiziţionate şi introduse în circuitul ştiinţific de Arhivele 

Naţionale ale României până în anul 2000. Piesele documentare ce intră în 

componenţa unor astfel de fonduri fac cunoscut rolul personalităţilor în societate, 

dezvăluie viaţa particulară a creatorilor de arhive, conturează zbaterile, succesele 

şi neîmplinirile acestora, dorinţele înfăptuite sau neatinse niciodată, descriu 

complexitatea relaţiilor dintre membrii unor familii, prieteniile şi duşmăniile, 

faptele importante şi măruntele crâmpeie din viaţa oamenilor importanţi, a celor 

simpli sau a marilor şi micilor familii. 

Istoria nu s-a scris şi nu va fi scrisă numai pe baza documentelor 

administrative, oficiale, alături de acestea este vital să fie semnalate şi fructificate 

arhivele personale, create de cei care fac istoria pas cu pas. Desigur că cele două 

tipuri de arhive – oficiale şi particulare – se completează reciproc, dar cele din 

urmă dau originalitatea, culoarea, spiritul şi mentalităţile unei epoci. Arhivele 

personale şi familiale sunt în aceeaşi măsură viaţă şi istorie. 

Importanţa şi numărul considerabil al unor astfel de fonduri păstrate în 

depozitele Arhivelor Naţionale ne-au determinat să elaborăm repertoriul în două 

volume. Primul cuprinde descrierea arhivelor personale şi familiale conservate la 

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Direcţia Municipiului Bucureşti a 

Arhivelor Naţionale şi direcţiile judeţene Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, 

Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, 

Constanţa şi Covasna. Cel de-al doilea volum va fi constituit din prezentările 

arhivelor personale şi familiale existente în depozitele celorlalte direcţii judeţene. 

Repertoriul este constituit din fişe complexe de prezentare a documentelor 

fondurilor personale şi familiale şi a unor colecţii de documente clasate alfabetic, 

pentru fiecare deţinător de arhivă şi concepute potrivit cerinţelor şi uzanţelor de 

1 La Iaşi – Divanul Domnesc (1786-1862); Ministerul de Finanţe al Moldovei (1763- 

1862); Ministerul de Justiţie al Moldovei (1832-1862); Ministerul de Interne al Moldovei 

(1831-1862); Secretariatul de Stat al Moldovei (1832-1862); la Cluj – Directoratul Fiscal 

(1722-1918); Tezaurariatul Minier al Transilvaniei (1694-1848); la Alba Iulia – Tezaurariatul 

Montanistic al Transilvaniei (1772-1848); la Sibiu – Dieta Transilvaniei (1520-1900) şi 

Tezaurariatul Transilvaniei (1690-1864); vezi şi la Marcel-Dumitru Ciucă, Arhivele existente 

în depozitele Arhivelor Statului şi la alţi deţinători, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1978, p. 429- 

443.

elaborare a unui repertoriu arhivistic: 1– denumirea fondului, date generale despre 

fond: anii extremi ai documentelor, numărul unităţilor arhivistice, numerele de 

inventare arhivistice şi limbile în care sunt scrise documentele; 2 – informaţii generale 

despre creatorul fondului; 3 – descrierea conţinutului şi genului documentelor 

arhivelor personale şi familiale; 4 – referinţe despre locurile de depozitare a diferitelor 

fragmente de fond aparţinând aceluiaşi creator şi 5 – bibliografia fondului sau 

colecţiei, acolo unde aceasta a putut fi depistată şi studiată. 

Menţionăm că, pentru unele direcţii judeţene au fost repertorizate şi colecţii 

de arhive personale sau familiale, precum şi fragmente din colecţiile de documente 

provenite din achiziţii compacte, prelucrate în inventare separate sau evidenţiate în 

acestea şi definite ca aparţinând unor persoane sau familii 2 . O asemenea opţiune are 

ca bază argumente ce ţin de oportunitatea şi operativitatea intrării în circuitul 

ştiinţific a unor surse istorice care întregesc baza documentară referitoare la 

creatorii arhivelor personale şi familiale păstrate la unele direcţii judeţene şi de 

faptul că în multe cazuri acestea deţin o cantitate mică de astfel de arhive. 

Unele precizări trebuie făcute şi pentru Direcţia Arhivelor Naţionale 

Istorice Centrale. La acest mare deţinător de fonduri şi colecţii extrem de 

importante, au fost prezentate arhivele ce se încadrează în categoria fondurilor 

personale şi familiale, excepţie de la acest criteriu făcând-o colecţiile constituite 

pentru unele dintre marile personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti, cum sunt 

Alexandru Ioan Cuza, Mihai Eminescu, Take Ionescu, Nicolae Iorga şi pentru 

unele personalităţi străine, cum ar fi Paul Bataillard. 

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale conservă documente 

referitoare la personalităţi şi familii şi în colecţia „Achiziţii Noi” 3 , în multe alte 

colecţii de documente 4 şi manuscrise 5 , în Colecţia Personalităţi 6 din domeniile 

2 

Este cazul direcţiilor judeţene Arad, Bacău, Bihor, Braşov, Buzău, Caraş-Severin 

şi Covasna. 

3 

Bellu Barbu, Apostoiu P., Bolintineanu C. Şt. şi Bolintineanu Al., Brătăşanu D., Brescan 

I., Cachi Alexandru Ene, Călinoiu Ioniţă, Cantacuzino I. A., inventar nr. 86; Cioculescu Şt., 

Ciorănescu, Ciuceanu Ştefan, Cocărăscu I., Colibăşeanu, Cosmescu, Depărăţeanu Teodor, Diţulescu 

Florea, Dubău A., Filipescu G. Em., Filişanu Smaranda, Filitis Procopie, Frunzescu Iancu, 

Gribinicea Iosif, Gurănescu, Ivanovici Gh., inventar nr. 87; Krupenschi, inventar nr. 88, Hurmuzaki, 

Mălureanu, Mihăiescu I., Mihăilă Lungu Dorea, Iosif Monnier, Nădejde N. C., Năsturel P. V., 

Negoescu I., Simionescu Râmniceanu, Telescu Ioan D., inventar nr. 88; Olănescu C., Petrino A., 

Piloiu Niţă I., Popescu I. N., Popescu N., Papazoglu, Vârnav Sofronie, inventar nr. 89; Nectarie 

Moraitul, inventar nr. 90; Roznovanu, inventar nr. 91, 92; Cantacuzino, inventar nr. 93. 

4 

Colecţiile: Cantacuzino, inventar nr. 2308, Constantinescu-Mirceşti, inventar nr. 

1724, Bălăianu Mihail Diosti, inventar nr. 2242, Buzdugan Gheorghe, inventar nr. 1497, Ion 

Ionaşcu, inventar nr. 1499, Marinescu-Sârbulescu, inventar nr. 1500, Nicolaeasa Gheorghe, 

inventar nr. 1746, Potra George, inventar nr. 1501, Vineş Vasile, inventar nr. 906 şi alte colecţii 

de documente: Diplomatice, inventar nr. 77, Istorice, inventarele nr. 2244, 2245, 2267-2270, 

2301, 2371, 2391, Moldoveneşti, inventarele nr. 716-718, 753, 1299, 1931, Munteneşti, 

inventarele nr. 748-752, 1081,1329, 1498, 1930, privind Transilvania,inventar nr. 1853, Peceţi I, 

9

10 

economic, politic, juridic, militar, tehnic ş.a., Colecţia Scriitori şi artişti români şi 

străini 7 , în unele fonduri create de instituţii şi organisme de stat, precum şi în 

fondul Casa Regală la structurile de fond 8 constituite pentru membrii familiei 

regale. 

Nu au format obiectul repertoriului arhivele „caselor comerciale” 

conservate în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale. 

Documentele fondurilor şi colecţiilor arhivistice incluse în repertoriu au 

fost create de politicieni şi oameni de ştiinţă, nobili şi boieri, diplomaţi, profesori, 

medici, avocaţi, economişti, arhitecţi, ofiţeri, preoţi, ziarişti şi redactori, cineaşti 

şi regizori, istorici, arhivişti, scriitori şi artişti plastici de renume sau mai puţin 

cunoscuţi, din ţară şi din afara graniţelor României. 

Deosebita valoare a pieselor documentare ce compun asemenea arhive nu 

poate fi discutată, ele oferind o paletă extrem de complexă de informaţii, puţin 

cunoscute şi studiate sau cercetate cu predilecţie ca izvor al vieţii politice. Arhivele 

personale şi familiale prezintă la un moment dat mai mult interes decât arhivele 

administrative sau politice, de exemplu. Ele favorizează aprofundarea vechilor studii, 

lămurirea unor fenomene istorice şi evenimente politice controversate, precum şi 

extinderea domeniilor de investigare prin abordarea unora noi, specializate. 

Cercetarea şi scrierea istoriei devin mai atractive şi mai apropiate de realitatea vieţii 

cotidiene, fenomenele importante vor îmbrăca haina epocii, cu tradiţiile şi specificul 

transmis de creatorii arhivelor personale şi familiale. 

Deşi nu ne-am propus o analiză a conţinutului documentelor fondurilor 

familiale şi personale, dat fiind faptul că acesta poate fi parcurs în paginile 

lucrării noastre, în cele ce urmează dorim să menţionăm totuşi importanţa câtorva 

genuri de documente conţinute de astfel de arhive. 

De la început, apreciem valoarea deosebită a scrisorilor personale şi de 

familie, a ilustratelor şi chiar a cărţilor de vizită ce scot la lumină momente inedite 

din viaţa marilor personalităţi şi a oamenilor obişnuiţi. Remarcăm scrisorile păstrate 

în fondurile familiale Balş, Bălăceanu, Bengescu, Brâncoveanu, Cantacuzino, 

Cicio-Pop, Chrissoveloni, Ghica, Greceanu, Haller, Hasnaş, Kemény, Mavrocordat, 

Simu, Porcia, Suţu, Sturdza, Ugray-Bölönyi şi Űrményi, în fondurile personale ale 

politicienilor, diplomaţilor, istoricilor, juriştilor, scriitorilor sau artiştilor: Anton 

Alexandrescu, Constantin Argetoianu, George Bariţiu, Nicolae Bagdasar, 

inventar nr. 75 şi II, inventar nr. 2246, Secţia Istorică, inventar nr. 1330, Suluri I, inventar nr. 76 şi 

II inventar nr. 2366. 

5 

Hasdeu Iulia, inventarele nr. 1427-1461, Moscu, vol. I-IV, inventarele nr. 1483- 

1485, 1512-1515. 

6 

Inventar nr. 1875. 

7 

Inventar nr. 1864. 

8 

Regele Carol II, inventar nr. 1336, regele Ferdinand, inventar nr. 1337, regina 

Maria, vol. I-IV, inventarele nr.1338-1341, regina Elena, inventar nr. 1342, principesa 

Elisabeta, inventar nr.1343, principesa Ileana, inventar nr. 1344, principesa Marioara, 

inventar nr. 1345, regele Mihai, inventar nr. 1346, principele Nicolae, inventar nr. 1347, 

regina Elisabeta, inventar nr. 1457.

11 

Alexandru Beldiman, Ion C. Cantacuzino, Petre P. Carp, Timotei Cipariu, Elena 

Davila-Perticari, George Enescu, Onisifor Ghibu, Solomon Haliţa, Octavian Lupaş, 

Iuliu Maniu, Alexandru Marghiloman, Iuliu Marţian, Paolo Mercuri, Jean Mihail, 

Gheorghe Moroianu, Ioan Raţiu, Vasile Stoica, Aida Vrioni. 

Deosebit de importante sunt caietele cu însemnări zilnice, amintirile sau 

memoriile unora dintre creatorii de arhivă. Acestea pot fi cercetate în fondurile: 

Acterian, Constantin Argetoianu, Lazăr Stan Belcin, Bengescu, Henri Berthelot, 

Cantacuzino, Caradja, Armand Călinescu, Emil Cerkez, Goga, Pavel Jumanca, 

Ludovic Kónya, Octavian Lupaş, George Nenişior, Nicolae Nitrean, Ion Pelivan, 

Savel Rădulescu, Alexandru Serescu, Vasile Tănăsescu, Nistor Teodorescu şi 

mulţi alţii. 

Fondurile personale şi familiale abundă de manuscrise ale lucrărilor 

ştiinţifice şi literare, de cursuri şi note de curs sau de caiete cu notiţe luate în anii 

de studiu. Asemenea genuri de documente se regăsesc în fondurile şi colecţiile 

George Bacovia, Camil Baltazar, Paul Bataillard, Teodor Bălan, Damian Bogdan, 

Alexandru Boldur, Vincenţiu Bunyitay, George Catană, Emil Chifa, George 

Coşbuc, Nichifor Crainic, Bucura Dumbravă, Virginia Grivase, Hasnaş, Titus 

Hotnog, Sigismund Justh, Nicolae Leonăchescu-Nandraşu, Gheorghe Lipovan, 

Alexandru Macedonski, Traian Mager, Jean Mihail, Vasile Petri, Aurel Goian 

Poenariu, Ion Podea, Ion Pelivan, Vasile Popeangă, Florian Porcius, Emil Precup, 

Petru Râmneanţu, Marcel Romanescu, Aurelian Sacerdoţeanu, Marin Tohăneanu 

şi Petre Vintilă. 

La toate acestea se adaugă o multitudine de brevete pentru acordarea unor 

ordine sau distincţii militare şi ştiinţifice, schiţe şi arbori genealogici, plicuri cu 

valoare filatelică, amprente sigilare, sigilii poştale, partituri muzicale, desene, 

gravuri, stampe şi timbre, colecţii de ziare şi reviste. 

Documentele fotografice – albume şi fotografii – conservate în mai toate 

arhivele incluse în repertoriu aduc în faţa cititorilor portretele celor care au creat 

sau colecţionat asemenea mărturii istorice, ale rudelor şi prietenilor acestora, în 

multe situaţii personalităţi marcante în diferite domenii de activitate, proiectează 

siluetele oraşelor şi clădirilor de altădată, interioarele unor case boiereşti, 

vestimentaţia şi coafurile de epocă. 

Informaţiile oferite de asemenea documente întregesc aria de cunoaştere a 

unui domeniu sau a altuia, oferă posibilitatea înţelegerii sistemelor de educaţie prin 

familie şi şcoală a tinerilor din generaţiile trecute, a influenţelor primite de aceştia 

şi, în cele din urmă, de societatea românească. Studiind izvoarele documentare 

incluse în arhivele personale şi familiale, învăţăm că nimic din ceea ce există astăzi 

făurit de mintea şi mâna omului nu a fost creat fără zbatere, implicare şi dăruire, 

fără renunţări şi sacrificii, marcate oră de oră şi zi de zi, clădirea oricărui lucru sau 

fapt fiind rostul şi puterea vieţii unei persoane, a unei societăţi. 

Ca genuri de documente întâlnim în această categorie de fonduri şi 

colecţii, pe lângă cele amintite mai sus, cărţi domneşti, diplome şi privilegii 

princiare, regale şi imperiale, confirmări de proprietăţi, diplome de nobilitate, 

certificate de stare civilă şi de studii, testamente, invitaţii la manifestări ştiinţifice 

şi mondene, programe ale acestora, decrete de numiri în funcţii, sentinţe

12 

judecătoreşti, hotărnicii, jalbe, contracte de vânzare-cumpărare, de moştenire, de 

arendare, de zălogire, inventare de bunuri şi biblioteci, registre de socoteli, 

conscripţii, catagrafii şi urbarii. 

Documentele ce intră în componenţa fondurilor personale şi familiale se 

păstrează sub formă de originale, concepte şi copii de diferite tipuri, au fost scrise, 

în cea mai mare parte, pe hârtie, extrem de puţine au ca suport pergamentul şi mai 

puţine dintre ele, în special diplomele medievale poartă reprezentări ale stemelor de 

stat, de familie sau personale, precum şi sigilii de diferite tipuri. 

Din punct de vedere al limbii în care au fost scrise documentele 

subliniem că, în funcţie de zona geografică şi locurile de emitere, predominantă 

este limba română 9 , în unele cazuri maghiara şi germana, nelipsind fireşte nici 

documentele redactate în limbile clasice, latină şi greacă, precum şi cele scrise în 

limbile de circulaţie internaţională ca franceza, engleza, italiana, spaniola şi chiar 

în ebraică şi chineză. 

Toate aceste sublinieri demonstrează, o dată în plus, procesul continuu de 

angrenare a românilor în lumea europeană, de asimilare a valorilor culturale şi 

ştiinţifice europene. Mulţi români au tradus din operele unor scriitori clasici, 

moderni şi contemporani, de asemenea, valorile culturale naţionale s-au bucurat 

de interesul şi aprecierea oamenilor de cultură şi ştiinţă de peste hotare. Dovada 

elocventă în acest sens este schimbul de scrisori purtat de membrii unor familii 

şi de personalităţile româneşti cu personalităţi străine, interesul manifestat de 

acestea din urmă faţă de istoria şi cultura poporului român, exprimat şi prin 

acordarea de titluri ştiinţifice şi academice sau prin dreptul de a purta ordine şi 

medalii emise de alte state. 

Repertoriul arhivelor personale şi familiale are şi calitatea de a semnala 

diferitele locuri de depozitare a unor fragmente de fonduri arhivistice create de 

acelaşi autor, persoană sau familie. Astfel că întregirea unor importante arhive prin 

copierea documentelor pe microfilm şi suporţi informatici sau cel puţin studierea 

tuturor inventarelor arhivistice elaborate pentru diferitele fragmente de fonduri, 

devin mijloace de orientare rapidă, exactă şi completă a cercetătorilor şi publicului 

în multitudinea de fonduri şi colecţii pe care Arhivele le deţin. 

Referitor la acest aspect, ne-am propus să prezentăm câteva exemple de 

arhive personale şi familiale aparţinând aceluiaşi creator, dar păstrate 

(fragmentar) în mai multe depozite ale Arhivelor Naţionale. 

O parte din arhiva familiei Bacovia se află în depozitele D.A.N.I.C. şi la 

Iaşi, arhiva creată de George Bariţiu este păstrată la Alba şi la Cluj, fragmente ale 

fondului personal Teodor Bălan sunt conservate la D.A.N.I.C. şi la Suceava, 

documente aparţinând membrilor familiei Cantacuzino se păstrează atât la 

D.A.N.I.C., cât şi la Vâlcea, arhiva lui George Coşbuc este depozitată la Bistriţa- 

Năsăud şi la Cluj, arhiva membrilor familiei Davila şi a lui I. G. Duca poate fi 

studiată la D.A.N.I.C şi la Dolj; documente create de George Enescu sunt 

9 

Pentru fondurile arhivistice cu documente scrise numai în limba română, această 

semnalare nu a mai fost menţionată.

conservate la D.A.N.I.C. şi la Direcţia Municipiului Bucureşti, fragmente ale 

fondurilor Emil Haţieganu şi Onisifor Ghibu sunt păstrate la D.A.N.I.C. şi la 

Cluj, fondul familiei Hurmuzaki se află la D.A.N.I.C. şi la Sibiu, al familiei 

Kemény la Alba şi la Cluj. Documente create de Alexandru Lapedatu sunt 

depozitate la D.A.N.I.C. şi la Cluj, părţi din arhiva generalului Gheorghe 

Magheru le regăsim la Dolj şi la D.A.N.I.C., arhiva omului politic Iuliu Maniu se 

păstreză la D.A.N.I.C. şi la Cluj, fragmente din arhiva lui Iuliu Marţian pot fi 

cercetate la Bistriţa-Năsăud şi la Cluj, fragmente ale fondurilor Dimitrie Moldovan 

şi Ioan Micu Moldovan sunt depozitate la Alba şi la Cluj, părţi ale arhivei familiei 

Sturdza sunt conservate în depozitele D.A.N.I.C., la Argeş şi la Iaşi, arhiva lui 

Alexandru Vaida-Voevod este păstrată la D.A.N.I.C. şi la Sibiu, iar cea creată de 

Sever Zotta este depozitată la D.A.N.I.C. şi la Iaşi. 

Considerăm util să facem unele aprecieri în legătură cu primele intrări de 

arhive personale şi familiale în depozitele Arhivelor Naţionale şi cu preocupările 

conducătorilor acestei instituţii pentru îmbogăţirea tezaurului arhivistic naţional. 

Dacă la înfiinţarea lor, Arhivele Statului au avut atribuţia de a „…ţine în 

bună păstrare hârtiile cele vechi, diplomaticeşti, administrative, miliţieneşti şi 

cele judecătoreşti”, treptat, an după an, îşi vor găsi locul în depozitele instituţiei 

şi alte genuri de arhive, la fel de preţioase, aşa cum sunt arhivele create de 

diferite persoane şi familii. 

Astfel a procedat Cezar Bolliac, director al Arhivelor Statului în perioada 

1864-1866, prin apelul său din 26 august 1864 în care arăta că Arhivele au 

menirea „..de a aduna din orişice parte se vor afla toate actele atingătoare de 

dreptăţile şi pronomiele ţării…” 10 . Rezultatele s-au arătat curând, persoane 

particulare începând să depună la Arhive documentele pe care le deţineau. 

Constantin D. Aricescu, director al Arhivelor Statului între anii 1869- 

1870, 1871-1876 a avut deosebite preocupări pentru îmbogăţirea fondului 

arhivistic prin achiziţionarea documentelor păstrate la particulari, solicitând 

pentru aceasta Ministerului Instrucţiunii ca în bugetul Arhivelor să fie incluse şi 

sume de bani pentru cumpărarea de documente. 11 

Sever Zotta, director la Arhivele din Iaşi între anii 1912-1934, deşi nu avea, 

în bugetul instituţiei, bani destinaţi achiziţionării de documente, a convins 

particularii să depună la Arhive documentele pe care le păstrau. În acest mod, au 

ajuns în depozite documente de la prietenul său, Pavel Gore 12 . De asemenea, 

bogata arhivă particulară creată de Nicolae Rosetti-Roznovanu 13 a ajuns, pentru un 

timp, în depozitele Arhivelor Iaşi. Sever Zotta a mers la palatul Stânca, judeţul Iaşi, 

i-a determinat pe urmaşii acestuia să ofere documentele pentru achiziţionare, de aici 

fiind cumpărate abia în anul 1944 de Arhivele Statului din Bucureşti. 

118. 

10 Figuri de arhivişti, Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Bucureşti, 1971, p. 

11 Ibidem, p. 162. 

12 Ibidem, p. 234. 

13 Ibidem, p. 235, astăzi în colecţia „Achiziţii Noi”. 

13

14 

Un rol important în strângerea de arhive particulare l-a avut şi Franz 

Zimmermann, arhivar şef la Sibiu între anii 1875-1906. Acesta a cerut foştilor 

funcţionari ai oraşului şi Universităţii săseşti să cedeze Arhivei Sibiului 

documentele proprii. 

Constantin Moisil, director general al Arhivelor Statului în perioada 

1923-1939, considera că „…una dintre îndatoririle principale ale Arhivelor 

Statului este de a colecţiona documentele şi manuscrisele vechi ce se găsesc în 

comerţ sau la particulari şi sunt astfel expuse, de cele mai multe ori, să fie 

distruse sau înstrăinate” 14 . În acest sens, pornind de la convingerea că particularii 

„…nu sunt în realitate proprietari ai acestui material, ci au numai calitatea de a fi 

deţinătorii unei părţi din avuţia naţională…” 15 , va trimite salariaţi ai Arhivelor să 

caute şi să cumpere documente în toată ţara. Grija pentru creşterea fondului 

documentar s-a exprimat la Constantin Moisil şi prin strădania de a înfiinţa noi 

direcţii ale Arhivelor Statului la Târgu Mureş şi Craiova şi subdirecţii la 

Timişoara şi Năsăud. 

Iuliu Moisil, director al noului Muzeu al Năsăudului (1931) şi al 

Subdirecţiei Arhivelor Statului din Năsăud, înfiinţată în anul 1937, s-a remarcat 

şi prin eforturile depuse pentru aducerea arhivelor particulare atât de bogate ale 

Năsăudului în depozitele Arhivelor Statului. În anul 1937, Iuliu Moisil publica în 

revista „Arhiva Someşană” un apel adresat românilor „…iubitori de trecutul 

nostru să dăruiască acestui muzeu naţional orice acte de naştere, de studii, de 

serviciu ale diferitelor persoane, familii, monografii de sate ” 16 . În Arhivele 

Năsăudului au ajuns mai întâi arhivele colecţionate şi create de Virgil Şotropa, 

Alexa David, Iuliu Moisil şi Artene Mureşan, artizanii muzeului năsăudean. De 

altfel, aceste arhive personale precum şi ale lui Ioan Ciocan, Florian Porcius, 

Artemie Publiu Alessi sunt înregistrate în Inventarul Arhivelor Statului 17 publicat 

în 1939, sub titlul „Arhiva Muzeului Grăniceresc al Năsăudului”. 

La Cluj, la scurt timp după înfiinţarea Direcţiei Regionale a Arhivelor 

Statului (1920) se preiau şi arhive vechi particulare ale unor familii 18 ca Barcsay, 

Kemény, Csató, Doboly şi Récsey, care se aflau în sediul Prefecturii Alba. 

La Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale a existat o preocupare 

constantă pentru achiziţionarea, prin donaţie sau cumpărare, a documentelor 

create de personalităţi şi familii. Cu siguranţă, acestea au ajuns de timpuriu în 

depozitele sale (avem deja exemplul pentru arhiva Nicolae Rosetti-Roznovanu), 

prima menţiune este cunoscută pentru anul 1904, dată la care sunt înregistrate 

intrări de documente în Colecţia Donaţii, viitoarea colecţie „Achiziţii Noi”, 

14 

Ibidem, p. 273. 

15 

Ibidem. 

16 

Ibidem, p. 305. 

17 

Inventarul Arhivelor Statului-Bucureşti-Cernăuţi-Chişinău-Cluj-Craiova-Iaşi- 

Năsăud-Timişoara-Braşov, Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Monitorul Oficial şi 

Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, Bucureşti, 1939, 398 p. 

18 

Arhivele Statului. 125 ani de activitate, 1831-1956, Direcţia Generală a 

Arhivelor Statului, Bucureşti, 1957, p. 133.

15 

arhiva lui Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost înregistrată la intrări în anul 1950, a 

lui Victor Slăvescu în 1953, cea a lui Vasile G. Morţun a fost depusă în anul 

următor, documentele familiei Stârcea au fost preluate în anul 1955, iar ale familiei 

Cantacuzino în anul 1956. După acest an, numărul intrărilor de documente create 

de personalităţi şi familii a început să crească constant. 

Prin stăruinţele şi abnegaţia mai multor generaţii de arhivişti, pe care ne 

permitem să-i omagiem cu aceast prilej, şi-au găsit, în depozitele Arhivelor 

Naţionale Istorice Centrale, adăpostul şi preţuirea un număr de 315 fonduri 

personale, familiale şi colecţii, iar la direcţiile judeţene un număr de 451. 

Numeroase fonduri personale şi familiale au fost preluate în depozitele 

Arhivelor Statului şi în anii ce au urmat reorganizărilor administrativ-teritoriale ale 

României, de exemplu, după desfiinţarea regiunilor şi a raioanelor, precum şi ca 

urmare a aplicării prevederilor legislative special dedicate Fondului Arhivistic 

Naţional (Decretul nr. 353 din 1957 pentru înfiinţarea Fondului Arhivistic de Stat, 

Decretul nr. 472 din 1971 şi Legea Arhivelor Naţionale nr. 16 din 1996 ). 

La Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale o parte dintre arhivele 

create de personalităţi au fost depistate în fondul Mitropoliei Greco-Catolice din 

Blaj. Aşa este cazul arhivei lui George Anghel, care, probabil după pensionare, în 

anul 1869, şi-a depus arhiva proprie spre păstrare la Mitropolie, precum şi a 

fragmentelor de fond aparţinând lui Timotei Cipariu, Dimitrie Moldovan şi Ioan 

Micu Moldovan. 

Pentru Direcţia Judeţeană Arad a Arhivelor Naţionale putem sublinia că 

arhiva creată de Octavian Lupaş a fost donată de moştenitorii acestuia în anul 

1976. 

La Arhivele Argeş, de exemplu, documentele aparţinând lui Nicolae 

Leonăchescu-Nandraşu au fost donate în anul 1981. 

Direcţia Judeţeană Bacău a Arhivelor Naţionale a achiziţionat prin 

donaţie mai multe colecţii personale, printre care amintim colecţia Constantin I. 

M. Făiniţă, preluată în anul 1972, şi colecţia Dumitru Andone, intrată în depozite 

în anul 1975. 

Pentru Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor Naţionale reţin atenţia, în 

această problemă, donaţiile făcute de creatorii unor colecţii. Astfel, Alexandru D. 

Faliboga a donat documente în anii 1968, 1971 şi 1975, iar Eugen G. Nicolau în 

anul 1986. 

Direcţia Judeţeană Brăila a Arhivelor Naţionale se remarcă prin valoroase 

intrări de documente. Astfel, documente aparţinând lui Ion N. Dianescu au fost 

donate de fiica sa, Doina Sabian Dianescu, în anul 1996; fondul Aricescu a fost 

iniţial constituit ca fond personal, dar preluările ulterioare, din anii 1978 şi 1983 

au dus la transformarea acestuia într-un fond familial; documentele familiei 

Hasnaş au fost depuse de Victoria Elena Paulopol, fiica lui Gh. Hasnaş, în anul 

1976, iar colecţia Panait Istrati a fost constituită în anul 1990 ca urmare a 

desprinderii unor piese documentare din colecţia Lucian Enescu şi din Colecţia 

Documente.

16 

Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale a preluat în anii 1960 şi 

1975 Colecţia de Documente a Bibliotecii ASTRA Braşov, formată la rândul său 

din donaţii de arhive create de unele personalităţi şi familii. 

Pentru Arhivele din Constanţa amintim că fondul familial Mastero a fost 

donat de Rose Marie Mastero în anul 1978. 

La Arhivele din Caraş-Severin colecţia George Catană a fost donată în 

anul 1975 de profesorul Vasile Nemiş, care depistase documentele în clădirea 

Liceului Pedagogic din Caransebeş, fondul Dragalina a fost donat în anul 1972 

de locotenent-colonel Liviu Groza, un pasionat istoric şi colecţionar. 

* * 

* 

Se apreciază că cele mai vechi arhive familiale de pe teritoriul României 

sunt cunoscute în Transilvania, constituirea lor începând cu secolul al XIII-lea, 

iar în Ţara Românească şi Moldova de la sfârşitul secolului al XIV-lea 19 . 

Fondurile arhivistice repertorizate în lucrarea de faţă nu conţin informaţii foarte 

exacte în legătură cu acest subiect, dar existenţa unor documente foarte vechi, în 

astfel de arhive, precum şi a unora extrem de noi, ne determină să apreciem că, 

procesul de creare a arhivelor familiale şi personale este continuu şi de durată, 

practic acesta neîncheindu-se atâta vreme cât omenirea va avea ceva de 

comunicat şi consemnat în scris, indiferent pe ce suport. 

Arhiva familiei Ugray-Bölönyi păstrată la Direcţia Judeţeană Bihor a 

Arhivelor Naţionale conţine un document emis în anul 1295, iar în fondul 

personal Nicolae Nitreanu de la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale au 

fost incluse documente emise în anii 1999 şi 2000. 

Documente foarte vechi se află şi la Direcţia Judeţeană Covasna a 

Arhivelor Naţionale, în fondul familiei Apor din Turia de Jos, judeţul Covasna 

(1325), la Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale, în donaţia D. Z. 

Furnică, este păstrată o poruncă din anul 1435 a domnului Moldovei, Ştefan al IIlea, 

referitoare la comerţul cu negustorii braşoveni; la Direcţia Arhivelor 

Naţionale Istorice Centrale, în fondul personal Alexandru Cernat (1448), la 

Direcţia Judeţeană Alba, în fondul familial Haller (1455), la Argeş, în fondul 

Nicolae Leonăchescu-Nandraşu (1515), la Bistriţa-Năsăud, în colecţia Iulian 

Marţian (1515) şi la Bacău, în fondul Gheorghe Cristea (1546). 

Arhivele personale şi familiale conţin documente extrem de valoroase, 

cercetarea lor sprijinind nu numai dezvoltarea istoriei şi a ştiinţelor speciale ale 

istoriei, dar şi a arhivisticii, mai ales, în domeniul extinderii şi modernizării 

metodelor şi mijloacelor de folosire a tezaurului arhivistic naţional. Genurile şi 

tematicile publicaţiilor arhivistice pot fi diversificate prin abordarea unor 

categorii de documente speciale, existente în asemenea fonduri. Interesante ar 

19 Marcel-Dumitru Ciucă, Arhivele existente, în loc.cit., p. 435-436.

putea fi repertoriile sau cataloagele elaborate pentru desene, stampe şi gravuri, 

hărţi sau manuscrise 20 ale operelor literare sau ştiinţifice. 

Piesele documentare ce intră în structura fondurilor personale şi familiale 

au fost create în epoci istorice diferite, fie în evul mediu, fie în perioada modernă 

sau în cea contemporană. Indiferent de anul emiterii acestora, de limite istorice 

sau politice, fondarea documentelor a avut ca bază principiul respectului faţă de 

creatorul acestora. 

Organizarea documentelor în funcţie de apartenenţa acestora la un anume 

creator este una dintre cele mai utilizate tipuri de clasificare atât în arhivistica 

românească, cât şi în cea internaţională, ea putând fi apreciată şi ca o clasificare 

după conţinut, caracteristică oferită chiar de structura arhivelor personale şi 

familiale, care grupează documentele şi pe criteriul conţinutului acestora. 

În cele ce urmează vom defini noţiunile de fond personal, familial şi 

colecţie de documente. 

Fondul personal este format din totalitatea documentelor create în 

decursul vieţii şi activităţii unei persoane, sau care au aparţinut persoanei 

respective. Numele de familie, iniţialele prenumelui tatălui, prenumele 

creatorului şi pseudonimul sau un alt element al numelui care îl individualizează 

pe creatorul de fond constituie denumirea fondului respectiv. 

Fondul familial este format din totalitatea documentelor create de 

membrii unei familii sau de membrii mai multor familii înrudite, care provin 

dintr-un strămoş comun, sau înrudite prin alianţă. Numele de familie, la care, în 

unele cazuri, se adaugă şi denumirea localităţii de reşedinţă reprezintă denumirea 

fondului. 

Prin colecţie arhivistică se înţelege totalitatea documentelor grupate de o 

instituţie, familie, persoană, conform unui anumit criteriu (tematic, cronologic, 

particularităţi externe), fără a se ţine seama de provenienţa lor sau de existenţa 

unor legături organice. Colecţia de documente constituită de o persoană sau o 

familie face parte din fondul persoanei sau familiei respective, doar în situaţia în 

care cantitatea acestora este redusă. 

Mai trebuie să menţionăm faptul că la unele direcţii judeţene, micile 

arhive familiale au fost adunate într-o singură colecţie de arhive familiale, aşa 

este cazul colecţiei de arhive familiale de la D.J.A.N. Bihor şi a colecţiei de 

acelaşi tip de la D.J.A.N. Covasna. 

În Transilvania, arhiva familială s-a născut o dată cu obţinerea primului 

privilegiu de proprietate în favoarea unui membru al familiei sau de către 

întreaga familie şi se va îmbogăţi prin noi acte de donaţie sau înglobate prin 

căsătorii. Arhiva familială 21 a fost supusă unui proces continuu de compunere, 

descompunere şi reintegrare. Căsătoriile, moştenirile şi divorţurile au dus fie la 

dezvoltarea arhivei unei familii, fie la înghiţirea unora de către altele. Aceasta se 

20 

Este în curs de elaborare un catalog al manuscriselor depozitate la Direcţia 

Arhivelor Naţionale Istorice Centrale. 

21 

Maria Ursuţiu, Formarea şi funcţionarea unei arhive familiale feudale 

transilvănene, în „Revista Arhivelor”, 2, 1973, p. 187-192. 

17

18 

păstra, de regulă, la reşedinţa familiei, era transmisă din generaţie în generaţie o 

dată cu proprietăţile şi prerogativele familiale şi se bucura de o atenţie deosebită, 

documentele din arhiva familiei fiind des uzitate în procese de proprietate, 

împărţiri de avere şi succesiuni. 

Arhivele familiale create în epoca medievală au avut diverse forme de 

evidenţă, de la simple liste până la registre realizate de arhivari calificaţi 22 , 

întâlniţi, în Transilvania, încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, păstrarea cu 

grijă a diplomelor şi privilegiilor de danie sau de confirmare a dreptului de 

proprietate şi a nobilităţii familiei sau a unora dintre membrii acesteia, rămânând 

de cea mai mare importanţă. 

Cu trecerea timpului, asemenea arhive au dispus de sisteme de ordonare 

şi evidenţă, cel puţin în Transilvania, asemănătoare cu cel folosit în cancelariile 

instituţiilor administrative şi judecătoreşti. Astfel, actele ce se referă la un 

domeniu au fost grupate într-o fascicolă, ele fiind ordonate potrivit numărului de 

înregistrare, numărului de bază sau după alte criterii. Restul actelor, care nu 

aveau legătură cu domeniile familiei, având un caracter general sau special, erau 

grupate în alte fascicole, după conţinut, denumite potrivit acestuia. După 

ordonare, documentele erau trecute în registre şi regestate. Pentru unele fonduri 

familiale transilvănene s-au păstrat registrele contemporane de evidenţă a 

documentelor, acestea fiind o dovadă a ordonărilor succesive suferite de arhiva 

unei familii, pentru altele nu s-au păstrat decât documente care poartă pe verso 

vechile cote sau numere de regest 23 . 

Pentru arhivele personale, momentul apariţiei şi procesul de dezvoltare 

ale acestora sunt mai puţin cunoscute, dar cu siguranţă formarea şi îmbogăţirea 

lor cu noi documente au parcurs un flux asemănător cu cel al arhivelor familiale. 

Constituirea arhivelor personale a avut ca punct de pornire, probabil tot 

emiterea vechilor acte de danie sau confirmare a stăpânirii unor proprietăţi. La 

acestea se vor adăuga treptat actele provenite din administrarea moşiilor şi a altor 

bunuri imobile, cele rezultate din exercitarea unor dregătorii, funcţii sau profesii, 

condicile de socoteli şi venituri şi actele personale. Corespondenţa este şi ea 

nelipsită din arhiva personală şi s-a bucurat de atenţie specială din partea 

creatorilor care au ordonat-o pe emitenţi şi destinatari. Tot astfel vor fi tratate şi 

manuscrisele operelor literare şi artistice, care prin valoarea lor culturală sporeau 

importanţa unei arhive personale. 

Nu cunoaştem cu exactitate momentul constituirii primelor arhive personale, dar 

vechimea documentelor care intră în componenţa lor şi numărul considerabil de 

asemenea arhive conservate până astăzi ne determină să apreciem că acestea au 

apărut de timpuriu, în secolul al XVIII-lea fiind deja formate. De asemenea, nu 

putem face precizări în legătură cu formele incipiente de evidenţă a documentelor 

incluse în arhivele personale, cu siguranţă că cei care deţineau asemenea arhive 

22 

L. Ursuţiu, Consideraţii privind tehnica prelucrării arhivelor familiale feudale, 

în „Revista Arhivelor”, 4, 1972, p. 589-593. 

23 

D.J.A.N.Covasna, fond Hamar, din Alungeni.

şi-au întocmit o simplă listă, iar mai târziu un registru unde erau numerotate şi 

rezumate actele ce compuneau respectiva arhivă. 

Păstrarea arhivelor familiale şi personale la destinatar, războaiele, 

tulburările interne, calamităţile naturale sunt tot atâtea cauze care au dus la 

răvăşirea lor, la dispariţia sau împuţinarea acestora şi la pierderea instrumentelor 

de evidenţă. 

După cum am văzut, arhivele personale şi familiale au fost create de 

persoane şi familii diverse, în epoci istorice diferite şi au intrat în depozitele 

Arhivelor Naţionale, de asemenea, la intervale de timp diferite. În general, astfel 

de arhive nu se mai păstrează astăzi potrivit sistemelor de ordonare utilizate de 

creator (cu excepţia celor create în Transilvania), după intrarea lor în depozitele 

Arhivelor de Stat, documentele fondurilor familiale şi personale fiind în mare 

parte supuse ordonării şi inventarierii pe baza principiilor arhivistice ştiinţifice 

moderne, menţinându-se în forma iniţială doar cele care au intrat astfel în 

circuitul ştiinţific. 

În Arhivele Naţionale preocupările pentru organizarea fondurilor 

personale şi familiale, potrivit unor metodologii speciale, sunt destul de recente. 

Acestea apar în anul 1959 24 şi s-au concretizat în publicarea şi aplicarea 

Instrucţiunilor pentru ordonarea, inventarierea şi expertiza materialelor 

documentare din depozitele Arhivelor Statului 25 , din anul 1965, care la capitolul 

IV tratează şi problema ordonării şi inventarierii fondurilor personale şi familiale. 

Metodologia de prelucrare a documentelor clasate în asemenea tip de 

fonduri a fost reluată în Normele tehnice privind desfăşurarea activităţii în 

Arhive, elaborate de specialiştii instituţiei în anii 1976, 1984 şi 1996. În principiu, 

acestea au rămas stabile şi nu au impus modificări majore la capitolul privind 

ordonarea şi inventarierea fondurilor personale şi familiale, fapt ce a determinat 

aplicarea unei metode unitare de tratare şi prelucrare arhivistică a unor astfel de 

arhive, Normele tehnice fiind acceptate ca standard de lucru. 

În cele ce urmează vom face o succintă prezentare a unor forme de 

aplicare a metodologiilor de lucru abordate pentru ordonarea şi inventarierea 

fondurilor personale şi familiale, prin folosirea schemei de ordonare devenită 

clasică (ce va fi expusă mai jos) şi a unor metode mixte care îmbină forma 

iniţială de ordonare dată de creator cu nevoia de a gestiona şi regăsi corect astăzi 

documentele în depozite . 

La Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, documentele fondului 

familial Hurmuzaki au fost ordonate în XIII grupe, pentru fiecare membru al 

familiei câte una, iar în cadrul grupei, clasate cronologic pe probleme. De 

exemplu, documentele aparţinând lui Eudoxiu Hurmuzaki (grupa I) sunt 

organizate în subgrupe: documente personale, documente rezultate din activitatea 

politică şi obştească, manuscrise şi corespondenţă, cotarea unităţilor arhivistice 

24 

Marcel Ciucă, Ordonarea şi inventarierea documentelor din fondurile personale 

şi familiale, capitol în Tratat de Arhivistică, vol. I, p. 559-566. 

25 

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, fond Direcţia Generală a 

Arhivelor Statului, dosar 2/1964, f. 132-137. 

19

20 

fiind realizată în ordine crescătoare pentru întregul fond, peste grupele de acte. 

Documentele fondului familial Oteteleşanu au fost ordonate în patru grupe: 

primele două se referă la moşiile familiei, în a III-a grupă sunt cuprinse 

documentele privind afacerile familiei şi în cea de a IV-a a fost clasată 

corespondenţa, cotarea unităţilor arhivistice începând cu numărul unu la fiecare 

grupă de documente. 

Fondul personal Constantin Diamandi a fost structurat în VI grupe: 

documente personale, privind proprietăţile, rezultate din îndeplinirea unor funcţii 

(grupă subdivizată în corespondenţă diplomatică, discursuri şi cupuri de ziare), 

manuscrise ale lucrărilor personale, corespondenţă cu personalităţi şi diverse. 

Arhiva lui Aurelian Sacerdoţeanu, foarte bogată şi valoroasă, a fost ordonată în 

10 grupe (de la A la M 26 ) şi numeroase subgrupe stabilite pentru categorii 

speciale de documente, cotarea unităţilor de păstrare fiind crescătoare pe întregul 

fond arhivistic. 

Fondul familial Apor, conservat la Direcţia Judeţeană Covasna a 

Arhivelor Naţionale, inventariat în anul 1897 de arhivarul Barabas Samuel, a fost 

păstrat, potrivit ordonării de la acea dată, pe fascicole şi probleme, documentele 

fiind integrate în acestea şi ordonate cronologic şi alfabetic: A. acte, B. posesiuni, 

în ordine alfabetică, C. conscripţii urbariale, D. procese succesorale, E. socoteli 

privind veniturile posesiunilor, F. date privind istoricul familiei Apor, G. acte 

financiare, H. istorie, I. cultură 27 , L. date privind arhiva familiei Apor, M. 

manuscrise, N. corespondenţă particulară. Unele serii de acte se întind pe mai 

multe fascicole, aşa este cazul seriei E. posesiuni, care are XXVIII de fascicole 

cu documente aşezate alfabetic pe proprietăţi şi cronologic în cadrul acestora şi 

cel al seriei F., istoricul familiei Apor care are XXVII de fascicole. 

În schimb pentru arhiva familiei Hamar din Alungeni, scaunul Trei 

Scaune, documentele au fost reordonate pe criteriul cronologic de la nr. 1 la 

nr.1412, la rubrica numărul vechi al unităţii de păstrare, inclusă în tipizatul 

specific inventarelor acestui gen de arhivă fiind semnalate şi vechile cote: 

numere de fascicole, numărul documentelor în fascicole şi numărul regestului 

documentelor atribuit într-un registru, care cu siguranţă a existat, dar s-a pierdut. 

La Direcţia Judeţeană Alba documentele fondului personal George 

Bariţiu sunt ordonate cronologic, la fel şi cele din fondul personal Aurel Mitrea, 

dar în cazul fondului personal Ştefan Pop, avocat din Alba Iulia, documentele 

sunt ordonate pe serii. În prima serie A. sunt trecute registrele de evidenţă 

contemporană a cauzelor de judecată, în două volume şi indexul alfabetic al 

cauzelor, apoi în grupa B. dosarele de cauze existente, la C. registrele diverse 

(registre de cauze grupate pe localităţi şi registrul de intrare-ieşire al Societăţii 

Vânătorilor şi Pescarilor din Alba Iulia, la D. acte de studii, la E. acte rezultate 

din profesia de avocat, F. lucrări ştiinţifice, G. corespondenţă particulară, H. note 

personale, I. acte financiare, J. fotografii şi albume: I. de familie, II. cu conţinut 

26 Pentru grupa K. nu există documente. 

27 Pentru grupele J. şi K. nu există documente.

militar, III. ale persoanelor care au făcut parte din Societatea Vânătorilor şi 

Pescarilor din Alba Iulia şi IV. ilustrate. 

Spre deosebire de arhivele create de instituţii pentru care, în general, s-a 

folosit ca schemă de ordonare a documentelor însăşi structura respectivei 

instituţii, pentru arhivele personale şi familiale stabilirea locului unei piese 

documentare este un proces mai complex. 

Schemele de ordonare propuse prin Normele tehnice, pentru asemenea 

fonduri, trebuie aplicate elastic, ţinându-se cont de mai multe elemente, cum ar fi 

cantitatea documentelor, conţinutul acestora şi încadrarea lor în grupele 

prestabilite, tendinţa de a folosi sisteme de cotare mai simple, care să determine 

circulaţia rapidă a documentelor din depozite la sălile de studiu şi, nu în ultimul 

rând, de necesitatea aplicării informaticii în practica arhivistică. 

Fondurile personale se ordonează astăzi în Arhivele Naţionale avându-se 

în vedere elementele următoarei scheme generale: 

a. documente personale ale creatorului de fond, ca: actele de stare civilă, 

de studii, diplomele nobiliare, actele de numire în diferite funcţii, actele 

donaţionale, testamentele, actele proceselor (altele decât cele de proprietate), 

genealogiile, invitaţiile la congrese şi conferinţe, manifestări politice, ştiinţifice, 

culturale, artistice, banchete, programele diferitelor manifestări, necrologuri, 

albume de amintiri etc; 

b. documente rezultate din îndeplinirea de către creatorul fondului a unor 

funcţii de răspundere sau misiuni în stat, din activitatea desfăşurată în viaţa 

politică, militară, socială, economică, ştiinţifică, culturală, artistică, de cult etc., şi 

documente provenite din fondurile unor instituţii sau asociaţii, care nu pot fi 

integrate la fondurile respective; 

c. documentele originale şi copii rezultate din administrarea şi 

exploatarea posesiunilor şi referitoare la evoluţia lor, ca: acte de proprietate, acte 

de vânzare-cumpărare, de moştenire, de arendare, de zălogire, de ipotecare, 

procesele de succesiune şi de proprietate, de administrare a averii, inventarele de 

bunuri mobile şi imobile, registre de socoteli, conscripţii, catagrafii, urbarii, 

recensăminte, hotărnicii, regulamente de organizare a domeniilor, dările de 

seamă ale administratorilor, procese-verbale de inspecţie a posesiunilor, acte 

privind drepturile şi obligaţiile ţăranilor şi ale personalului angajat, copiile de 

documente emise de locurile de adeverire şi de alte instituţii care deţin sau au 

deţinut originalele etc. Dacă pentru moşii sau domenii există un mare număr de 

documente, acestea se pot grupa separat, în ordine alfabetică şi cronologică; 

d. manuscrise şi copii ale lucrărilor ştiinţifice, literare şi artistice ale 

creatorului de fond sau ale altor persoane; în cadrul acestei grupe se ordonează şi 

jurnalele, memoriile, carnetele cu însemnări etc.; 

e. corespondenţa personală cuprinde: scrisorile primite de creatorul de 

fond de la diverse persoane sau organizaţii (cu excepţia celor încadrate la 

punctele b. şi c.), inclusiv plicurile cu valoare artistică şi cele cu timbre de 

valoare deosebită, precum şi conceptele scrisorilor trimise de creator şi registrele 

de concepte. Corespondenţa primită de creatorul de fond se clasează alfabetic, 

după numele emitenţilor, iar cea expediată de creatorul de fond, se ordonează 

21

22 

alfabetic pe destinatari şi în cadrul acestora în ordine cronologică. Anexele 

scrisorilor – fotografii, acte etc. – nu se separă de acestea; 

f. documente despre creatorul de fond: articole, note, memorii, 

monografii, studii privind viaţa şi activitatea, precum şi recenzii la lucrările 

acestuia; 

g. instrumentele contemporane de evidenţă: registrele de intrare-ieşire, 

elencusurile, inventarele etc.; 

h. documente ale unor persoane şi familii, altele decât creatorul de fond 

sau familia acestuia sau ale unor instituţii sau asociaţii; 

i. lucrări artistice şi reproduceri de opere de artă ca: desene, stampe, 

gravuri, reproduceri de pe opere de artă etc.; tot în această grupă se ordonează şi 

cărţile poştale ilustrate care nu sunt cuprinse în corespondenţa altei grupe; 

j. documentele fotografice (plăci şi filme fotografice, diapozitive, 

fotografii, precum şi albume), altele decât cele prevăzute la litera e. se includ la 

colecţia de documente fotografice, se ordonează şi se inventariază potrivit 

metodelor speciale pentru aceste genuri de documente. 

Lista documentelor care se trec la colecţia documente fotografice se 

depune la grupa de la litera k.; 

k. evidenţele documentelor care se ordonează la colecţii. 

În mod obişnuit la ordonarea şi inventarierea documentelor din fondurile 

familiale se aplică următoarele principii: 

- la începutul fondului se vor ordona documentele referitoare la întreaga 

familie: privilegiile şi înscrisurile din care decurg drepturile familiale, protocoale 

de şedinţe familiale, actele de proprietate rezultate din administrarea bunurilor în 

indiviziune, genealogiile şi actele proceselor susţinute de familie, care vor fi 

ordonate pe procese, în mod cronologic; 

- documentele membrilor familiei se vor ordona separat pentru fiecare 

persoană, conform metodei şi schemei utilizate la fondurile personale. 

* * 

* 

În încheiere, considerăm că este necesar să ne îndreptăm gândurile şi spre 

viitorul arhivelor personale şi familiale care se mai găsesc încă în posesia unor 

particulari, depozitate probabil în condiţii improprii şi, desigur, inaccesibile 

cercetării. 

Arhiviştii din România au, în prezent, o sarcină extrem de importantă, şi 

anume, aceea de a milita pentru ca documentele aflate încă la organizaţii 

particulare sau persoane fizice să fie depuse spre păstrare permanentă în 

depozitele Arhivelor Naţionale, unde există certitudinea protejării, conservării şi 

cercetării acestora. Instituţia va trebui să abordeze o politică de depistare şi 

colectare generală a unor astfel de arhive. În acest sens, cunoaşterea reciprocă a 

intereselor deţinătorilor privaţi şi a Arhivelor Naţionale ni se pare esenţială. 

Aceştia trebuie să fie informaţi în legătură cu reglementările Legii Arhivelor 

Naţionale şi condiţiile de conservare oferite de Arhivele Naţionale pentru 

documentele aflate deja în depozitele ei, să fie convinşi că păstrarea acestora în

depozite publice reprezintă singurul mijloc de protejare a valorilor documentare 

pe care le deţin şi că studierea lor este total deschisă, cercetarea acestora fiind 

limitată doar de reglementările legale sau de clauzele impuse de foştii deţinători. 

Nu ni se pare lipsit de importanţă să remarcăm faptul că, astăzi, 

preocuparea pentru trecut este mai puternică, particularii îşi constituie tot felul de 

colecţii de autografe, de scrisori, de plicuri cu valoare, de fotografii, de 

manuscrise etc. Acestea circulă de la un colecţionar la altul, fapt ce îngreunează 

procesul de cunoaştere şi protejare a unor astfel de izvoare istorice. 

Dar nu numai particularii sunt deţinători de arhive personale, ci şi unele 

institute şi laboratoare de cercetare ştiinţifică unde se păstrează originale şi copii 

ale lucrărilor de specialitate sau corespondenţa unor oameni de ştiinţă. Mai 

„produc arhivă personală” şi uniunile scriitorilor, ale artiştilor plastici, ale 

fotografilor, ale avocaţilor, fundaţiile, asociaţiile, cenaclurile literare şi cluburile. 

Arhivele create de persoane particulare, instituţiile şi societăţile amintite 

vor ajunge, cu siguranţă, într-un viitor apropiat în depozitele Arhivelor Naţionale, 

conservarea acestora fiind una dintre atribuţiile majore ale instituţiei ce 

administrează Fondul Arhivistic Naţional al României. 

Editarea repertoriului arhivelor personale şi familiale existente în 

Arhivele Naţionale se doreşte a fi un apel de suflet transmis acelora care nu s-au 

decis încă să depună documentele pe care le deţin spre păstrare permanentă la 

Arhivele Naţionale, o formă de a convinge publicul să facă acest lucru şi un prilej 

de a le mulţumi acelora care au făcut-o deja, oferind arhivelor proprii siguranţă, 

metode ştiinţifice de prelucrare şi folosire. 

Convinşi fiind că aceste gânduri au stârnit interesul specialiştilor şi 

publicului larg, dorim să adresăm mulţumiri direcţiilor judeţene ale Arhivelor 

Naţionale, doamnei Crisanta Ilie şi colectivului Sălii de studiu din Direcţia 

Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, pentru modul în care au sprijinit elaborarea 

acestei lucrări. 

Filofteia Rînziş 

10.10.2001 

23

24 

RESUMÉ 

„…nous aussi, nous avons la noble tâche de 

donner à nos archives l’attention qu’elles méritent 

de ramasser et d’organiser pour la postérité toutes 

les catégories de documents archivistiques qui 

puissent éclaircir aux générations futures la vie 

présente du peuple roumain en son entier.” 

Constantin Moisil 

Á ce début de millénaire et de siècle les Archives nationales de la 

Roumanie, crées il y a 170 années pour ramasser et préserver les documents, 

se trouvent devant des modifications de structure liées à l’exercice des 

attributions qui leurs reviennent en ce qui concerne la création, 

l’administration, la conservation et la valorisation du Fonds Archivistique 

National, la modernisation de leur système tout entier, la réévaluation du 

dialogue avec le monde scientifique et le grand public ainsi que des moyens 

de communication et d’accès rapide aux fonds et collections archivistiques 

qu’elles conservent. 

La continuité des Archives nationales de Roumanie est prouvée par la 

valeur historique documentaire du trésor archivistique qu’elles administrent, 

le grand nombre de fonds et de collections archivistiques qu’elles conservent 

(plus de 30.000 fonds et collections qui comptent 280.000 mètres d’archives 

environ), l’intérêt poussé des Roumains et des étrangers aussi, pour le 

document d’archives conçu comme source historique et preuve juridique, ainsi 

que le travail assidu par lequel les générations d’archivistes ont organisé, traité 

et publié des documents qui font partie du Fonds Archivistique National. 

Les fonds privés et familiaux sont parmi les plus intéressants et 

importants qui se trouvent aux Archives nationales. Plus de 1500 de telles 

archives créées par des personnalités roumaines et étrangères, des familles 

plus ou moins importantes pour l’histoire du peuple roumain sont traitées et 

soigneusement conservées dans les dépôts de la Direction des Archives 

Nationales Historiques Centrales, de la Direction du Municipe Bucarest et des 

40 autres directions départementales des Archives nationales. 

Le présent travail „Archives privées et familiales” est un repertoire 

des archives du même type, dont on a fait l’acquisition et la valorisation dans 

le circuit scientifique des Archives nationales roumaines avant l’an 2000. 

Les documents compris dans ces fonds témoignent du rôle des 

personnalités dans la société, dévoilent la vie privée des créateurs d’archives, 

retracent les tourments, les réussites et les insuccès de ceux-ci, leurs souhaits 

réalisés, ou jamais atteints, témoignent de la complexité des relations entre les 

membres de famille, l’amitié et l’inimitié, les faits importants et les moments 

de la vie des hommes importants, des plus simples aux plus grandes familles

L’histoire, on ne l’écrit pas seulement d’après les documents 

administratifs, officiels; il reste aussi à signaler et à mettre en valeur les 

archives privées, créées par ceux qui suivent l’histoire pas à pas. Les deux 

types d’archives – publiques et privées – pourraient se compléter 

réciproquement, les dernières accentuant encore plus l’originalité, la couleur, 

l’esprit et les mentalités d’une époque. Les archives privées et familiales sont 

donc en même temps vie et histoire. 

L’importance et le grand nombre de tels fonds conservés dans les dépôts 

des Archives nationales ont déterminé l’élaboration de ce répertoire en deux 

volumes. Le premier renferme la description des archives privées et familiales 

conservées à la Direction des Archives Nationales Historiques Centrales, la 

Direction du Municipe Bucarest et aux directions départementales d’Alba, Arad, 

Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş- 

Severin, Călăraşi, Constanţa et Covasna. Le deuxième volume comprendra la 

présentation des archives privées et familiales des autres directions 

départementales des Archives nationales. 

Le repertoire comprend des fiches complexes qui présentent les fonds 

privés et familiaux et les collections de documents ordonnés alphabétiquement 

pour chaque détenteur d’archives et conçus conformément aux exigences 

d’élaboration archivistique: 1 – dénomination du fonds, données générales (les 

années extrêmes des documents, le numéro des inventaires archivistiques, les 

langues dans lesquelles ont été écrites les documents); 2 – informations 

générales relatives au créateur du fonds; 3 – description du contenu et du type 

des documents; 4 – références sur les places de dépôt des différents fragments 

de fonds appartenent au même créateur; 5 – bibliographie du fonds ou de la 

collection, là où on l’avait dépistée et étudiée. 

L’importance des documents compris dans ces archives est évidente: 

ils fournissent plusieurs renseignements peu connus et étudiés ou bien 

recherchés surtout comme source pour la vie politique. Les archives privées et 

familiales présentent à un moment donnée beaucoup plus d’intérêt que les 

archives administratives ou politiques, par exemple. Elles favorisent la reprise 

des vieilles études, l’éclaircissement des événements politiques controversés 

ainsi que l’élargissement du domaine d’investigation tout en abordant un 

nouveau domaine particulier. La recherche et l’écriture des faits de l’histoire 

deviennent de plus en plus attractives et proches de la réalité quotidienne, les 

phénomènes revêtant l’habit de l’époque, avec les traditions et le specifique 

transmis par les créateurs des archives privées et familiales. 

Quoique l’auteur ne s’est pas proposé de faire une analyse du contenu 

des documents existents dans les fonds familiaux et privés, contenu que 

chaque lecteur peut consulter, on a mentionné pourtant l’importance de 

quelques types de documents renfermés dans ces archives. 

Le repertoire des archives privées et familiales signale aussi les 

différentes places de dépôt pour les fragments de fonds archivistiques ayant le 

même auteur, personne ou famille. On peut donc remarquer que le copiage des 

documents sur microfilm ou la numérisation des documents mènent vers 

25

26 

l’étude de tous les inventaires archivistiques élaborés pour les différents 

fragments de fonds et deviennent ainsi les meilleurs moyens d’orientation 

rapide, exacte et complète des chercheurs et du public dans la multitude des 

fonds et des collections détenus dans les dépôts des Archives nationales. 

On estime que les plus anciennes archives familiales qu’on ait connu 

sur le territoire de la Roumanie sont celles de Transylvanie, leur constitution 

remontant vers le début du XIII e siècle, pendant qu’en Valachie et en 

Moldavie on les retrouve vers la fin du XIV e siècle. 

En Transylvanie les archives familiales commencent à se constituer 

dès l’apparition du premier privilège donné en faveur d’un membre de la 

famille ou de toute la famille et s’enrichissent continuellement par les 

nouveaux actes de donnation ou à l’occasion des mariages. Les archives 

familiales furent soumises à un perpetuel processus de composition, 

décomposition ou de réintégration. Les mariages, les héritages et les divorces 

menèrent ou à leur développement ou à leur agglutination par les autres 

archives. Les archives étaient alors conservées en général là où il y avait la 

résidence de la famille et on leur prêtait une attention particulière car les 

documents inclus étaient souvent présentés dans les procès visant la propriété, 

le partage de l’héritage et les successions. 

Les archives familiales créées au Moyen Age avaient diverses formes 

d’enregistrement, à partir de simples listes jusqu’aux registres rédigés par des 

archivistes professionnels qu’on rencontrait en Transylvanie encore vers la fin 

du XVIII e siècle. La conservation des diplômes et des privilèges de donnation 

ou de confirmation du droit de propriété ou de noblesse de la famille ou de 

quelques-uns de ses membres était alors de la plus grande importance. 

Ces archives disposèrent, au fil du temps, de systèmes de classement, du 

moins en Transylvanie, semblables à celui qu’on utilisait dans les chancelleries 

des institutions administratives ou judiciaires. Les documents d’un domaine 

étaient regroupés alors pour former un fascicule; ils seront ordonnés selon le 

numéro d’enregistrement, le numéro de base ou d’après autres critères. Le reste 

des actes, qui n’avaient d’autres liaisons avec les domaines de la famille, ayant 

un caratère général ou spécial, étaient groupés dans d’autres fascicules, d’après 

leur contenu qui déterminait aussi leur dénomination. 

Après avoir été ordonnés, les documents étaient enregistrés dans des 

registres et en même temps copiés. Pour quelques fonds familiaux 

transylvains on avait conservé les registres qui témoignent des classements 

successifs opérés dans les archives d’une famille tandis que pour d’autres 

fonds on n’a que des documents qui portent au verso les vieux nombres des 

anciens registres. 

La constitution des archives privées eût comme point de départ 

probablement les anciens actes de donnation ou de confirmation des terres. À 

ceux-ci viennent de s’ajouter aussi les actes d’administration des domaines ou 

des autres biens, comme l’exercice d’une fonction ou profession, les registres 

de comptes et revenus et les actes personnelles. La correspondance est, elle 

aussi, présente dans les archives privées, ses créateurs l’ayant ordonnée selon

les émetteurs et les destinataires. De la même manière on a traîté les 

manuscrits des oeuvres littéraires et artistiques qui agrandissaient encore 

l’importance des archives privées. 

On ne connait pas exactement le moment de la constitution des 

archives privées mais vu l’ancienneté des documents qu’on y trouve et le 

nombre considérable d’archives qu’on a conservées jusqu’à nos jours, on peut 

estimer qu’elles avaient apparu assez tôt, au XVIII e siècle étant déjà 

constituées. On ne peut non plus faire des précisions en ce qui concerne les 

manières d’enregistrement des documents inclus dans les archives privées; 

ceux qui détenaient de tels documents ont redigé sûrement une liste pour 

remplir, plus tard, un registre où on mentionnait le numéro et le résumé des 

actes qui composaient leurs archives privées. 

La conservation des archives familiales et privées chez le destinataire, 

les guerres, les troubles internes et les calamités naturelles sont autant de 

causes qui contribuèrent à leur éparpillement, disparition et diminution ainsi 

qu’à la perte des registres. 

Les archives privées et familiales ont été créées par diverses personnes 

et familles, à des époques historiques différentes et ont été versées aux 

Archives nationales à des intervalles de temps différents. Ce genre d’archives 

ne sont plus généralement conservées aujourd’hui dans l’ordre donnée par leur 

créateur (sauf celles de Transylvanie); une fois dans les dépôts des archives, les 

documents des fonds familiaux et privés ont été classés et inventoriés 

conformément aux principes archivistiques modernes tout en maintenant dans la 

forme initiale ceux qui étaient déjà entrés dans le circuit scientifique. 

Les préoccupations des Archives nationales pour organiser les fonds 

privés et familiaux conformément à une méthodologie spéciale sont assez 

récentes. Elles datent de l’année 1959 et on les a concrétisées en publiant en 

1965 les „Instructions pour ordonner, inventorier et expertiser les documents 

des dépôts des Archives de l’Etat”; le chapitre IV traîte aussi le classement et 

l’inventaire des fonds privés et familiaux. 

La méthodologie de traîtement des documents classés dans ce type de 

fond fut reprise dans les „Normes techniques concernant l’activité dans les 

Archives”, élaborées par les archivistes en 1976, 1984 et 1996. Ces normes 

restèrent en principe stables; on n’avait pas fait des modifications majeures en 

ce qui concerne le classement et l’inventaire des fonds privés et familiaux, fait 

qui détermina l’application d’une méthode unitaire de traîtement 

archivistique, les Normes techniques étant acceptées comme standard. 

Les archivistes de Roumanie doivent à présent remplir une tâche très 

importante: militer pour que les documents qui existent encore chez des 

organisations privés ou des personnes physiques soient versés en vue de leur 

conservation dans les dépôts des Archives nationales, où on pourraît les 

traîter, les préserver et les faire valoir. 

Notre institution doit aborder désormais une politique de dépistage et 

de collecte générale de ces archives. La connaissance réciproque des intérêts 

des détenteurs privés et aussi des Archives nationales nous parraît en ce sens 

27

28 

essentielle. Les détenteurs doivent être informés sur les derniers règlements de 

la Loi des Archives nationales et les conditions de conservation des 

documents qui s’y trouvent déjà; ils doivent être convaincus que la 

conservation dans les dépôts des Archives nationales représente le meilleur 

moyen de préserver les valeurs documentaires qu’ils détiennent, leur étude 

étant tout à fait ouverte à la recherche et limitée seulement conformément aux 

règlements en vigueur ou aux clauses imposées par les anciens détenteurs. 

Cette édition du répertoire des archives privées et familiales existentes 

aux Archives nationales s’avère un appel pour ceux qui n’ont pas encore 

décidé de remettre les documents qu’ils détiennent pour une conservation 

permanente aux Archives nationales, un appel au grand public pour le 

convaincre et en même temps une occasion de remercier tous ceux qui l’ont 

déjà fait, choisissant pour leurs propres archives la sûreté et la possibilité de 

les mettre en valeur.

LISTA ABREVIERILOR 

A. N. R. - Arhivele Naţionale ale României 

D. A. N. I. C. - Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale 

D. G. A. S. - Direcţia Generală a Arhivelor Statului 

D. J. A. N. - Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale 

D. M. A. N. - Direcţia Municipiului (Bucureşti) a Arhivelor 

Naţionale 

I. A. R. - Întreprinderile Aeronautice Române 

O. N. T. - Oficiul Naţional de Turism 

O. S. I. M. - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci 

29

30 

Arhive personale şi familiale 

► Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale 

Bucureşti, Bdul Regina Elisabeta nr. 49, sector 5; 

tel.: 3152505 

fax: 3125841 

e-mail: ArhNat@mi.ro 

1. ACTERIAN 

●Anii extremi: 1904-1973, 87 u.a., inventar nr. 1824. 

Familia Acterian a locuit la Constanţa, soţii Aram şi Haiganuş 

Acterian au avut trei copii: Haig, Arşavir şi Eugenia Jeni. 

Haig Acterian a urmat Facultatea de Filosofie şi Conservatorul de 

Artă Dramatică, a devenit actor şi s-a ocupat de literatură şi publicistică. 

A fost căsătorit cu actriţa Marietta Sadova. 

Au fost incluse în acest fond documente personale şi lucrări 

literare aparţinând lui Haig Acterian, corespondenţa purtată cu mama şi 

soţia sa, precum şi caiete cu însemnări zilnice ale Eugeniei Jeni Acterian. 

2. ADAMACHI Vasile (1830-1896) 

●Anii extremi: 1830-1896, 148 u.a., inventar nr. 1516, 

limbile: română, greacă, franceză şi armeană. 

Vasile Adamachi, om politic şi filantrop român, este cunoscut şi 

prin faptul că a lăsat, prin testament, averea sa Academiei Române, 

pentru acordarea de premii ştiinţifice şi burse de studii. 

Fondul arhivistic creat de Vasile Adamachi a fost ordonat în cinci 

părţi structurale: documente personale; relative la activitatea socialpolitică 

a lui Vasile Adamachi; acte rezultate din administrarea şi 

exploatarea posesiunilor, moşiile Călimăneşti, judeţul Tutova şi Roşiori, 

judeţul Suceava; corespondenţă (expediată şi primită) şi diverse. 

Reţin atenţia documentele referitoare la activitatea lui Vasile 

Adamachi ca membru în Consiliul Partidului Naţional Liberal şi în 

„Societatea de Navigaţie”, precum şi corespondenţa purtată cu D. 

Basarabescu, Dumitru Brătianu, Alexandru Hrisoscoleu, Ion Ionescu de 

la Brad, Alexandru Sihleanu şi membrii familiei. 

Bibliografie: 

Ion Vitan, Colecţia „Vasile Adamachi”, în „Revista Arhivelor”, 

nr. 4, 1992, p. 449-458.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale 

3. ALEXANDRESCU Anton (1905-1984) 


Anton Alexandrescu, membru al Partidului Naţional Ţărănesc, 

licenţiat în ştiinţe economice, a funcţionat la Banca Naţională şi Institutul 

Naţional al Cooperaţiei, iar în 1946 a devenit ministru al Cooperaţiei. 

După acest an, a fost deputat în Marea Adunare Naţională, vicepreşedinte 

al Băncii Agricole, rector al Institutului de Ştiinţe Economice şi 

Planificare, director general adjunct la A.D.A.S. 

Fondul arhivistic creat de Anton Alexandrescu este constituit din 

documente deosebit de valoroase referitoare la istoria Partidului Naţional 

Ţărănesc – programele partidului din anii 1921, 1926, 1935, liste cu 

candidaţii Partidului Naţional Ţărănesc la alegerile locale din 1936 – la 

activitatea politică desfăşurată de acesta după anul 1945 în cadrul 

Partidului Naţional Ţărănesc şi Frontului Plugarilor. Corespondenţa 

purtată cu Victor Eftimiu, Victor Jinga, Ion Mihalache, Iuliu Maniu, 

I. V. Popescu-Mehedinţi, secretarul lui Ion Mihalache, reflectă şi ea 

aspecte ale vieţii politice. 

De asemenea, fondul mai conţine şi un impresionant număr de 

memorii păstrate în manuscris, broşuri, reviste şi ziare. 

Bibliografie: 

Narcis-Dorin Ion, Partidul Naţional Ţărănesc-Anton Alexandrescu. 

Scurtă istorie. I şi II în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1997, p. 101-156, 

nr. 1-2, 1998, p. 35-80. 

4. ALEXANDRESCU Niculae 


limbile: română, greacă şi franceză. 

Niculae Alexandrescu a ocupat în anul 1846 dregătoria de 

paharnic, a fost judecător la Tribunalul judeţului Ilfov, Secţia I, 

proprietar al unor imobile din Bucureşti şi moşii în judeţele Dâmboviţa, 

Prahova, Vlaşca şi Buzău. 

Fondul arhivistic cuprinde documente privitoare la familia 

Alexandrescu şi rudele apropiate, la soţia lui Niculae Alexandrescu, 

Sevastiţa Cătuneanu, la familiile Gherman şi Dociu, înrudite prin alianţă. 

Documentele oferă date despre situaţia Bucureştilor în anii 

războiului Crimeii, viaţa şi activitatea lui Ion N. Alexandrescu, unul 

dintre fiii lui Niculae Alexandrescu, asociat la Fabrica de chibrituri 

„Filaret”, delimitările rurale din anul 1864, vânzări, schimburi şi 

hotărnicii de moşii şi despre călătoriile membrilor familiei Alexandrescu 

31

32 


în străinătate. 

În fond sunt păstrate şi scrisori de la generalul H. Arion, 

Constantin Bilciurescu, Constantin Cuţarida, Iancu Golescu, prinţul 

Miloš Obrenović, Ioan Oteteleşanu, Alexandru Vilara. 

5. ALEXIANU George (1882-1946) 


George Alexianu, profesor de drept constituţional comparat la 

Universitatea din Cernăuţi, a fost rezident regal al ţinuturilor Suceava 

(august 1938 - februarie 1939) şi Bucegi (februarie 1938), iar în perioada 

1941-1944, guvernator al Transnistriei. 

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează un mic 

fragment din arhiva Alexianu. Este de remarcat corespondenţa cu 

„Monitorul Oficial” şi Imprimeriile Statului privind tipărirea şi corecturile 

la Codul de legi, vol. IV şi V şi la Indexul General Alfabetic al colecţiilor 

de legi, precum şi cea cu Creditul Agricol Ipotecar şi Banca Ilfov. 

6. ANDRICU J. Mihail (1894-1974) 


limbile: română şi franceză. 

Deşi a fost licenţiat în drept la Universitatea din Bucureşti din 

anul 1919, Mihail Andricu a devenit un cunoscut compozitor şi profesor 

la Conservatorul din Bucureşti. A fost vicepreşedinte al Uniunii 

Compozitorilor din R. S. România şi membru corespondent al Academiei 

Române. 

Documentele fondului personal Mihail Andricu au fost ordonate 

pe trei secţiuni: documente personale, documente rezultate din activitatea 

creatorului şi corespondenţă. 

Menţionăm scrisorile primite de creatorul fondului de la Nadia 

Boulanger, Viorel Cosma, Charles Delaunay, redactor şef la „Revista 

Internaţională de Muzică de Jaz”, editată la Paris şi de la Monica 

Lovinescu. Sunt inventariate, de asemenea, în fond compoziţii proprii şi 

diverse partituri. 

7. ANGELESCU Constantin 

●Anii extremi: 1907-1949, 16 u.a., inventar nr.1691. 

Constantin Angelescu este cunoscut prin activitatea sa de guvernator 

al Băncii Urbane şi al Creditului Funciar din Bucureşti (1919-1949). 

Fragmentul de fond păstrat la Direcţia Arhivelor Naţionale 

Istorice Centrale conţine printre alte documente şi corespondenţă primită 

de Constantin Angelescu de la prieteni din ţară şi străinătate. Menţionăm


scrisorile trimise de S. G. Mironescu în care este descrisă o întrevedere 

avută cu Nicolae Titulescu şi sunt expuse mijloacele de redresare 

financiară a ţării, precum şi pe cele ale salariaţilor Băncii Urbane prin 

care cer demisia lui Constantin Angelescu (1945). 

◊ Numeroase informaţii despre acesta se mai regăsesc în fondurile 

arhivistice ale Băncii Urbane Bucureşti şi ale Creditului Funciar 

Bucureşti, depozitate la Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor 

Naţionale. 

8. ANTONESCU Ion (1882-1946) 


Mareşalul Ion Antonescu s-a născut la Piteşti, într-o familie de 

militari. Este cunoscut pentru strălucita carieră militară, devotamentul 

faţă de patrie, onoarea şi disciplina militară desăvârşită pe care le-a 

respectat şi aplicat cu consecvenţă. 

Ion Antonescu a ocupat importante funcţii: şef al Biroului operaţii 

din Marele Cartier General, în primul război mondial, comandant al 

Şcolii Superioare de Război, şef al Statului Major General Român, 

ministrul Apărării Naţionale şi al Afacerilor Străine, preşedinte al 

Consiliului de Miniştri. 

La 23 August 1944 a fost arestat, predat autorităţilor sovietice, 

apoi judecat în faţa unui „Tribunal al poporului”, care l-a condamnat la 

moarte, fiind executat la 1 iunie 1946. 

Fondul arhivistic Ion Antonescu este constituit din: documente 

personale şi de proprietate (imobilele din Bucureşti şi Predeal); 

corespondenţă oficială şi particulară purtată cu Vintilă Brătianu, ministru 

de Finanţe, cu Dimitrie N. Ciotori, generalul Henri Philippe Pétain, 

Stelian Popescu, Constantin Prezan şi Nicolae Titulescu; decrete de 

numiri în funcţii diplomatice, memorii şi cereri adresate lui Ion 

Antonescu de persoane particulare, hărţi ale unor regiuni în care s-au 

desfăşurat manevre, precum şi din scrisori ale Mariei Antonescu primite 

de la diferite persoane, printre care şi Elena Davila Perticari. 

9. ARGETOIANU Constantin (1871-1955) 


limbile: română, franceză şi maghiară. 

Constantin Argetoianu, descendent al unei vechi familii din 

Oltenia, doctor în medicină, licenţiat în drept şi litere la Paris (1888- 

1896), este cunoscut ca un marcant om politic. A făcut parte din Partidul 

Conservator, după război l-a sprijinit pe Alexandru Averescu la 

33

34 


constituirea Partidului Poporului, a intrat în Partidul Naţional Liberal 

fiind ministru, a făcut parte din cabinetul de tehnicieni al lui Nicolae 

Iorga. În anul 1932 a creat Uniunea Agrară şi în 1936 o transformă în 

Partidul Agrar, a fost ministru şi preşedinte al Consiliului de Miniştri în 

lunile septembrie-noiembrie 1938, a fost arestat de legionari, dar a reuşit 

să scape. În primăvara anului 1944 se afla în Elveţia, se întoarce în ţară 

în 1946 şi constituie Uniunea Naţională-Muncă şi Refacere. A fost 

arestat în noaptea de 5-6 mai 1950 şi moare întemniţat la Sighet. 

Documentele fondului conţin, în cea mai mare parte, informaţii 

despre participarea lui Constantin Argetoianu în consiliile de 

administraţie ale marilor societăţi şi fabrici: Banca Ardeleană, Banca 

Ţărănească, Fabrica şi Rafinăria de Zahăr şi Spirt Ripiceni, Societatea 

Petrol-Block, Societatea Steaua Română ş.a. La acestea se adaugă acte 

economico-financiare: facturi, poliţe, conturi, bugete, acţiuni bancare, 

dări de seamă şi corespondenţa personală (o carte de vizită de la pictorul 

George Petraşcu şi o scrisoare de la Nicolae Titulescu). 

Deosebit de valoroase sunt cele 14 caiete de memorii şi însemnări 

zilnice. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Dolj. 

Bibliografie: 

Constantin Argetoianu, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din 

vremea celor de ieri, ediţie cu prefaţă şi indice de Stelian Neagoe, vol. I-XI, 

Editura Humanitas şi Editura Machiavelli, Bucureşti, 1991-1998. 

10. ARSACHI Apostol (1789-1874) 


Apostol Arsachi, grec de origine, cu studii de medicină la Halle, 

om politic, a fost consilier al domnilor români în anii 1830-1860, secretar 

particular al generalului A. O. Duhamel, membru în Comisia Centrală de 

la Focşani, ministru de Externe în guvernarea Barbu Catargi şi 

prim-ministru (1862). S-a căsătorit cu Ana Darvari, verişoară primară a 

mamei lui Nicolae Bălcescu. 

După anul 1850, Apostol Arsachi a făcut parte, împreună cu 

Petrache Poenaru, Simion Marcovici şi alţii din Comisia Eforiei 

Şcoalelor, desemnată pentru a stabili modalităţile de înlocuire a 

alfabetului chirilic cu cel latin. 

Documentele fondului se referă în primul rând la administrarea 

averii acestuia, la proprietăţile din Paraipan, Cucuruzu, Buteneşti, judeţul 

Giurgiu, Călineşti, judeţul , la luarea în antrepriză, în asociere


cu Alexandru Vilara, Gheorghe Oteteleşanu şi firma „Fraţii Ghermanii” a 

exploatării ocnelor de sare din Ţara Românească şi Moldova. 

Într-o altă grupă de documente au fost ordonate bilanţuri, socoteli, 

poliţe şi scrisori primite de la unii membri ai familiilor Costa-Foru, 

Lahovari, Mavrocordat, Oteteleşanu, Suţu, Văcăreşti şi de la George 

Bibescu, relative la afacerile lui Apostol Arsachi, la relaţiile comerciale 

cu Hagi Constantin Pop din Sibiu şi cu Ştefan Moscu. 

De asemenea, au fost incluse în fond testamentele lui Alexandru 

Vilara şi actele proceselor de moştenire a averii acestuia, documente 

referitoare la mănăstirile româneşti închinate la Sfântul munte Athos, la 

ajutorul acordat compatrioţilor greci pentru construirea unui institut de 

fete la Atena, denumit „Arsakion”, la situaţia casei Nicolae Creţulescu, 

precum şi poezii patriotice care privesc Grecia. 

Bibliografie: 

Natalia Trandafirescu, Fondul personal „Doctor Apostol 

Arsachi”, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1984, p. 333-338. 

11. AUŞNIT Max (1888-?) 


limbile: română, franceză şi germană. 

Max Auşnit a absolvit studiile comerciale şi de export la Viena, a 

devenit unul dintre marii industriaşi ai României, administrator delegat al 

Uzinelor Reşiţa, Titan, Nădrag, Călan, preşedintele Uniunii Generale a 

Industriaşilor din România, al Societăţii de Telefoane şi al Băncii 

„Chrisoveloni” etc. 

Documentele fondului se referă, în special, la afacerile lui Max 

Auşnit, la convenţiile şi înţelegerile încheiate de acesta cu diferite bănci 

şi firme industriale, la procesele avute în anii 1944-1946 cu Ministerul 

Economiei Naţionale şi Ministerul Finanţelor. 

12. AVERESCU Alexandru (1859-1938) 


Militar de carieră, general şi mareşal în armata română, 

comandant al trupelor în războiul cu Bulgaria şi al Armatei a II-a în anii 

1916-1918, Alexandru Averescu a fost şi un marcant om politic al 

timpului său. A înfiinţat Partidul Poporului, devenind prim-ministru în 

anii 1920-1921 şi 1925-1927. 

Fondul personal creat de Alexandru Averescu conţine documente 

rezultate din activitatea politică şi publicistică a acestuia, precum şi 

corespondenţă. 

35

36 


Un număr însemnat de unităţi arhivistice se referă la eforturile 

depuse de Alexandru Averescu pentru organizarea Partidului Poporului 

(campanii şi alegeri electorale, tabele cu rezultatele alegerilor, editarea 

ziarului „Îndreptarea”), la proclamarea generalului ca cetăţean de onoare 

al unor judeţe (Bălţi, Cahul, Cetatea Albă, Hotin, Orhei, Soroca). 

Din corespondenţa lui Alexandru Averescu semnalăm schimbul 

de scrisori cu Martha Bibescu, Ion Brătianu, Gheorghe Brătianu, Miron 

Cristea, principesa Elena, regele Ferdinand, Ioan Jianu, Mihail 

Manoilescu, regina Marioara a Iugoslaviei, Ion Mihalache, Ion Moţa, 

Grigore L. Trancu-Iaşi, Alexandru Vaida-Voevod. 

Bibliografie: 

Crisanta Podăreanu, Fondul personal Mareşal Alexandru 

Averescu, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1993, p. 478-484. 

13. BABEŞ Vincenţiu (1821-1907) 


Vincenţiu Babeş, reprezentant al românilor din Transilvania, a 

fost preşedinte al Partidului Naţional Român, avocat şi publicist. 

Deşi fondul conţine puţine documente, acestea sunt extrem de 

importante, ele caracterizând eforturile depuse pentru redactarea 

Memorandumului. Amintim memoriul adresat de Vincenţiu Babeş, în 

1890, lui Gheorghe Pop de Băseşti şi notiţele redactate în legătură cu 

acesta. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj. 

14. BACOVIA 


Poetul George Bacovia (George Vasiliu) (1881-1957) s-a născut 

la Bacău şi a absolvit Facultatea de Drept la Iaşi. A fost redactor şi 

bibliotecar la Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, a lucrat la 

Teatrul Poporului, la Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor, a fost membru 

al Societăţii Scriitorilor Români. 

Fondul familial Bacovia cuprinde acte de stare civilă şi de studii 

pentru George Bacovia, documente rezultate din activitatea profesională 

a acestuia, manuscrise şi lucrări despre poet. În partea a doua a fondului 

au fost ordonate manuscrise aparţinând Agathei Bacovia Grigorescu, 

soţia lui George Bacovia, versuri, jurnalul acesteia, precum şi fotografii 

reprezentându-i pe George, Agatha şi Gabriel Bacovia, Cicerone 

Teodorescu şi Miliţa Petraşcu. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Iaşi.


15. BAGDAT D. Dumitru 

●Anii extremi: 1890-1955, 28 u.a., inventar nr.1826, 


Fondul conţine documente relative la Dumitru Bagdat, agricultor 

din Iaşi şi la fiii săi, Ion şi George, la administrarea moşiei Băbeanca, 

judeţul Buzău şi corespondenţă de familie. Semnalăm o scrisoare a 

Marthei Bibescu din anul 1911, adresată verişoarei sale, născută Bellio. 

16. BAGDASAR 


Fondul arhivistic Bagdasar a fost creat de Dumitru Bagdasar 

(1893-1946), născut în comuna Roşieşti, judeţul Fălciu, părintele 

neurochirurgiei româneşti, ministru al Sănătăţii în guvernul Petru Groza 

şi de soţia acestuia, Florica Bagdasar (1901-1978), originară din Bitolia, 

Macedonia, specialistă în neuropsihiatrie infantilă, prima femeie ministru 

din istoria României şi singura femeie delegată la Conferinţa de Pace de 

la Paris din anul 1947. 

Dumitru şi Florica Bagdasar (Ciumetti) au avut o fiică, 

Alexandra, căsătorită cu scriitorul american Saul Bellow. 

Între structurile fondului, deosebit de bogată este seria 

corespondenţă. Menţionăm schimbul de scrisori purtat cu oameni de 

ştiinţă, savanţi şi literaţi din ţară şi străinătate: dr. Virgil Angelescu, 

Tudor Arghezi, Constantin Arseni, Emil Bodnăraş, Alexandru Brătescu- 

Voineşti, Valeriu Bologa, Otilia Cazimir, George Călinescu, Petre 

Constantinescu-Iaşi, Gheorghe Gheorghiu-Dej, dr. Victor Gomoiu, Petru 

Groza, Gheorge Marinescu, Ion Gheorghe Maurer, dr. D. Mezincescu, 

Ştefan Milcu, Constantin I. Parhon, Mihail Sadoveanu, Nicolae Ionescu 

Siseşti, John Fulton, istoriograf american, Percival Boiley, R. C. 

Buckley, Harvey Cushing, Walter Dendy, Louise Eisenhardt, Walter 

Freeman, B. M. Fried, A. Mac Leon, neurochirurgi americani, Clovis 

Vincent, neorochirurg francez, Otto Marburg şi Hubert Urban, 

neurochirurgi vienezi, Henry Viets, istoric al medicinei americane şi alţii. 

17. BAGDASAR Nicolae (1896-1971) 



Pedagog de prestigiu, Nicolae Bagdasar s-a remarcat şi prin 

cercetările şi lucrările sale în domeniul istoriei filosofiei, teoriei culturii 

şi gnoseologiei. A fost membru corespondent al Academiei Române, 

secretar al Societăţii Române de Filosofie, coordonator ştiinţific al 

37

38 


Dicţionarului Enciclopedic. 

Fondul arhivistic creat de Nicolae Bagdasar cuprinde manuscrise 

ale lucrărilor publicate şi nepublicate, studii, articole, recenzii, 

corespondenţă cu oameni de ştiinţă şi cultură şi un număr de 31 de 

fotografii reprezentându-l pe creatorul fondului, prieteni şi cunoscuţi. 

Din bogata corespondenţă păstrată în fond, amintim schimbul de 

scrisori cu: Ion Agârbiceanu, Iorgu Alexa, C. Baimuş, Nicolae Balca, Ion 

A. Bassarabescu, Raimond Bayer, preşedinte al Institutului Internaţional 

de Colaborare Filosofică din Franţa, Dan Bădărău, Vasile Băncilă, Ştefan 

Bârsănescu, Lucian Blaga, George Bontilă, Constantin I. Botez, Mihai 

Beniuc, Ion Biberi, Otilia Cazimir, Şerban Cioculescu, Alexandru 

Claudian, Ion Clopoţel, C. Georgiade, Iorgu Iordan, Eugen Lovinescu, 

Constantin Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu, Constantin Noica, P. P. 

Panaitescu, Edgar Papu, Alexandru Rosetti, D. D. Roşca, Tudor Vianu, 

Vasile Pavelcu, Ion Petrovici, Liviu Rusu, Vincenzo de Tuvo, Giorgio 

Del Vecchio etc. 

18. BALŞ 


Familia Balş, una dintre cele mai de seamă familii ale Moldovei, 

cunoscută încă din secolul al XV-lea, a avut de-a lungul timpului mai 

multe ramuri. Cea care stă la originea Bălşeştilor de astăzi este aceea 

care se trage din Lupu Balş (fiul lui Ionaşcu Balş), căsătorit cu Safta 

Cantacuzino cu care a avut şase copii din care trei băieţi, George, 

Teodor şi Constantin, fiecare dintre ei formând câte o ramură a familiei. 

Fondul familial este constituit din documente create de membrii 

ramurii lui Alexandru Balş, vistier, fiul lui George (Iordache) Balş, mare 

logofăt şi al Mariei Mavrocordat, căsătorit cu Smaranda Sturdza. Din 

căsătoria acestora au rezultat doi fii: Constantin şi George. Constantin 

Balş a avut un singur fiu, Demetru Balş, iar George pe Alexandru, 

Caterina şi Olga. 

Pentru Alexandru Balş, logofăt, amintim două scrisori, una 

adresată unui prieten căruia îi cere să intervină pentru obţinerea arendării 

moşiei Cucuteni, cealaltă emisă de Vasile Pogor, pentru Aristia Balş, 

căsătorită Panagalos (înrudită pe linie maternă cu familia Hangerli), 

priveşte rolul lui Alexandru Balş într-o afacere bănească. 

De la Constantin Balş s-au păstrat scrisori primite de la mama sa, 

fratele său, George, de la Catinca Sturdza şi Constantin Rosetti. 

Corespondenţă particulară s-a conservat şi pentru Dimitrie Balş (de la 

soţia sa, Liky), Grigore Balş (de la tutorele său, Vasile Pogor şi de la


mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache), Ion (Iancu) Balş şi 

Smaranda Balş. Dintr-o preluare ulterioară de documente provin acte 

dotale, cărţi de hotărnicie şi scrisori aparţinând Caterinei, lui Victor, 

Mihail, Nataliei şi lui Teodor Balş. 

◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventarele nr. 84 şi 900. 

Bibliografie: 

Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător 

în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 131-132. 

19. BALTAZAR 


Fondul familial Baltazar conţine documente create de Camil 

Baltazar, poet şi prozator, absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie din 

Bucureşti şi de soţia acestuia, Iosefina Baltazar, de asemenea scriitoare. 

Din activitatea desfăşurată de Camil Baltazar s-au păstrat 

manuscrise ale operelor literare, studii despre scriitori români şi străini, 

jurnalul său pentru anii 1919-1947 şi corespondenţă primită de la 

Alexandru Andriţoiu, Tudor Arghezi, Aristide Blank, Otilia Cazimir, 

Dimitrie Gusti, Ion Jalea, Perpessicius, Valeriu Râpeanu, Alexandru 

Rosetti, Zaharia Stancu, Petru Vintilă. 

De la Iosefina Baltazar au fost clasate în fond manuscrise literare 

şi corespondenţă purtată cu surorile sale, Mina şi Eugenia. 

20. BATAILLARD Paul (1816-1894) 



Ziaristul francez Paul Bataillard, susţinător al intereselor 

poporului român, a publicat studii şi lucrări privind istoria Principatelor 

Române, a fost membru al Academiei Române. 

Materialele documentare cuprinse în fond sunt scrisori emise şi 

primite de Paul Bataillard, manuscrise şi concepte ale unor lucrări 

referitoare la Prusia şi problema Orientului, naţionalităţile din Austro- 

Ungaria, note cu privire la naţionalităţile din România şi însemnări luate 

la Congresul de la Berlin din anul 1878. 

Semnalăm scrisorile primite de la Francesco Bilbao, revoluţionar 

chilian, Dimitrie Brătianu, Constantin Gr. Cantacuzino, A. Dessus, 

Ed. Gioia, fraţii Golescu, Edgar şi Maria Quinet, C. A. Rosetti. 

Bibliografie: 


39

40 



21. BĂDESCU Constantin Dinu 


limbile: română şi germană. 

În arhiva lui Constantin Bădescu, cântăreţ de operă, au fost 

ordonate memorii, partituri, diplome, medalii, versuri, fotografii ale 

acestuia şi ale unor personalităţi ale muzicii româneşti. 

22. BĂJAN I. Dumitru 


Fondul personal Dumitru I. Băjan cuprinde documente rezultate 

din activitatea de cercetare istorică, etnografică şi lingvistică a creatorului de 

fond. 

Cea mai mare parte dintre unităţile arhivistice sunt constituite din 

transcrieri de documente, note, însemnări, studii, fişe cu referire la 

Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Vlad Călugărul, la 

istoricul judeţului Muscel, mănăstirile Câmpulung, Tismana, Horezu, 

precum şi la etimologia unor cuvinte: Transalpino, altino, Strunga etc. 

23. BĂLAN Teodor (1885-1972) 



Istoricul Teodor Bălan s-a născut în anul 1885, la Gura 

Humorului, a urmat studiile superioare la Cernăuţi şi Viena. A fost 

profesor şi doctor în istorie, directorul Arhivelor Statului de la Cernăuţi 

între anii 1929-1940 şi conferenţiar la Universitatea din acelaşi oraş, în 

perioada 1932-1940. 

În fondul arhivistic Teodor Bălan s-au păstrat în special manuscrisele 

lucrărilor şi studiilor publicate: Valahia maior et minor, Gărzile naţionale 

din Bucovina 1848, Conflictul pentru tricolor – un capitol din istoria 

Bucovinei, Istoria teatrului românesc din Bucovina, Bucovina în anul 1848, 

Documentele mănăstirilor din Bucovina, documente aparţinând unor 

persoane din familia Flondor, o declaraţie a lui Iancu Flondor din anul 1918 

şi cinci fotografii reprezentându-l pe acesta. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Suceava. 

24. BĂLĂCEANU 



Pentru familia Bălăceanu, vechi neam de boieri din Ţara Românească,


a fost constituit un fond arhivistic ce cuprinde documente create de unii 

dintre membrii acesteia. 

Astfel, un document din 1690, aflat în copie, se referă la 

Constantin Bălăceanu, numit de împăratul Leopold I în funcţia de 

general de trupe în „Valahia”, iar altele două la Constantin-Costache 

Bălăceanu, mare ban, mort în anul 1850, căsătorit cu Maria C. 

Bălăceanu, fiica poetului Alecu Văcărescu. 

Regăsim în fond şi documente pentru Ioan Bălăceanu, fiul lui 

Constantin-Costache Bălăceanu, ministru de Externe, ministru 

plenipotenţiar la Paris şi de la soţia acestuia, Maria du Mont Beaufort, de 

la cei trei fii ai lor, Constantin, Ştefan şi Ioan, precum şi de la Ştefania 

Gr. Bălăceanu, soţia lui Constantin şi de la fiul acestora, Grigore C. 

Bălăceanu. 

De asemenea, au fost ordonate în fond şi documente create de 

Janna Rosetti-Roznovanu, verişoară cu Grigore C. Bălăceanu. 

25. BĂLCESCU Nicolae (1819-1852) 



Nicolae Bălcescu, descendent al unei vechi familii boiereşti, a fost 

unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848, membru al Guvernului 

Provizoriu, editorul revistei „Magazin Istoric pentru Dacia”, remarcabil 

istoric, patriot român şi vizionar politic. 

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează extrem de 

puţine documente rezultate din activitatea marelui revoluţionar român, 

Nicolae Bălcescu. Printre acestea amintim Proclamaţia de la Islaz, 

Apelul Guvernului Provizoriu din 16 iunie 1848, o scrisoare a lui 

Bălcescu adresată de la Palermo nepoatei sale, fiica Mariei Bălcescu. 

26. BENGESCU 



Fondul arhivistic al familiei Bengescu, originară din Oltenia, 

întemeietoare a satului Bengeşti din judeţul Gorj, cuprinde documente 

provenind de la mai mulţi membri ai familiei: soţii Zoe Bengescu 

(Rosetti) şi Alexandru Bengescu, fiica lor Zozo Bengescu, de la Dimitrie 

Bengescu, fratele Zoei Bengescu, Noemi D. Rosetti, nepoata Zoei 

Bengescu şi de la Hortensia Papadat-Bengescu, fiica căpitanului Dimitrie 

Bengescu, fratele dramaturgului George Bengescu-Dabija. 

De la Zoe Bengescu Rosetti se păstrează un jurnal cu însemnări, 

41

42 


corespondenţă cu Ion I. C. Brătianu, principesa Elisabeta, George Enescu 

şi Netty Maiorescu, iar de la Alexandru Bengescu amintim un jurnal cu 

însemnări şi corespondenţa cu Henry Catargi, mareşalul Casei Regale. 

Pentru Zozo Bengescu reţin atenţia jurnalul personal pe anii 1909-1936, 

scrisorile primite de la principesa Elisabeta şi de la Noemi D. Rosetti, 

corespondenţa cu Martha Bibescu şi L. C. Negruzzi. 

Un loc important în fond îl ocupă scrisorile primite de Hortensia 

Papadat-Bengescu de la Alexandrina Suţu şi Eugen Lovinescu. 

27. BERCEANU Mihail (1882-1957) 


Mihail Berceanu, fiul lui Gheorghe Berceanu (mare proprietar, fost 

primar al Brăilei), a urmat studii juridice la Bucureşti şi Paris, devenind 

profesor de drept roman la Universitatea din Iaşi. A activat în Partidul 

Naţional Liberal, fiind şef de cabinet al lui Ion I. C. Brătianu, preşedinte al 

Consiliului de Miniştri în anii 1909-1910, prefect de Vaslui, Ialomiţa şi 

Roman, subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi la 

Ministerul Industriei şi Comerţului. La sfârşitul războiului a fost întemniţat 

la închisoarea din Sighet fiind eliberat în anul 1955. 

Fondul arhivistic creat de Mihail Berceanu cuprinde o cantitate 

importantă de documente, ordonate potrivit principiilor de organizare a 

arhivelor personale. Majoritatea unităţilor arhivistice se referă la aspecte 

legate de exercitarea activităţilor profesionale, a funcţiilor administrative 

şi politice avute şi la bunurile familiei. 

În grupa „corespondenţă” regăsim scrisori primite de la membrii 

familiei Berceanu, de la Sever Bocu, Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, 

Alexandru C. Carianopol, I. G. Duca, Mircea Eliade, C. Filipescu, Spiru 

Haret, Ion Manolescu, director al Teatrului Naţional şi de la Elena Pastia. 

De asemenea, au fost clasate în arhiva Berceanu documente 

aparţinând lui Barbu şi Ion Berceanu. 

Bibliografie: 



28. BERDAN Gheorghe (1894-1971) 


Gheorghe Berdan, militar de carieră, s-a născut în localitatea 

Fundătura, judeţul Bacău, în anul 1894. A participat la cel de-al doilea 

război mondial, pe frontul de Est, în Crimeea. 

Reţin atenţia documentele referitoare la bătălia pentru Sevastopol


din 2 iunie-2 iulie 1942 şi luptele de la „Bastion II” purtate de Divizia 4 

Vânători de munte. 

29. BERTHELOT Henri (1861-1931) 


limba franceză. 

De la generalul francez Henri Mathias Berthelot, şef al misiunii 

militare franceze în România (1916-1918) s-a păstrat jurnalul acestuia cu 

însemnări din perioada 1916-1919. 

30. BIBESCU 


Boierii Bibeşti, originari din Oltenia, sunt menţionaţi în 

documente încă din secolul al XVIII-lea. 

Arhiva familiei Bibescu conţine scrisori ale Marthei Bibescu 

primite de la soţul ei, George Valentin Bibescu, preşedinte al Federaţiei 

Internaţionale Aeronautice, aflat pe front în primul război mondial şi de 

la Alexandru Rosetti, precum şi pe cele aparţinând lui George Bibescu, 

fiul domnitorului Gheorghe Bibescu, în legătură cu o proprietate a 

fostului domn, situată în apropierea Bosforului, procesul pentru fabrica 

de zahăr Chitila şi administrarea moşiei Chitila-Mogoşoaia. 

De asemenea, au fost ordonate în fond o scrisoare a lui Nicolae G. 

Bibescu referitoare la procesul „Casei Bibescu” cu municipalitatea Bucureşti 

şi o notă biografică asupra vieţii şi activităţii lui Emanuel Epureanu. 

◊ Vezi şi: D.M.A.N. Bucureşti. 

Bibliografie: 



31. BIJU 


Alexandru Biju s-a născut la Caransebeş în anul 1847, a studiat la 

Politehnica din Viena, a participat la organizarea Expoziţiei Naţionale 

din 1906. A fost căsătorit cu Elena, născută Niezinski şi a avut patru 

copii: Alexandrina, pictoriţă, Leon Dumitru, pictor, Aurel, marinar şi 

aviator, deschizător de drumuri în arta paraşutismului, decedat în anul 

1925, în urma unui salt nereuşit cu paraşuta şi Traian, profesor. 

Fondul familial include acte personale şi scrisori ale lui 

Alexandru Biju, certificatul Elenei Biju de trecere de la religia romanocatolică 

la religia ortodoxă, inventarul bibiliotecii Mihail Biju şi o hartă 

43

44 


hidrografică a României din anul 1893. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Caraş-Severin. 

32. BOBULESCU Constantin 


Preotul Constantin Bobulescu, subdirector la Seminarul 

„Veniamin Costache” din Iaşi, paroh al Bisericii Tabacu din Bucureşti, 

este cunoscut pentru activitatea sa literară şi preocupările pentru 

studierea istoriei. 

Între documentele pe care le cuprinde acest fond, semnalăm ca 

deosebit de valoroase scrisorile primite de Constantin Bobulescu de la 

Ion Bianu, Vasile Bogrea, Mihai Costăchescu, Gala Galaction, Nae Popa, 

profesor universitar şi academician, Constantin Turcu, şeful Arhivelor 

Statului Iaşi. O mare parte a corespondenţei a fost purtată cu Gheorghe 

T. Kirileanu, bibliotecarul Curţii Regale. 

33. BOERESCU Mihai şi Vasile 


Cele nouă unităţi arhivistice ale fondului sunt formate din scrisori 

particulare şi brevete de acordare a unor decoraţii lui Mihai Boerescu 

(1877-?), fost ministru plenipotenţiar şi şef al Departamentului Politic de 

la Ministerul de Externe, din scrisori aparţinând lui Vasile Boerescu 

(1830-1883), profesor de drept comercial (a înfiinţat Facultatea de Drept 

din Bucureşti) şi schiţe genealogice ale familiilor: Prisăceanu, 

Strâmbeanu, Şoimescu, Tigveanu din judeţul Neamţ şi Boerescu, 

originară din Lugoj. 

34. BOERESCU Neagu 


limbile: română, germană şi engleză. 

Neagu Boerescu a fost ofiţer în armata română, participant la 

primul război mondial, cu Divizia a XI-a. 

În fond s-au păstrat printre alte documente, hărţi militare, 

corespondenţă de familie şi un expozeu asupra zăcămintelor de 

chihlimbar din judeţul Buzău, elaborat de George V. Cruglicov. 

35. BOGA T. Leon 


Leon Boga, istoric român, macedonean de origine, fost director al 

Arhivelor Statului din Chişinău, este cunoscut pentru volumele de 

documente basarabene pe care le-a publicat şi scrierile sale literare.


Din fragmentul de fond donat de creator, menţionăm Pomelnicul 

martirilor aromâni căzuţi în lupta de apărare a graiului strămoşesc, 

Cartea Liceului românesc din Bitolia şi caietele cu versuri aparţinând lui 

Leon T. Boga. 

36. BOGDAN Damian (1907-?) 


limbile: română şi rusă. 

Istoricul, slavistul şi paleograful Damian Bogdan s-a născut la 

Buteşti, azi Republica Moldova, a urmat Facultatea de Filosofie şi Litere, 

Şcoala Superioară de Arhivistică, a fost doctor în istorie, membru 

fondator al Asociaţiei Slaviştilor şi al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă. 

Arhiva donată în anul 1983 de profesorul Damian Bogdan este 

formată din manuscrisele unor lucrări de istorie, fişe şi note pentru 

acestea, fotocopii, transcrieri şi traduceri de documente, corespondenţă 

cu membrii familiei rămaşi în Basarabia. 

37. BOGDAN Nicolae (1903-?) 



Ziaristul basarabean Nicolae Bogdan este cunoscut pentru studiile 

şi lucrările sale din domeniul istoriei şi culturii. 

În fond sunt conservate caietele în manuscris ale unora dintre 

lucrările lui Nicolae Bogdan: Sensul experienţei napoleoniene, Tragedia 

Brâncovenilor, Miracolul Creangă-Eminescu, Adevărata poziţie a 

chestiunii păcii etc. şi corespondenţă cu diverse personalităţi, printre care 

Traian Vuia, Henry Catargi şi Mihail Manoilescu. 

38. BOLDUR Alexandru (1886-1982) 


limbile: română, franceză, rusă şi engleză. 

Alexandru Boldur s-a născut în Chişinău la 9 martie 1886, a urmat 

Facultatea de Drept şi Institutul Superior de Arheologie de la Petersburg, a 

fost profesor la Institutul Superior Juridic din Sevastopol, la Facultatea de 

Teologie din Chişinău şi la cea de Litere din Iaşi, fiind unul dintre marii 

cunoscători ai istoriei Basarabiei şi Moldovei şi a izvoarelor narative slave. 

În fondul personal creat de Alexandru Boldur, s-au păstrat 

manuscrise, note şi recenzii ale lucrărilor şi studiilor acestuia, 

corespondenţă cu personalităţi şi instituţii, o listă cu profesorii şi 

conferenţiarii Universităţii din Iaşi, din perioada 1941-1944 etc. 

45

46 


39. BOSIE Vasile (1855-1939) 


limbile: română, italiană, engleză şi germană. 

Documentele fondul sunt organizate pe mai multe pachete. 

Primele şase pachete constituite din: porunci şi cărţi domneşti, zapise, 

jalbe, învoieli şi hotărnicii oferă informaţii relative la diverşi membri ai 

familiei (slugerul Ioan Bosie, Vasile Bosie, comis, spătar, căminar şi agă, 

Costache Bosie şi Răducanu Bosie), la moşiile acestora, la litigii pentru 

hotare şi case. 

Pachetele VII şi VIII cuprind documente despre Raoul V. Bosie 

(Bossy), fiul lui Vasile Bosie, ce reflectă activitatea acestuia ca şef de 

cabinet în Ministerul de Externe, ataşat şi secretar de legaţie la Roma, 

ministru al României la Viena şi Helsinki, consilier tehnic la Societatea 

Naţiunilor şi scriitor. 

Menţionăm, pentru conţinutul lor, scrisorile şi telegramele primite 

de Raoul V. Bossy de la Constantin Diamandi, K. Nelson Gay, Vasile M. 

Kogălniceanu, A. Lapedatu, Savel Rădulescu şi Nicolae Titulescu. 

◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventar nr. 122. 

Bibliografie: 



40. BOTEANU 


limbile: franceză, germană, rusă şi portugheză. 

Botenii, familie boierească din Ţara Românească, şi-au luat 

numele de la moşia Boteni din judeţul Muscel. 

Ramura care a creat documentele fondului familial conservat la 

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale este cea a lui Emanoil 

Constantin Boteanu, născut la Bucureşti în anul 1812, militar de carieră, 

participant la Revoluţia de la 1848, căsătorit cu Zoe Panaitescu din Ploieşti 

cu care a avut 16 copii (Emanoil, Romulus, Remus, Gheorghe etc.). 

În fond se păstrează documente create de Emanoil Constantin 

Boteanu, de fiul acestuia Remus, colonel, participant la luptele pentru 

Griviţa din timpul Războiului de Independenţă, de medicii Emanoil R. 

Boteanu şi Gheorghe Panaitescu, precum şi de inginerul agonom, 

Solomon Sofonea.


41. BRĂTĂNESCU Mircea (1893-?) 



Mircea Brătănescu, general şi profesor la Academia Militară, ataşat 

militar la Lisabona şi Madrid, s-a născut la Giurgiu, la 3 noiembrie 1893. 

Arhiva creată de Mircea Brătănescu a fost ordonată în trei grupe: 

documente de proprietate, documente rezultate din activitatea creatorului 

de fond, material didactic de la Şcoala Superioară de Război de la Paris 

şi de la Bucureşti: planuri, crochiuri, manuale de istorie şi tactică 

militară. 

Între documentele fondului menţionăm brevetul de conferire a 

ordinului militar „Mihai Viteazul”, clasa a III-a, acordat în anul 1942 lui 

Mircea Brătănescu pentru merite militare în bătăliile de la Bug, Balaki, 

Malaja Belosjorka, Tarmak şi satul Zara. 

42. BRĂTIANU 

●Anii extremi: 1850-1948, 648 u.a., inventar nr.1286, 1287. 

Familia Brătianu este cunoscută ca una dintre familiile care a dat 

României importanţi oameni politici şi de cultură. 

Fondul familial Brătianu este constituit din documente create de 

unii dintre cei mai importanţi membrii ai acesteia, genealogiile şi actele 

unor familii boiereşti ca Bucşanu, Ceparu, Balotă, Greceanu, Lerescu, 

Rudeanu, Şuica şi Vlădescu-Tigveanu. 

Pentru Ion C. Brătianu (1821-1891), fiul stolnicului Constantin 

Brătianu şi al Anastasiei Tigveanu se păstrează documente privind 

activitatea sa politică şi scrisori primite de la Ion Bălăceanu, Vasile 

Boerescu, Dimitrie Brătianu, Eugen Carada, guvernatorul Băncii 

Naţionale, Nicolae Creţulescu, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Gheorghe 

Vârnav-Liteanu, C. A. Rosetti, Dimitrie Sturdza. Mai există câteva scrisori 

şi note de la Dimitrie Brătianu (1864-1892), fratele lui Ion C. Brătianu şi 

Constantin I. C. Brătianu (1866-1953), fiul lui Ion C. Brătianu. 

Însemnate momente ale vieţii lui Ion I. C. Brătianu (1864-1927), 

fiul lui Ion C. Brătianu sunt redate de telegrame şi scrisori primite de la 

Victor Antonescu, Constantin Argetoianu, Nicolae Bianu, regele Carol 

II, Constantin H. Cesianu, generalul Cihovschi, Lucia Cosma, Constantin 

Diamandi, Iancu Flondor, Vasile Goldiş, Emil Lahovari, Constantin 

Moisil, Sextil Puşcariu, Iuliu Roşca, Anghel Saligny, precum şi de 

corespondenţa politică şi administrativă purtată cu C. N. Alimănişteanu, 

Ion Antonescu, Corneliu Zelea Codreanu, Alexandru Djuvara, Ion 

Mitilineu, Petre G. Papacostea, Petru Poni. 

47

48 


Unele documente incluse în fond aparţin lui Vintilă Brătianu 

(1867-1930), frate cu Ion I. C. Brătianu. Amintim schimbul de scrisori cu 

Constantin Argetoianu, G. N. Gologan, prinţul Nicolae şi Nicolae 

Titulescu. 

Pentru Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), fiul lui Ion I. C. 

Brătianu, istoric şi şef al Partidului Naţional Liberal, închis în anul 1948 

la Sighetu Marmaţiei, se conservă documente rezultate din activitatea sa 

administrativă, politică, ştiinţifică şi didactică. 

În seria de acte „alţi corespondenţi” pot fi cercetate scrisori 

expediate de Ion Barnea, Victor Eftimiu, Emile Hubain, Armand Lévi, 

Jules Michelet, Gheorghe Panu, Edgar Quinet şi de Dimitrie Brătianu 

către Edgar Quinet, note manuscris de la Cornelia Bodea, rapoarte 

referitoare la regele Carol II, o scrisoare a lui Gheorghe Tătărescu 

adesată lui Vintilă Brătianu, inventarul imobilelor din Bucureşti donate 

de Eliza Brătianu, precum şi însemnări aparţinând lui Dimitrie Sturdza. 

Bibliografie: 



Crisanta Ilie, Fondul familial Brătianu, în „Revista Arhivelor”, nr. 

1-2, 1999, p. 202-204. 

43. BRATU 


Fondul arhivistic Bratu a fost creat de Anton I. Bratu şi 

Constantin Lupescu şi cuprinde lucrări ştiinţifice şi literare aparţinând lui 

Anton I. Bratu (Dicţionar al lumii antice), corespondenţa lui Constantin 

Lupescu, fotografii cu Ion şi Maria Antonescu şi Mihai Antonescu. 

44. BROCINER Joseph (1858-1916) 



Publicistul Joseph Brociner s-a născut la Iaşi, a urmat studii juridice, 

apoi s-a stabilit la Galaţi unde s-a ocupat de problemele şi istoria 

comunităţii israelite din România. 

În fond sunt conservate câteva scrisori primite de Joseph Brociner 

între anii 1878-1879, broşuri, articole din presă şi lucrări referitoare la 

protecţia evreilor în lume şi în România.


45. BROŞTEANU Ernest (1869-1932) 


limbile: română, franceză, germană, engleză şi italiană. 

Generalul Ernest Broşteanu s-a născut la Roman, a participat la 

luptele de pe frontul dobrogean, în 1917 şi la cele de la Mărăşeşti, iar în 

1918 cu Divizia a XI-a intră în Basarabia. 

În arhiva generalului Ernest Broşteanu se regăsesc scrisori prin 

care Clubul Nobilimii Basarabene din Chişinău şi societăţi culturale 

basarabene mulţumesc generalului pentru acţiunile sale din Basarabia, 

scrisori adresate lui Radu Broşteanu, fiul generalului Ernest Broşteanu şi 

fotografii. De asemenea, sunt inventariate în acest fond scrisori adresate 

lui Charles Eisenecker, inginer la Şcoala de Poduri şi Şosele din 

Bucureşti. 

Bibliografie: 

Crisanta Podăreanu, Fondul personal General Ernest Broşteanu, 

în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1997, p. 198-199. 

46. BUCŞAN Constantin (1883-?) 


Din activitatea lui Constantin Bucşan, avocat şi membru al 

Partidului Poporului s-au păstrat doar câteva scrisori primite de la Petru 

Groza şi una de la Alexandru Averescu. 

47. BUNESCU Mihail 

●Anii extremi: , 8 u.a., inventar nr. 1748, 


Fondul arhivistic creat de Mihail Bunescu cuprinde câteva 

documente rezultate din activitatea sa de critic de teatru: articole în 

manuscris, nedatate, intitulate Chestiuni de teatru şi Scrisori din Paris. 

Impresiuni de teatru, referitoare la teatrul românesc condus de Alexandru 

Davila şi Constantin Nottara, la spectacolele pariziene cu piese de teatru 

ale lui Paul Hervien, Robert de Flers, G. A. de Caillavet, Eugène Brieux 

şi Pierre Berton. 

48. BUSUIOCEANU Alexandru (1896-1963) 


limbile: română, spaniolă, franceză, engleză, germană şi italiană. 

În decursul vieţii sale, Alexandru Busuioceanu a fost specialist în 

istoria artei, publicist şi poet, profesor la Academia de Arte Frumoase din 

Bucureşti, consilier cultural la Legaţia Română din Madrid (1942-1945). 

49

50 


După anul 1945, a activat ca profesor de limba şi literatura română la 

Universitatea din Madrid, director al Institutului Român de Cultură de la 

Madrid, a devenit membru corespondent al Academiei de Istorie a Artei din 

Toledo şi al Academiei Internaţionale Libere de Ştiinţă şi Litere din Paris. 

Documentele provenite de la Alexandru Busuioceanu sunt în mare 

parte studii, bibliografii ale pictorilor spanioli, conferinţe, discursuri, 

interviuri, volume de poezii şi fotografii ale unor opere de artă. 

Putem parcurge, de asemenea, şi o interesantă corespondenţă care 

reflectă preocupările literare şi activitatea editorială a lui Alexandru 

Busuioceanu. Menţionăm scrisorile de la Alexandru Ciorănescu, 

Dimitrie N. Ciotori, Mircea Eliade, Virgil Ierunca, pictorul Alexis 

Macedonski, poetului Carlos Edmundo d’Ory, Valeriu Papahagi, Fanny 

Rebreanu, Horia Surianu şi Horia Vintilă. 

În fond sunt ordonate şi documentele provenite din activitatea 

desfăşurată de Alexandru Busuioceanu la Legaţia Română de la Madrid 

şi un important număr de hărţi. 

49. BUTCULESCU 


1138, 2234. 

Butculeştii, mari proprietari de pământ şi oameni politici, îşi au 

originea în judeţul Teleorman. 

Documentele aparţinând membrilor acestei familii au fost 

organizate în mai multe grupe, potrivit schemei de ordonare a fondurilor 

familiale. 

În prima grupă a fondului au fost cuprinse documente personale, 

cele care reflectă modul de viaţă şi bunurile familiei Butculescu. Tot aici 

au fost incluse şi actele create de serdarul Marin Butculescu, ispravnic de 

Olt, mort pe la 1830, pitarul Costache M. Butculescu, de Dimitrie C. 

Butculescu, fiul mai mare al lui Costache M. Butculescu, de Nicolae 

Butculescu, fiul cel mic al serdarului Marin Butculescu (diplome de 

acordare a unor ordine româneşti şi străine) şi de alţi membri ai familiei. 

În cea de a doua grupă au fost inventariate documente provenind 

din activitatea socială şi politică a lui Dimitrie C. Butculescu (studii de 

drept şi arheologie, promotor al cooperaţiei române, iniţiator al multor 

societăţi economice, organizator al unor expoziţii industriale), scrisori 

expediate de Constantin Bacalbaşa, Georges Barrel, fratele 

exploratorului Leon Barrel, George Bibescu, Ion C. Brătianu, Luigi 

Cazzavilan, G. de Coutouly, ministrul Franţei la Bucureşti, Elena Cuza, 

Frédéric Dame, ziarist francez, D. D. Gerota, Maria I. Glogoveanu


(născută Butculescu), Vasile Lucaciu, Vasile Popan, teolog transilvănean, 

Maria C. A. Rosetti, V. A. Urechia, generalul Vlădoianu şi Societatea 

Ortodoxă Naţională a Femeilor Române, precum şi unele referitoare la 

Conferinţa Interparlamentară de la Berna (1887-1899). 

La sfârşitul fondului au fost ordonate scrisori aparţinând: Mariei 

Butculescu, mama lui Dimitrie C. Butculescu, Elenei Butculescu, 

Marinei Brătianu, lui Nicolae şi Irinei Butculescu, guvernantei fiilor lui 

Dimitrie C. Butculescu, A. Colin, precum şi testamentul Elenei Ch. 

Pherekyde, cu menţiuni pentru fiica sa, Irina N. Butculescu. 

În inventare separate au fost grupate documentele preluate ulterior 

constituirii fondului: zapise, anaforale, cărţi de judecată, hotărnicii, 

porunci de la domnii Mihai Suţu şi Alexandru Moruzi, condici de 

socoteli pentru bunurile imobile ale familiei Butculescu. 

Bibliografie: 



50. BUTEANU Aurel (1904-?) 



Aurel Buteanu, ziarist de profesie, a ocupat funcţia de 

reprezentant de presă la Bruxelles, a fost director al ziarului „Patria” din 

Cluj şi director general al Teatrului Naţional din Cluj. 

Fondul arhivistic creat de acesta conservă o parte din corespondenţa 

purtată cu compozitorul român Stan Golestan, referitoare la: concursuri şi 

concerte, succesele muzicii româneşti la Paris şi Bruxelles, activitatea lui 

George Enescu, relaţiile cu Viorel V. Tillea şi opiniile autorităţilor 

franceze faţă de schimbarea guvernului Vaida-Voevod. 

51. CANTACUZINO 


Familia Cantacuzino, de origine bizantină, este menţionată în 

Ţările Române la începutul secolului al XVII-lea. Cantacuzinii se trag 

din Mihai Cantacuzino, mare negustor din Constantinopol, urmaşul 

acestuia, Andronic, îl va ajuta pe Mihai Vitezul să devină domn al Ţării 

Româneşti. 

Întemeietorul ramurii acestei familii în Ţara Românească 

este postelnicul Constantin Cantacuzino, căsătorit cu Ilinca, fiica 

domnului muntean, Radu Şerban. Ramura din Moldova este dată de 

George Cantacuzino şi el fiu al lui Andronic Cantacuzino. 

51

52 


La Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale se păstrează în 

fondul familial Cantacuzino documente create de Constantin 

Cantacuzino (1800-1875), om politic român, caimacam al Ţării 

Româneşti, fiul lui Iordache Cantacuzino şi al Mariei Pârşcoveanu, 

referitoare la Revoluţia de la 1848. 

Se mai află în fondul familiei şi corespondenţa Alexandrinei 

Cantacuzino, fiica lui Constantin Cantacuzino (căsătorită cu generalul 

George Manu), primită de la Alexandrina Blaremberg, născută Ghica, 

pentru anii 1848-1869. 

De la Ioan A. Cantacuzino (Zizine) (1829-1897), ministru de 

Finanţe, agent diplomatic la Belgrad, director general al Teatrelor din 

România s-a păstrat o parte a corespondenţei purtată cu Zoe Bagration, 

Alfred Ballif, Vasile Boerescu, Zoe Cantacuzino (soţie), Petre P. Carp, 

Lascăr Catargi, Ion Câmpineanu, M. Costa-Foru, N. Goilav, Titu 

Maiorescu, P. Mavrogheni, A. Mikuli, Mihail Mitilineu, Marie Negruzzi, 

Frederik Peytavain, Victor Place, Dimitrie Sturdza, Maria Suţu, C. 

Vogel, Caterina Zotta (nepoată) şi cu N. Zotta. 

Au fost ordonate în fond scrisori aparţinând Elizei şi Ecaterinei 

(Jarka) Cantacuzino (1840, 1882-1883), Mariei Cantacuzino (1882- 

1889), lui G. Cantacuzino (1870-1896), relative la moşia Măgureni, 

comuna Edera, judeţul Prahova, medicului Mihai Cantacuzino (1916- 

1917), lui M. G. Cantacuzino (1911-1922), precum şi corespondenţa lui 

Nicolae B. Cantacuzino (1898-1902), ginerele prinţului Gh. Bibescu şi a 

colonelului Nicolae G. Cantacuzino (1909-1940). 

Se adaugă la documentele membrilor familiei planuri şi inventare 

ale moşiilor Cantacuzinilor, scrisori relative la averea lui Paul Greceanu 

şi un testament al Lucreţiei Cantacuzino. 

◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventar nr. 93, pentru 

Gheorghe Grigore Cantacuzino şi D.J.A.N. Vâlcea. 

Bibliografie: 


în Arhivele Centrale, vol. I, partea II-a, Bucureşti, 1974, p. 148-151. 

52. CANTACUZINO (Grigore Gh. şi Alexandrina Gr.) 


limbile: română, franceză, germană, engleză, chineză, japoneză ş.a. 

Cea mai mare parte a documentelor fondului a fost creată de 

Grigore Gh. Cantacuzino (1873-1930), ministru secretar de stat, senator, 

director al ziarului „Voinţa Naţională”, fiul lui Gheorghe Gr.


Cantacuzino 1 şi al Ecaterinei Băleanu şi de soţia acestuia, Alexandrina 

(1876-1944), născută Pallady, militantă pentru apărarea drepturilor 

femeii şi copilului, preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor Române, 

a Micii Antante a Femeilor, delegată a României la Societatea Naţiunilor. 

Grigore Gh. şi Alexandrina Cantacuzino au avut trei copii: 

Gheorghe, arheolog şi profesor universitar, Constantin şi Alexandru, 

avocat. Gheorghe Cantacuzino a fost căsătorit cu Zoe Greceanu, cu care 

a avut doi copii: Ileana şi Ioana Cantacuzino. 

Deosebit de valoroase sunt documentele aparţinând Alexandrinei 

Gr. Cantacuzino: testamente, brevete ale medaliilor primite, memorii 

adresate unor societăţi, note şi rapoarte rezultate din activitatea depusă în 

cadrul asociaţiilor şi organismelor internaţionale, ca membră sau 

preşedintă a acestora, discursuri, articole, apeluri şi documentaţie tehnică 

pentru ridicarea Mausoleului Eroilor Neamului de la Mărăşeşti. Se 

adaugă la acestea albumele cu fotografii, invitaţiile şi ilustratele ce 

reflectă intensa activitate desfăşurată de Alexandrina la congrese 

internaţionale şi Societatea Naţiunilor, precum şi un album cu desene 

realizate de Oscar Lazăr. 

Corespondenţa Alexandrinei Cantacuzino purtată cu membrii 

familiei, personalităţi din ţară şi străinătate ocupă şi ea un loc special în 

acest fond arhivistic. Scrisorile provin de la tatăl său, Theodor Pallady, 

de la surorile sale, Maria şi Georgeta, de la fiii săi (Alexandru, Gheorghe 

şi Constantin) şi soţul său, de la prinţul Carol, scriitorul Petre Cătunaru, 

Miron Cristea, I. G. Duca, D. I. Ghica, consul general la Salonic, de la 

Vladimir Ghica, Olga Grigorovici, Victor Mihaly, mitropolit de Alba 

Iulia, Vespasian V. Pella, Maria Pelivan, Aglaie Rosetti, născută Moruzi, 

Tudor Vianu, de la soldaţii din lagărul Hehustedt din Germania, de la 

prieteni, organisme internaţionale şi societăţi culturale. 

Pentru Grigore Gh. Cantacuzino se păstrează documente din anii 

1888-1931, printre care testamentul acestuia şi corespondenţă de la 

Alexandrina Cantacuzino şi I. Mirea. Un număr redus de acte aparţin 

fiilor acestora, Constantin Gr. şi Gheorghe Gr.Cantacuzino. 

Alte serii de documente se referă la Jean A. Cantacuzino (1859- 

1898), agent dipolmatic al României în Serbia (scrisori de la Nicolae 

Golescu, Alexandru şi I. Ghica, Matilda Groulier, Eliza şi I. Marghiloman), 

1 Gheorghe Gr. Cantacuzino este fiul lui Grigore Cantacuzino, 

vornic, mort la 1849, căsătorit cu Luxiţa Creţulescu; au avut doi copii: 

Nicolae şi Mihail Cantacuzino. 

53

54 


la Mihail Cantacuzino (1927-1931), Ştefania Cantacuzino (1836-1948), 

Theodor Pallady (1853-1915), participant cu Regimentul 2 Roşiori la 

Războiul de Independenţă, la Vladimir Ghica (1866-1912), soţul Elizei 

Ghica (scrisori de la Maria Blaremberg, George Cantacuzino), 

Luxiţa Cantacuzino (1855-1858) şi la Zoe Cantacuzino (1870). 

O importantă cantitate de acte a fost colecţionată de familia 

Cantacuzino: hărţi, corespondenţa lui Iosif Mildner din Braşov, de pe front 

(1944) şi din Viena; desene şi schiţe executate de Ion Heliade Rădulescu, 

student la Arhitectură la Paris (1867-1868), memoriile familiei Ion Heliade 

Rădulescu, volume cu amintiri, atlase cu imagini din primul război 

mondial, ilustrate, reproduceri după opere de artă şi fotografii. 

De asemenea, se regăsesc în fond numeroase documente rezultate 

din administrarea şi exploatarea proprietăţilor deţinute de familie în 

judeţele Ialomiţa, Ilfov, Dâmboviţa şi Prahova. 

53. CANTACUZINO C. Ion (1825-1878) 


limbile: română, franceză, greacă, rusă şi sârbă. 

Ion C. Cantacuzino, fiul lui Constantin Cantacuzino, caimacam al 

Ţării Româneşti (1848-1849) şi al Zoei Slătineanu, nepotul lui Ion Ghica, 

a fost de mai multe ori deputat, ministru de justiţie între anii 1866-1867. 

A fost căsătorit cu Maria Mavros, fiica generalului Nicolae Mavros şi a 

Sevastiţei Suţu. 

Fondul personal Ion C. Cantacuzino este constituit din cărţi 

domneşti de la domnii Alexandru Ipsilanti, Constantin Mavrocordat, 

Constantin Moruzi, Mihai Suţu, Ion Caradgea, Alexandru Ghica, Grigore 

Ghica IV, hotărnicii, catagrafii, catastihe, învoieli, jalbe, foi de zestre, 

testamente, zapise, chitanţe, contracte de arendare referitoare la moşiile 

Pătârlagele, judeţul Buzău, Călineşti, Căzăneşti, Corbeanca, Piteasca, 

judeţul Ilfov, Bordeni, Fântânele, Fulga, Mugureni, Mărgineni, judeţul 

Prahova şi Cătina, judeţul Muscel, aparţinând acestuia. 

O altă grupă de documente se referă la familia Mavros, la 

proprietăţile acesteia, la aspecte privind războiul Crimeii, la testamentul 

Mariei Cantacuzino, al Alexandrei Mavros, la Sevastiţa Suţu, la prinţul Gr. 

Gagarin Sturdza, la membri ai familiilor Mavrocordat, Kotzebue şi Rizu. 

54. CANTACUZINO Gr. Gheorghe (1900-1977) 


limbile: română, franceză, germană şi engleză. 

Gheorghe Gr. Cantacuzino, profesor universitar, doctor docent,


membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, arheolog de renume, 

s-a născut în Bucureşti la 21 februarie 1900, ca fiu al Alexandrinei şi al 

lui Grigore Gh. Cantacuzino. 

Fondul personal creat de acesta a fost ordonat pe mai multe 

structuri: documente personale; rezultate din activitatea ştiinţifică (1939- 

1977): comunicări ştiinţifice, studii, rapoarte, note, schiţe, participări la 

congrese de istorie şi arheologie, fotografii privind şantierele arheologice 

pe care le-a condus în localităţile Băneasa, judeţul Teleorman, Cernica, 

judeţul Ilfov, Mănăstirea Mihai Vodă etc. Reţin atenţia şi documentele 

privind administrarea proprietăţilor, precum şi corespondenţa purtată cu 

F. Van Bellingen, Alexandrina Gr. Cantacuzino, Alexe Cantacuzino, 

Maria Bălaşa Cantacuzino, Zoe Cantacuzino, C. Creţianu, Constantin 

Daicoviciu, S. Donici, Gertrud Fischer din Viena, Harald Hauptmann din 

Istanbul, Maria Gimbutas de la Universitatea din California, Nicolae 

Iorga, Constantin Moisil, Paul Laptev, nepot, V. Milojcic de la 

Universitatea din Heidelberg, Miron Constantinescu, Ion Nestor, Lois H. 

Smith, de la Universitatea Harvard, S.U.A. 

Se mai pot studia în acest fond documente aparţinând soţiei lui 

Gheorghe Gr. Cantacuzino, Zoe Florica, născută Greceanu şi fiicelor 

Ileana şi Ioana Cantacuzino. 

55. CANTACUZINO M. Constantin (Bâzu) (1905-?) 


limbile: română, engleză şi franceză. 

Aviatorul şi inventatorul Constantin M. Cantacuzino (Bâzu) s-a 

născut la Bucureşti în anul 1905, din părinţii Mihai G. Cantacuzino şi 

Maria Rosetti Tescanu, recăsătorită după moartea lui Mihai G. 

Cantacuzino cu George Enescu. 

Acest fond cuprinde documente personale aparţinând lui 

Constantin M.Cantacuzino (Bâzu), (căsătorit cu Georgeta Diamandi şi 

Ana Diamandi cu care a avut o fiică, Maria Ioana Cantacuzino), 

corespondenţă referitoare la construirea avionului Tyfon, la raiduri şi 

mitinguri aviatice (Paris-Saigon, Londra-Capetown, Paris-New York, 

Paris-Bucureşti), documente rezultate din administrarea proprietăţilor, 

corespondenţă personală (scrisori de la Alice Sturdza, Maria 

Cantacuzino, George Enescu, pilotul Keisser), documente provenind de 

la rudele creatorului de fond: Irina Băleanu, Mihai G. Cantacuzino, 

Maria Cantacuzino Enescu, Ecaterina Gr. Cantacuzino, Gheorghe Gr. 

Cantacuzino, Nicolae Gr. Cantacuzino şi Mihai D. Sturdza. 

55

56 


56. CANTACUZINO-RÂFOV-CAZIMIR 



În fondul familial Cantacuzino-Râfov-Cazimir au fost inventariate 

documente create de membrii acestei ramuri a neamului Cantacuzino. 

Constantin Gh. Cantacuzino a fost căsătorit cu Elena C. 

Mavrocordat. A avut cinci copii: Elena, căsătorită cu Ioan G. Ghica, Ion, 

Gheorghe, Constantin şi Marica, căsătorită cu chimistul Emil E. Cazimir, 

care la rândul lor au avut doi copii, Costache şi Irina, căsătorită cu 

Mircea Moschuna-Sion. 

Pentru Gheorghe C. Cantacuzino (1845-1989), care şi-a petrecut 

copilăria la moşia Râfov, judeţul Prahova (moştenire de la bunica Anca 

Râfoveanu) şi Bucureşti, matematician, ministru de Finanţe în anii 1896- 

1898, reţin atenţia notele şi un caiet de însemnări cu date biografice, 

scrisorile de la domnitorul Carol I şi George Murgescu, discursurile rostite 

în Adunarea Deputaţilor între anii 1889-1898 şi o scrisoare din 1878 

(numele emitentului indescifrabil) adresată inginerului Anghel Saligny. 

De la Elena G. Cantacuzino (1860-) există documente din 

anii 1898-1946, în special corespondenţă de la copii, nepoţi şi de la 

mama sa, Ana Caţeleanu, de la diverse persoane (ordonată alfabetic, pe 

expeditori) şi de la unele bănci din Bucureşti. În ceea ce îl priveşte pe 

fratele acesteia, Ioan G. Cantacuzino (1888-?), inginer, remarcăm 

corespondenţa de la rude, unele societăţi industriale şi un istoric al 

relaţiilor economice cu firma „Sandoz” din Elveţia. 

Documentele aparţinând lui Gheorghe G. Cantacuzino, avocat, şef 

de cabinet la Preşedinţia Consiliului de Miniştri în anul 1917, director al 

Băncii „Româneşti”, sunt reprezentate de scrisori primite de la Emil 

Cazimir, Mitiţă Constantinescu, Dimitrie Cuclin, Barbu Ştefănescu 

Delavrancea, Ion Ghica şi acte personale pentru anii 1871-1947. 

Pentru Marica E. Cazimir s-au păstrat documente din anii 1906- 

1979, mai ales, corespondenţa primită de la soţ, copii, fraţi şi ginerele 

său, Mircea Moschuna Sion, de la Ana Haret, Alexandru Rosetti şi 

membrii familiilor Băicoianu, Davila şi Odobescu. Aceleaşi categorii de 

documente se conservă şi pentru Emil E. Cazimir pentru anii 1920-1976 

şi copiii acestuia, Costache şi Irina. 

Un număr mic de acte, ziare străine, un carnet cu însemnări şi 

corespondenţă cu prietena sa, Elena Greceanu (Băicoianu) se păstrează şi 

pentru Elena I. Ghica, născută Cantacuzino-Râfov.


57. CANTILI George P. (1838-1908) 


Din arhiva creată de George P. Cantili, doctor în drept la Paris, 

membru fondator al Partidului Naţional Liberal, ministrul Cultelor şi 

Instrucţiunii Publice în anii 1878-1879, reţin atenţia diplomele de licenţă 

şi doctor în drept, precum şi brevetele de acordare a unor ordine. 

58. CARADGEA 


limbile: română, franceză, suedeză, turcă, poloneză, germană, slavă, 

latină, engleză şi greacă. 

Fondul arhivistic al familiei Caradgea (Caradja, Karadja), familie 

de origine greacă stabilită în Muntenia încă din vremea lui Matei Basarab 

voievod, cuprinde mai multe serii de acte: documente personale 

provenite de la diferiţi membri ai familiei Caradja, corespondenţa unor 

reprezentanţi ai acesteia, printre care Eufrosina Caradja-Capodistria- 

Souffi şi fiii acesteia, Constantin Jean Karadja, ministru plenipotenţiar al 

Turciei la Haga şi Felix Capodistria-Souffi. 

Separat au fost grupate documente aparţinând lui Mihalache 

Caradja, serdar, fiul lui Constantin, mare postelnic în vremea lui Vasile 

Lupu, lui Constantin Karadja, dragoman al Turciei în Suedia (1714- 

1735), precum şi cele emise de Ioan Gheorghe Caradgea, domn al Ţării 

Româneşti (1812-1818). 

La acestea se adaugă şi grupele cu scrisori primite de Aristide 

Karadja (1913), născut la Dresda în 1861, fiul dragomanului Constantin 

Karadja; de Constantin Ion Karadja, ambasador al Greciei la Paris şi 

Londra (1824-1861); de Constantin Ion Karadja, trimis otoman la Berlin, 

Hanovra şi Haga, tatăl lui Ioan Alexandru Karadja, pentru anii 1834- 

1860 (semnalăm o scrisoare de la naturalistul Alexander von Humboldt); 

de Ion Alexandru Karadja, ministru otoman la Stockholm, la Haga şi 

Berlin (mort în 1894), (1861-1894) şi de Maria Karadja (1890-1923), 

soţia lui Ioan Alexandru Karadja (între acestea remarcăm o scrisoare de 

la dramaturgul suedez, August Strindberg). Menţionăm şi documentele 

aparţinând lui Constantin Ion Caradja (1889-1948), istoric, membru al 

Academiei Române, fiul lui Ioan Alexandru Karadja (scrisori de la von 

Metternich Klemens şi Nicolae Iorga), precum şi pe cele ale Marcelei 

Karadja, Elenei Karadja (1834-1839), Despinei Karadja şi ale lui 

Alexandru Karadja-Grumăzeşti (1923-1924). Au fost incluse în fond 

schiţe şi arbori genealogici ai familiei. 

57

58 


În seria „Colecţia Caradja” au fost clasate foi de zestre, plicuri, o 

carte domnească de la Petru Şchiopul, scrisori de la Ion Bianu, domnul 

Alexandru Ghica, Victor Hugo, Alexandru şi Saşa Odobescu. 

Bibliografie: 

Crisanta Podăreanu, Fondul personal Karadja, în „Revista 

Arhivelor”, nr. 3, 1994, p. 299-301. 

59. CARANFIL G. Nicolae (1893-?) 


limbile: română, franceză, engleză şi germană. 

Inginerul Nicolae G. Caranfil a urmat studiile superioare la Gand- 

Belgia şi la Universitatea Cambridge. A ocupat funcţii importante: 

director general al Societăţii Generale de Gaz şi Electricitate, al Uzinelor 

Comunale Bucureşti, membru în Consiliul de administraţie al Societăţii 

Române de Radiodifuziune, vicepreşedinte al Consiliului Superior al 

Apelor, preşedintele Iaht-Clubului Regal, al Federaţiei Române de 

Scrimă, ministrul Aerului şi al Marinei. 

Fondul arhivistic cuprinde documente valoroase: studii, planuri 

(planul canalului navigabil Bucureşti-Argeş-Dunăre), schiţe, memorii, 

proiecte de legi, fotografii cu referire la activitatea de inginerie şi creaţie 

a lui Nicolae Caranfil, la cea de conducător de întreprinderi, precum şi 

corespondenţă particulară şi de familie, primită de la mama sa, Maria, 

soţia sa, Eufrosina şi fiul său, Andrei, pentru anii 1890-1944. 

Prezintă un interes deosebit materialele documentare referitoare la 

construirea aeroporturilor din Timişoara, Cluj, Oradea, Craiova, Satu 

Mare, situaţia societăţilor I.A.R. Braşov, LARES-Liniile Aeriene 

Române, exploatate de stat, precum şi cele păstrate de la George Atanase 

Caranfil, tatăl lui George Caranfil, care a avut un rol important în 

dezvoltarea relaţiilor comerciale ale României cu Franţa şi înfiinţarea 

Societăţii de Navigaţie pe Dunăre şi Prut. 

Bibliografie: 



60. CARP P. Petre (1837-1918) 



Petre P. Carp, membru al unei vechi familii de boieri moldoveni, 

a urmat Facultatea de Litere şi cea de Drept la Berlin. A avut o


fructuoasă carieră politică, a fost ministrul Cultelor, de Externe, de 

Finanţe şi prim-ministru, filo-german convins, a rămas în Bucureşti în 

timpul primului război mondial. 

Materialul documentar provenit de la familia Carp este fragmentar 

şi eterogen. Astfel, s-au păstrat acte ale spătarului Niculai I. Carp, de la 

stolnicul Petre Carp şi Smaranda Carp, părinţii lui Petre P. Carp. 

De asemenea, regăsim în fond documente referitoare la 

administrarea proprietăţilor familiei şi corespondenţă personală 

(schimburi de scrisori dintre fraţii Neculai şi Petre P. Carp, scrisori de la 

Smaranda Carp, mama lui Petre P. Carp şi primite de acesta de la 

I. Radowitz, ataşat la Constantinopol şi Gheorghe Costa-Foru). 

Deosebit de importante, pentru istoria României, sunt 

documentele din seria a treia, ce oglindesc situaţia Principatelor Române 

înainte de Unirea de la 1859, procesul de reorganizare administrativă şi 

politică, alegerile pentru divanurile ad-hoc. 

Bibliografie: 



61. CASTRIŞOAIA Safta 


Documentele fondului Safta Castrişoaia au, în general, un 

conţinut economic, se referă la administrarea averii acesteia de către 

epitropia constituită după moartea Saftei Castrişoaia. Ca genuri de 

documente întâlnim condici cu jurnale ale epitropilor „Casei 

Castrişoaia”, acte justificative pentru veniturile şi cheltuielile casei, 

contracte de arendare a moşiilor Călineşti şi Slătineanca, judeţul Muscel, 

Măgura din Buzău, Părul Rotund şi Plosca de Jos din Teleorman, Grosu 

şi Guruieni din judeţul Vlaşca. 

Bibliografie: 


în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 157. 

62. CATARGI 



În fondul familial Catargi au fost grupate scrisori aparţinând lui 

Lascăr Catargi (1823-1899), om politic conservator, preşedinte al 

Consiliului de Miniştri, corespondenţa Elenei Catargi (1906-1913), soţia 

59

60 


lui Lascăr Catargi, acte personale şi scrisori ale fiicelor acestora, Elena 

şi Margareta Catargi (1876-1958), ale lui Henry Catargi, precum şi 

scrisori ale lui George Valentin Bibescu, Mariei Cantacuzino şi Mariei 

Mavrocordat. 

63. CAZIMIR 


limbile: română, germană şi franceză. 

Familia Cazimir (Kazimir) provine dintr-o veche familie 

boierească originară din Polonia, unii dintre membrii acesteia au emigrat 

în Moldova în vremea lui Eustratie Dabija voievod (1622). 

Safta, fiica lui Costache Cazimir a fost căsătorită cu stolnicul 

Constantin Kogălniceanu (străbunii lui Mihail Kogălniceanu). Teodor 

Cazimir, colonel, a fost căsătorit cu Elena, sora lui Mihail Kogălniceanu, 

decedată la Paris în 1849, din această căsătorie au rezultat doi copii, 

Neculai şi Emil. Cel din urmă a fost căsătorit cu Maria Vârnav-Liteanu, 

de la care a avut trei copii: Elena, Alexandru şi Emil. 

În fondul familial Cazimir sunt ordonate documente provenind de 

la colonelul Teodor Cazimir (1839-1878), Neculai Cazimir (1856-1866), 

doctor în ştiinţe juridice la Heidelberg, Emil T. Cazimir, lt. colonel 

(1858-1918), precum şi de la fraţii Elena, Alexandru şi Emil E. Cazimir, 

inginer chimist (1886-1970). 

64 CĂLINESCU Armand (1893-1939) 

●Anii extremi 1905-1948, 29 u.a., inventar nr. 1692, 

limbile: română, franceză şi latină. 

Din arhiva creată de Armand Călinescu, om politic, unul dintre 

membrii marcanţi ai Partidului Naţional Ţărănesc, prim-ministru, 

asasinat de legionari în septembrie 1939, s-au păstrat puţine documente. 

Unele dintre ele sunt acte personale: ordine, brevete şi distincţii 

primite de Armand Călinescu de la şefi de state şi organisme 

internaţionale. Se adaugă corespondenţa relativă la Adela Călinescu, 

născută Baranga, la naşterea lui Barbu (fiul lui Armand şi al Adelei 

Călinescu) şi diferite registre privind moşia Ciupa din judeţul Argeş. 

În copie xerox, se păstreză memoriile lui Armand Călinescu. 

65. CĂLUGĂRU Ion (1902-1956) 


Scriitorul Ion Călugăru, pe numele adevărat Croitoru Buium a 

Ţiprei, s-a născut la Dorohoi, în anul 1902. 

Cea mai mare parte a documentelor incluse în fond ilustrează


activitatea de prozator, dramaturg şi publicist a lui Ion Călugăru: 

manuscrise originale şi copii ale lucrărilor literare, jurnale şi note, 

referate şi articole. 

Corespondenţa creatorului fondului a fost ordonată alfabetic, 

menţionăm scrisorile primite de la Camil Baltazar, Eusebiu Camilar, 

Oscar Walter Cisek, Henri de Kerielis, membru în Camera Deputaţilor 

din Franţa, Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu, Mihail Sebastian, Leonte 

Răutu, Ilarie Voronca, Perpessicius. 

Semnalăm, de asemenea, existenţa unei scrisori de la Martha 

Bibescu către Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi copia unui ordin al 

Cabinetului Militar Ion Antonescu din anul 1944, referitor la trecerile 

frauduloase peste frontieră ale evreilor din Ungaria în România. 

66. CÂMPINEANU 



Câmpinenii, veche familie munteană, au dat doi reprezentanţi de 

seamă pentru istoria României: colonelul Ion Câmpineanu (1798-1863), 

participant la Revoluţia de la 1848 şi pe fiul său mai mare, Ion 

Câmpineanu (1841-1888), căsătorit cu Irina Bellu (Bellio), lider al 

Partidului Naţional Liberal, ministru de Justiţie, de Externe şi guvernator 

al Băncii Naţionale a României. 

Pentru Ion Câmpineanu, fostul ministru liberal, Direcţia Arhivelor 

Naţionale Istorice Centrale deţine un număr important de scrisori primite 

de la Alecu Balş, Basarab Brâncoveanu, N. Bălăceanu, Constantin 

Bellio, George Bibescu, Dimitrie Brătianu, Ion C. Brătianu, G. 

Cantacuzino, E. Costinescu, Nicolae Creţulescu, Fréderic Debains, 

consul al Franţei la Bucureşti, T. G. Djuvara, Fleva, Dimitrie 

Ghica, A. G. Golescu, mitropolitul Moldovei, Iosif, Ion Kalinderu, 

Mihail Kogălniceanu, V. Liteanu, M. Mitilineu, Alexandru Papiu-Ilarian, 

Petru conte de Roma, Dimitrie Sturdza, Eliza Ştirbei, Elica Ştirbei, 

Grigore Tocilescu, G. Tornielli, N. Voinov şi trimise soţiei, Irina. 

De la Irina Câmpineanu menţionăm scrisorile primite de la 

Alexandru şi Martha Beldiman, avocatul A. C. Constantinescu, T. G. 

Djuvara şi G. Roznovanu. 

Bibliografie: 



61

62 


67. CERNAT Alexandru (1828-1893) 



Alexandru Cernat, născut la Galaţi în anul 1828, personalitate 

marcantă a istoriei României, este cunoscut ca general, ministru de 

război şi comandant al Armatei Române de Operaţii în timpul Războiului 

pentru Independenţă. 

La grupa documente de familie şi personale au fost incluse actele 

de proprietate ale familiei Cernat pentru moşiile: Miceşti, Purcăreni, 

Ruginoasa, Movila Turcului, Gura Vadului, imobilele din Galaţi şi 

Bucureşti, actele de numire în diferite funcţii, de acordare a decoraţiilor 

şi ordinelor, precum şi certificate de deces. 

Documentele rezultate din activitatea de militar a lui Alexandru 

Cernat – ordine, instrucţiuni, dispoziţiuni, corespondenţă, amintirile 

generalului (1877-1878) – se referă în principal la desfăşurarea 

Războiului pentru Independenţă şi anume la bombardarea Islazului, 

retragerea inamicului la Nicopole, evacuarea Vidinului, victoria de la 

Plevna, starea sanitară a trupelor, efectivele şi armamentul armatei turce. 

Corespondenţa a fost ordonată pe criteriul oficial şi de familie. 

Astfel, pot fi studiate scrisori primite de la generalul Ştefan Fălcoianu, 

colonelul Pastia, M. Kogălniceanu, C. A. Rosetti, Gh. Lapedatu, precum şi 

cele de la soţia sa, Sevastia, născută Budişteanu, de la copii şi alte rude. 

La cele semnalate se adaugă fotografiile generalului Alexandru 

Cernat, prietenilor şi familiei Cernat. 

Bibliografie: 



68. CHEMALE Anton 


Fondul arhivistic creat de Anton Chemale, de profesie avocat, 

conţine scrisori de la Nicolae Iorga şi trimise de Ion Pelivan lui Teofil 

Iancu. De asemenea, cuprinde Actul constitutiv al Institutului de Studii 

Sud-Est Europene. 

69. CIHOVSCHI Alexandru 


Fondul este constituit din brevete de înaintare în grade militare, de 

acordare a unor ordine militare lui Alexandru Cihovschi, printre care şi 

ordinul „Steaua României”, conferit pentru destoinicia cu care a condus


Regimentul 8 Călăraşi în luptele din anul 1917 şi de autorizare a purtării 

unor ordine străine. 

70. CIUGUREANU Daniil 

●Anii exremi: 1902-1949, 3 u.a., inventar nr. 2227, 


Daniil Ciugureanu, preot şi absolvent al Facultăţii de Medicină 

din Kiev, este cunoscut ca susţinător al unirii Basarabiei cu România, a 

fost deputat în Sfatul Ţării, ministru şi parlamentar. 

Cele trei unităţi arhivistice sunt singurele recuperate din locuinţa 

lui Daniil Ciugureanu, multe documente importante, printre care şi 

corespondenţa cu Winston Churchill, s-au distrus. 

Dintre documentele păstrate reţin atenţia notele telefonice 

referitoare la Basarabia (1917-1918) şi fotografiile unor personalităţi 

politice (1934-1938). 

71. COANDĂ Henri (1886-1972) 



Din activitatea lui Henri Coandă, inginer român, om de ştiinţă, 

academician şi inventator s-au păstrat puţine documente la Arhivele 

Naţionale. Menţionăm existenţa corespondenţei purtate cu inginerul 

Constantin Gheorghiu în scopul editării de către acesta a unor lucrări de 

istorie a aviaţiei. 

72. CONSTANTINESCU Ion (1903-?) 


Din arhiva lui Ion Constantinescu, teolog, director al revistei 

„Slova Ortodoxă”, semnalăm manuscrisul unor însemnări despre 

personalitatea şi opera lui Tudor Arghezi. 

73. CONSTANTINESCU Miron (1917-1974) 



Miron Constantinescu, licenţiat şi doctor în filosofie, profesor 

universitar, director al Institutului de Cercetări Economice al Academiei 

R. P. R., deputat al Marii Adunări Naţionale, a desfăşurat o intensă 

activitate didactică, ştiinţifică şi politică. 

Dintre documentele conservate în fond menţionăm acte personale, 

ordine de numire în funcţii didactice, comunicări ştiinţifice, articole, 

diferite cuvântări ţinute la plenare ale C.C. al Partidului Comunist 

63

64 


Român, corespondenţă relativă la congrese şi întruniri internaţionale, 

memoriile lui Alexandru Vaida-Voevod (1906-1917), vizita unei 

delegaţii a Partidului Comunist Român în Elveţia şi o rolă cu filmul 

„Excursie în Macedonia” (1911). 

74. CORBU C. Adrian (1901-?) 


Adrian C. Corbu, doctor în drept la Paris şi pictor scenograf, a 

contribuit la crearea şi dezvoltarea Organizaţiei Naţionale de Turism, în 

special a birourilor de la Paris, Berlin, Varşovia şi Praga. După anul 1955 

a lucrat la Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române. 

Cea mai mare parte a documentelor din fond, rapoarte, note de 

serviciu, planuri şi itinerarii pentru excursii, acte constitutive şi statute 

ale societăţii de turism „România”, legi şi proiecte de legi, se referă la 

organizarea turismului în România, Federaţia Societăţilor de Turism din 

România, reorganizarea turismului în Bucovina, înfiinţarea Oficiului 

Naţional al Cinematografiei şi la activitatea O. N. T. (1936-1944). 

În acest fond arhivistic au fost incluse schiţe şi acuarele originale 

ale creatorului fondului, reproduceri ale operelor unor pictori străini, 

corespondenţă privind omologarea aparatului de mărit foto alb-negru, 

inovat de Adrian C. Corbu în colaborare cu inginerul Ion Constantinescu 

şi documente referitoare la agronomul Constantin I. Corbu, tatăl lui 

Adrian Corbu. 

75. COSTACHE 

●Anii extremi: 1865-1941, 25 u.a., inventar. nr. 1529. 

Fondul arhivistic al familiei Costache a fost creat de Nicolae 

(Niki) Costache (1888-?), fiul lui Lupu Costache şi al Clemenţei Juvara- 

Costache, prefect de Argeş, şef de cabinet în Ministerul de Interne şi de 

soţia acestuia, Florica, născută Rosetti. 

Dintre documente reţin atenţia scrisorile lui Lupu Costache şi 

Nicolae Lupu Costache, primite de la Cella Delevrancea, Constantin 

Meissner, N. Missir şi cărţile poştale primite de Florica Costache. 

76. COSTESCU George (1881-?) 


George Costescu, avocat, poet şi ziarist, a scris articole despre 

începuturile aviaţiei, turismului şi automobilismului în România, a 

publicat lucrări de psihologie şi istorie. 

În fond se regăsesc manuscrise ale lucrărilor lui George Costescu, 

comunicări la radio, proiecte de lege şi regulamente pentru organizarea


educaţiei fizice a naţiunii, actele constitutive şi de organizare a 

administraţiei Epitropiei Bisericii Colentina, aşezământul Ghica Voievod 

(1833-1918). 

77. CRAINIC Nichifor (1889-1972) 


Nichifor Crainic (pseudonim al lui Ion Dobre), poet şi eseist, 

membru al Academiei Române, s-a născut la Bulbucata, judeţul Giurgiu. 

A urmat seminarul teologic, iar la Universitatea din Bucureşti şi cea din 

Viena a studiat filosofia şi teologia, a fost directorul revistei „Gândirea”, 

a colaborat la revistele „Ramuri”, „Neamul Românesc”, „Curentul” şi 

„Viaţa Românească”. 

A fost profesor universitar la Chişinău şi Bucureşti, deputat, iar în 

anul 1941 ministrul Propagandei Naţionale. În anul 1947 a fost arestat şi 

închis la Aiud, de unde va fi eliberat în 1962. 

În fondul personal Nichifor Crainic sunt inventariate memoriile 

sale Zile albe, zile negre - amintiri din viaţa mea, 1889-1947, articole şi 

versuri în manuscris, însemnări despre mişcarea legionară. 

Bibliografie: 

Nedic Lemnaru, Zile albe, zile negre, Bucureşti, 1991, 389 p. 

78. CREMER Isidor 


Isidor Cremer a fost redactor al ziarului „Vreme Nouă”, organ al 

Frontului Naţional Democrat din Vaslui. 

Semnalăm existenţa în fondul personal Isidor Cremer a unor 

referate semnate de Alexandru Vlahuţă, angajat al Casei Şcoalelor şi a 

unei scrisori de la Cezar Petrescu. 

79. CREŢULESCU 


limbile: română, franceză, rusă, greacă, germană, engleză ş.a. 

Documentele ce au intrat în fondul Creţulescu aparţin familiilor 

înrudite Creţulescu, Lahovari, Arsachi, Plagino, Slătineanu şi Rudeanu. 

Cea mai mare parte dintre acestea aparţin membrilor familiilor 

Creţulescu şi Lahovari. 

Alexandru Creţulescu (1779-?), mare postelnic şi mare vornic de 

poliţie, soţia lui Anica Câmpineanu şi copiii lor Scarlat, Constantin, 

Dimitrie, Nicolae, Ralu, Smaranda, Lina, Maria, Zinca Dudescu şi 

Alexandrina Irimescu au creat numeroase şi importante documente. 

65

66 


Pentru Nicolae Creţulescu (1812-1900), medic, fruntaş al 

Revoluţiei de la 1848, ministru şi prim-ministru există documente din 

anii 1837-1944, pentru soţia acestuia Sofia Creţulescu documentele 

acoperă anii 1854-1913. Pentru ceilalţi fraţi Creţulescu, înscrierile au fost 

create astfel: Smaranda (pentru anii 1850-1904), Alexandrina Irimescu 

(în perioada 1846-1869), Constantin (pentru anii 1862-1882), Dimitrie 

(în perioada 1859-1884) şi Scarlat-Carol (în perioada 1837-1874), iar 

pentru alte rude ale familiei actele acoperă anii 1787-1900. 

Documentele familiei Arsachi, reprezentată prin Apostol, Gheorghe 

şi Elena Arsachi (Mănescu), au fost emise între anii 1746-1940. 

Familia Lahovari, de asemenea, veche familie de boieri greci, 

venită în Ţara Românească, este reprezentată de Emanoil Lahovari, 

preşedinte al Curţii Apelative Civile din Bucureşti la 1862, căsătorit cu 

Olimpia Arsachi, fiica medicului Apostol Arsachi şi de copiii acestora: 

George, Alexandru, Maria, Grigore şi Zoe. 

Alexandru Emanoil Lahovari (1855-?), ministrul României la 

Roma, Constantinopol, Viena şi Paris, a fost căsătorit cu Ana, fiica 

medicului Nicolae Creţulescu, cu care a avut şase copii: Nicolae, Ana- 

Maria, Maria-Nicole, căsătorită Plagino, Maria Sofia-Micutza, căsătorită 

Panaitescu, Tatiana, căsătorită Rudeanu şi Alexandra-Pici, căsătorită 

Slătineanu. Documentele pentru aceştia, inclusiv pentru George Al. 

Plagino, acoperă anii 1830-1968. 

Familia Slătineanu este cunoscută prin membrii săi: Smaranda, 

Iordache şi Alexandru, Alexandru Al., Barbu Al., Alexandra B., născută 

Lahovari şi Nicolae Al. Slătineanu şi prin alte rude ale familiilor Creţulescu 

şi Lahovari, documentele pentru aceştia acoperă anii -1944. 

Marea cantitate de documente ordonate în acest fond nu ne-a 

permis să descriem seria „corespondenţă”, organizată pentru aproape toţi 

membrii acestor familii, aşa cum am procedat pentru arhivele familiale şi 

personale de mai mică întindere. 

Menţionăm şi faptul că au fost ordonate în această arhivă 

numeroase documente referitoare la administrarea şi exploatarea moşiilor, 

precum şi manuscrise şi acte achiziţionate de familiile amintite mai sus. 

80. CRISTEA Miron (1868-1939) 


limbile: română, franceză, germană, engleză şi poloneză. 

Miron Cristea, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a fost 

membru al regenţei regale (1927-1930) şi prim-ministru în anul 1938.


În fond au fost incluse documente privind activitatea lui Elie 

Cristea ca episcop al Caransebeşului şi ca participant la Unirea de la 

1918, scrisori primite de Miron Cristea de la Mihai G. Cantacuzino, 

mareşalul Palatului Regal, regele Carol II, A. C. Cuza, regele Ferdinand, 

Octavian Goga, Nicolae Iorga, Ion Mihalache; circulare adresate clerului 

şi poporului, pastorale şi cuvântări; comunicate, referate, rapoarte şi 

discursuri rezultate din activitatea de prim-ministru a lui Miron Cristea; 

imnul patriarhal compus de Gheorghe Cucu, imnul încoronării regelui 

Ferdinand şi a reginei Maria, cu text al patriarhului; manuscrisele unor 

studii; condici de audienţe, indicii acestora şi fotografii. 

Bibliografie: 

Crisanta Podăreanu, Fondul personal Miron Cristea, în „Revista 


81. CUMPĂNAŞU I. Dumitru 


limbile: română, slavonă, rusă şi turcă. 

Problematica principală ilustrată de fondul de documente este 

obştea moşnenilor din Grădiştea, judeţul Vâlcea. Astfel, au fost ordonate 

cronologic danii şi porunci domneşti, contracte de vânzare-cumpărare, 

arendare, schimb de moşii şi împrumuturi, scutiri de dări, foi de zestre şi 

acte de proprietate aparţinând unor membrii ai familiei Cumpănaşu. 

82. CUŢARIDA 


În fondul familiei Cuţarida au fost incluse un studiu genealogic 

asupra familiei, mai multe scrisori primite de Radu Cuţarida, însărcinat 

cu afaceri în Egipt, de la principesa Ileana, principele Nicolae, membrii 

familiei, precum şi scrisori ale Marthei Bibescu adresate Anei Cuţarida. 

83. CUZA Alexandru C. (1857-1946) 


limbile: română, franceză, germană, engleză şi italiană. 

Alexandru C. Cuza, profesor universitar de economie politică la 

Iaşi, om politic şi publicist, a fost unul dintre întemeietorii Partidului 

Naţional Democrat şi ai Ligii Apărării Naţional Creştine (L.A.N.C.). A 

fost ministru de stat la Ministerul Muncii, în timpul guvernului Octavian 

Goga (decembrie 1937 - februarie 1938). 

Materialul documentar provenit de la Alexandru C. Cuza a fost 

ordonat în trei grupe, dintre acestea, seria actelor rezultate din activitatea 

67

68 


politică şi corespondenţa prezintă un interes deosebit. 

Procesele-verbale ale unor şedinţe ale Partidului Naţional 

Democrat şi L.A.N.C., corespondenţa cu şefii comitetelor judeţene 

L.A.N.C., telegramele, cupurile de ziare, discursurile lui Alexandru C. 

Cuza reflectă activitatea politică desfăşurată de creatorul fondului 

arhivistic. 

Dintre scrisorile primite de Alexandru C. Cuza le menţionăm pe 

cele de la Corneliu Zelea Codreanu, A. C. Cusin, Ion Delateişani, Mircea 

Djuvara, Octavian Goga, V. Grămadă, Nae Ionescu, Nicolae Iorga, Ion 

Kalinderu, Constantin Kiriţescu, Ion Moţa, Alexandru Tzigara-Samurcaş 

şi A. D. Xenopol. 

84. CUZA Alexandru Ioan (1820-1873) 


limbile: română, franceză, germană şi turcă. 

Alexandru Ioan Cuza, primul domn al Principatelor Unite şi 

domnitor al României, mare patriot şi om politic, este cunoscut ca 

promotor al unor schimbări de fond în planul vieţii interne şi externe a 

României, stat modern, ce păşea sigur pe drumul independenţei naţionale. 

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale a constituit pentru 

această mare personalitate a României o colecţie de documente. 

Dintre documentele colecţiei, reţin atenţia cele câteva note, 

apeluri şi cupuri din ziare privind lucrările Comitetului pentru Unire din 

districtul Buzău şi ale Comitetului Central al Unirii din Bucureşti, 

precum şi corespondenţă oficială referitoare la problema insulelor 

Dunării, la tariful vamal al Porţii Otomane şi la conflictele de frontieră. 

Un loc aparte în cadrul colecţiei îl au scrisorile primite de 

Alexandru Ioan Cuza de la Iancu Alexandru, agentul Principatelor Unite la 

Paris, Alexandrina Cantacuzino, A. Cantacuzino, Elena Cuza (Rosetti), 

Nicolae Giers, consulul Rusiei la Bucureşti, Ion Gr. Ghica, Victor Place, 

M. Suţu şi Eduard Thouvenel, ministru de Externe al Franţei. 

Menţionăm, de asemenea, existenţa a două scrisori adresate de 

Mihail Kogălniceanu lui Manuel Kostaki, a diplomelor de încetăţenire 

acordate de Alexandru Ioan Cuza unor locuitori din Principate, precum şi 

cererile inginerilor francezi F. Henry şi E. Foucaul pentru obţinerea 

dreptului de prospectare geologică şi concesionări de terenuri petrolifere. 

◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventar nr. 121, 127. 

Bibliografie: 

Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător



85. DAMASCHIN Maria 


limbile: română, franceză, latină şi germană. 

Fondul personal Maria Damaschin este format, în mare parte, din 

fotocopiile unor scrisori, apeluri, memorii şi fotografii, referitoare la anul 

revoluţionar 1821, activitatea Ligii Drepturilor Omului din România 

(date despre Elena Văcărescu, membră a Federaţiei Internaţionale a Ligii 

pentru Apărarea Drepturilor Omului) şi Congresul Mondial al Luptei 

contra Războiului Imperialist. 

Dintre scrisorile existente în fond menţionăm pe cele adresate de 

Ecaterina Arbore, Petre Constantinescu-Iaşi, Constantin Dobrogeanu 

Gherea, Ion Pas, Victor Ion Popa şi Emil Vârtosu lui Gheorghe Costa- 

Foru, secretar general al Ligii Drepturilor Omului din România. Una din 

fotografiile incluse în fond îl reprezintă pe Henri Coandă în anul 1972. 

86. DARCLÉE Hariclea (1860-1939) 


limbile: română, franceză, italiană. 

Artista lirică română Hariclea Darclée s-a născut la Brăila, din 

părinţii Ion Haricli şi Maria Aslan, a studiat canto cu profesoara La Kerré 

la Bucureşti şi apoi la Paris. S-a căsătorit cu Iorgu Hartulari, erou al 

Războiului de Independenţă, cu care a avut un fiu Ion, compozitor. 

Fondul cuprinde documente aparţinând Haricleei Darclée, unor 

rude şi prieteni cu care a stabilit legături în decursul vieţii. 

Menţionăm corespondenţa purtată de Hariclea Darclée cu Eugen 

Aslan (văr), Aristide Blank, Alexandru Catargi, Coco, fiul artistei, 

Trandafir Djuvara, ministru plenipotenţiar la Paris, Nicolae Fleva, Iorgu 

Hartulari, Take Ionescu, generalul Jaques Lahovari, N. Mavrocordat, 

Alexandru Marghiloman, Nathaly Paciurea, cumnată, avocatul Victor 

Raţiu, soţii Sihleanu, I. Tanoviceanu şi Elena Văcărescu. 

Bibliografie: 



87. DAVIDESCU Şt. Nicolae (?-1941) 


De la avocatul, procurorul şi judecătorul Nicolae Şt. Davidescu sau 

arhivat decizii de numire ale acestuia în funcţia de judecător la 

69

70 


tribunalele din Brăila, Galaţi şi un istoric al Şcolii Centrale de Fete din 

Bucureşti. 

88. DAVILA 



Carol Davila, medic de origine franceză, s-a stabilit în Ţara 

Românească în anul 1853, aici s-a căsătorit cu Anica Racoviţă Davila, cu 

care a avut doi copii, Elena şi Alexandru. Familia Davila s-a înrudit prin 

căsătorii cu familiile Golescu şi Racoviţă. 

Medicul Carol Davila este cunoscut, în special, pentru activitatea 

intensă depusă la înfiinţarea Serviciului Sanitar al Armatei. 

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează în acest 

fond câteva scrisori primite de Carol Davila de la profesori şi medici din 

Franţa, acte aparţinând Elenei Davila-Perticari, piese de teatru şi scrisori 

aparţinând lui Alexandru Davila, corespondenţa lui Carol A. Davila, 

ministru plenipotenţiar la Washington. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Argeş. 

89. DIAMANDI Constantin (1880-1931) 


limbile: română, franceză şi engleză. 

Diplomatul Constantin Diamandi s-a născut la Bârlad în anul 1880, 

a urmat studii de drept la Paris. A fost ministru plenipotenţiar la Paris, 

semnatar din partea României al mai multor documente internaţionale, 

doctor Honoris Causa al Universităţilor din Toulouse şi Lille. 

O mare parte dintre documentele fondului: rapoarte, telegrame, 

discursuri, alocuţiuni reflectă intensa activitate de diplomat a lui 

Constantin Diamandi. La acestea se adaugă manuscrise ale lucrărilor şi 

articolelor diplomatului român, precum şi corespondenţa acestuia cu 

Constantin Argetoianu, Alexandru Averescu, Martha Bibescu, Raoul V. 

Bossy, Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, George Budişteanu, George 

Buzdugan, A. C. Cuza, I. G. Duca, Iancu Flondor, Constantin C. 

Giurescu, Dimitrie Gusti, Alexandru Lapedatu, G. G. Mironescu, 

Raymond Poincaré, preşedintele Franţei, generalul Constantin Prezan, 

Barbu Ştirbei, Gheorghe Tătărescu, Nicolae Titulescu, Elena Văcărescu 

şi Arthur Văitoianu. 

Bibliografie: 

Crisanta Podăreanu, Fondul personal Constantin Diamandi, în 

„Revista Arhivelor”, nr. 1, 1994, p. 123-127.


90. DIMA-DRĂGAN Corneliu (1936-1985) 

●Anii extremi: 1936-1985, 86 u. a., inventar nr. 2102, 

limbile: română, engleză, franceză, germană, italiană şi spaniolă. 

Corneliu Dima-Drăgan s-a născut în anul 1936 la Bacău, a 

absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti, a fost lector şi 

asistent universitar, a publicat lucrări şi studii. In anul 1979 a emigrat în 

Canada, unde şi-a continuat activitatea publicistică. 

Fondul personal cuprinde lucrări, studii, articole şi comunicări 

aparţinând lui Corneliu Dima-Drăgan şi altor autori. La acestea se 

adaugă un bogat material documentar format din fişe bibliografice, 

însemnări, fotocopii ale unor cărţi şi documente vechi, corespondenţă, 

precum şi statutul Societăţii Canadiene pentru Studii Româneşti. 

91. DINU Paul 


Din activitatea desfăşurată de Paul Dinu s-au conservat în 

depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale manuscrise cu 

poezii, carnete cu însemnări zilnice pentru anii 1937-1939, cînd a fost 

închis la Penitenciarul Central Craiova, din cauza activităţii legionare, 

precum şi scrisori personale. 

92. DJUVARA 


limbile: română, franceză şi latină. 

În fondul familial Djuvara au fost incluse documente ce reflectă 

viaţa şi activitatea diplomatului Trandafir Djuvara (1856-1935), născut la 

Brăila, secretar de legaţie la Bruxelles, însărcinat cu afaceri la Belgrad, 

consul general la Sofia şi a fiului acestuia, Radu Djuvara (1881-1968), 

consilier de legaţie la Londra, ministru la Washington şi la Berlin, 

ambasador la Atena, a demisionat în timpul regimului Antonescu şi s-a 

pensionat în anul 1941. 

Remarcăm bogata corespondenţă aparţinând reprezentanţilor 

familiei Djuvara, ce cuprinde ample referiri la activitatea diplomatică şi 

viaţa personală a acestora: scrisori de la Maria Chabadian, mama lui 

Trandafir Djuvara, (informaţii despre Războiul pentru Independenţă), de 

la Vasile Alecsandri, Martha Bibescu, Raoul V. Bossy, Petre P. Carp, 

George Creţeanu, Alexandru Djuvara, Take Ionescu, Dimitrie Ghica, 

ministru de Externe, contesa Nauteuil-Halgouet, Alexandru Emanoil 

Lahovari, ministrul României la Roma şi Duiliu Zamfirescu. 

De asemenea, au fost clasate în fond memorii, note, rapoarte, 

71

72 


cupuri de ziare şi discursuri ce reflectă politica externă a României şi 

tabele cu membrii corpului diplomatic. 

93. DOBRESCU Ion 


limbile: română, rusă şi greacă. 

De la Ion Dobrescu, cartograf şi arhivist la Direcţia Generală a 

Arhivelor Statului s-au păstrat puţine documente, dintre acestea amintim: 

hărţi şi nomenclatoare pentru hărţi, note, transcrieri de documente şi 

planşe ale unor documente greceşti. 

94. DOGARU Ion 


Farmacistul Ion Dogaru a activat în cadrul Oficiului Farmaceutic 

al Capitalei, împreună cu alţi colegi, a propus spre omologare articole şi 

aparate farmaceutice. Dosarele de inovaţii au fost respinse, produsele 

existând deja în industria farmaceutică, dar au fost donate Arhivelor 

Naţionale pentru studiu şi astfel s-a constituit fondul personal. 

95. DRĂGHICESCU Dumitru (1875-1945) 


Dumitru Drăghicescu, sociolog, doctor în filosofie la Paris, s-a 

născut în comuna Zăvoeni, judeţul Vâlcea. În anul 1917 a încercat să 

organizeze o legiune de prizonieri transilvăneni, apoi a înfiinţat 

Comitetul Naţional Român de la Paris şi revista „Transilvania”. A fost un 

antifascist convins şi în 1940 a devenit membru al asociaţiei secrete 

„Ardealul”, care a luat atitudine împotriva Dictatului de la Viena. 

Deşi fondul este extrem de redus cantitativ, merită semnalate 

documentele personale, lucrările şi articolele lui Dumitru Drăghicescu, 

ale lui Amadeus Bădescu despre societatea „Ardealul” şi manuscrisul 

monografiei localităţii Copăceni, judeţul Vâlcea, elaborată de Vasile 

Veţeleanu. 

96. DRĂGHICI Al. George (1858-?) 



George Al. Drăghici, procuror general la Curtea de Apel din 

Bucureşti, s-a născut în anul 1858, în localitatea Găşteni, judeţul Bacău. 

Fondul arhivistic creat de acesta cuprinde câteva documente 

personale şi corespondenţă primită de la Iuliu Coroianu (în legătură cu 

procesul pentru pădurile de la Topliţa), Iuliu Maniu şi Iuliu Pordea.


97. DUCA Ion Gheorghe (1879-1933) 



I. G. Duca, unul dintre marii politicieni ai României este cunoscut 

ca preşedinte al Partidului Naţional Liberal, deputat, ministru şi 

prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933). A fost asasinat de legionari 

la 29 decembrie 1933. 

Un loc important în cadrul fondului personal îl ocupă 

documentele rezultate din activitatea politică a lui I. G. Duca: discursuri, 

rapoarte, ordine circulare, manifeste, moţiuni, precum şi manuscrisele 

lucrărilor acestuia. 

Corespondenţa personală şi politică purtată de I. G. Duca cu 

diferite personalităţi, reprezintă o importantă sursă pentru cunoaşterea vieţii 

acestuia. Semnalăm scrisorile primite de la: Alexandrina Cantacuzino, Luigi 

Cazzavillan, Cecilia Cruţescu Storck, Cella Delavrancea, Robert de Flers, 

ministru plenipotenţiar al Franţei în România, membrii ai familiei Ghica, 

Radu N. Mandrea, avocat şi prieten, Mihail Seulescu, Constantin Stere, 

Nicolae Titulescu, Maria Ventura. La fel de valoroase sunt şi scrisorile 

adresate Nadiei Duca, soţia lui I. G. Duca. 


Bibliografie: 

Crisanta Podăreanu, Fondul personal I. G. Duca, în „Revista 


98. DUDU Velicu (1905-?) 

●Anii extremi: 1709; 1846-1977, 1481 u.a., inventar nr. 

1617, limbile: română, franceză, engleză, germană, latină, poloneză şi rusă. 

Velicu Dudu s-a născut în comuna Ciocăneşti, judeţul Ilfov, a 

urmat cursurile Facultăţii de Teologie a Universităţii „Jozef Pilsudski” 

din Varşovia şi studii de specializare la Facultatea de Teologie Romano- 

Catolică din Strasbourg. 

Întreaga activitate profesională şi-a desfăşurat-o în domeniul 

cultelor religioase, ocupând diferite funcţii: secretar particular al 

patriarhului Miron Cristea, secretar la cabinetul patriarhului Nicodim 

Munteanu, şef de secţie la Centrul Eparhial Iaşi, cântăreţ bisericesc la 

unele parohii din Bucureşti şi Ilfov, şef al Serviciului relaţii externe 

bisericeşti din cadrul Patriarhiei Române. În anii 1951-1956 a fost 

deţinut în închisoare. 

A scris numeroase studii şi lucrări, a copiat şi transcris condici de 

73

74 


documente şi registre, a tradus opere din literatura universală. 

Velicu Dudu a creat în timpul vieţii sale un important şi voluminos 

fond arhivistic, care a fost organizat în 13 grupe de documente. 

Se detaşează corespondenţa purtată cu Gheorghe Adoc, Eugen 

Barbu, Viorel Cosma, Paul D. Goma, rezident regal al ţinutului Dunărea 

de Jos, Ioan Lupaş, Simion Mehedinţi, Emanoil Hagi Moscu, Victor Ion 

Popa, R. Raszynski, ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Constantin 

Vasiliu-Răşcanu, preoţi, înalţi prelaţi şi profesori de teologie. La fel de 

importante sunt şi scrisorile aparţinând patriarhului Justinian Marina, unor 

membri ai familiei Cantacuzino, lui Gala Galaction, Pantelimon Halippa, 

Alexandru Ionescu, vicar al Patriarhiei, deputat în Marea Adunare 

Naţională, Nicolae Iorga, Gheorghe T. Kirileanu, preotului şi 

muzicologului I. D. Petrescu, Ceciliei Cruţescu Storck, lui Andrei Şaguna 

(cu Gyerd Ştefan, administratorul moşiei Micăsasa, din comitatul Sibiu, 

proprietate a Mitropoliei Ortodoxe Române) şi lui Gheorghe Tătărescu. 

La sfârşitul fondului au fost ordonate scrisorile Vasilicăi Dudu 

(soţia lui Velicu Dudu), cele ale Mariei Dudu (mama creatorului de fond) 

şi ale lui Vasile Velicu, fratele acestuia. 

Un mare număr de unităţi arhivistice conţin date despre preoţi, 

diaconi, cântăreţi bisericeşti (grupaţi alfabetic), pictori şi zugravi grupaţi 

în „Enciclopedia ad-hoc”, biserici şi mitropolii, inventare, indici de 

arhivă şi condici. Menţionăm existenţa a numeroase manuscrise şi 

transcrieri de documente, a unor fotografii, sigilii, cărţi poştale şi 

ilustrate, autografe, dedicaţii, desene şi reproduceri după lucrări de artă. 

99. DUILIU N. Marcu 


De la pitarul, avocatul şi deputatul în Divanul ad-hoc, Marcu N. 

Duiliu se păstrează în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice 

Centrale două volume cu procuri, sentinţe judecătoreşti şi un număr mare 

de scrisori expediate de Ion Heliade Rădulescu. 

Bibliografie: 



100. DUMBRAVĂ Bucura (1868-1926) 


limbile: română, engleză şi germană. 

Fanny Seculici, scriitoare, cu pseudonimul Bucura Dumbravă, s-a 

născut la Bratislava, dar a trăit în România până la sfârşitul vieţii.


Cea mai mare parte a documentelor fondului o reprezintă 

manuscrisele lucrărilor literare ale scriitoarei Bucura Dumbravă, dar au 

fost incluse în fond şi texte ale unor conferinţe, prelegeri, însemnări, 

articole, un jurnal pentru anii 1917-1919 şi fotografii. 

101. ELEFTERESCU 


Luca Elefterescu a fost prefect al judeţului Prahova, preşedintele 

Clubului Conservator din Prahova. 

În arhiva creată de Luca Elefterescu se află scrisori de la 

Gheorghe Gr. Cantacuzino, Petre P. Carp, Take Ionescu, Alexandru 

Marghiloman, generalul T. Văcărescu şi documente relative la George 

Elefterescu, absolvent al studiilor de drept la Paris. 

102. EMINESCU Mihai (1850-1889) 


Pentru Mihai Eminescu, poet, prozator, dramaturg, geniul şi 

luceafărul poeziei româneşti, liric universal, născut în Botoşani la 

15 ianuarie 1850 şi decedat la 15 iunie 1889 în Bucureşti, s-au păstrat în 

depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale extrem de 

puţine documente. Mare parte dintre ele se află la Biblioteca Academiei 

Române, biblioteci şi muzee din ţară şi de peste hotare, dar şi în 

depozitele unor direcţii judeţene ale Arhivelor Naţionale. 

Colecţia creată pentru Mihai Eminescu cuprinde două serii de 

documente: scrisori adresate de marele poet lui Iacob Negruzzi, 

Henriettei, sora poetului şi lui Titu Maiorescu, chitanţe, poezii în 

manuscris şi fotografii pentru anii 1871-1888. 

În a doua serie au fost incluse documente aparţinând lui Gheorghe 

Eminovici, tatăl poetului, scrisori din perioada 1876-1889 ale Veronicăi 

Micle, Henriettei Eminovici, lui Ioan Slavici, Matei Eminovici, fratele 

lui Eminescu, F.A. Brocghaus, Petru Missir, jurist şi junimist, ale Emiliei 

Humpel, C. Popasu, Ion Bianu, Al. Chibici-Râvneanu, Alexandru D. 

Xenopol şi Nicolae Iorga (studenţi). 

Bibliografie: 



103. ENESCU George (1881-1955) 


Din activitatea şi viaţa compozitorului, violonistului şi dirijorului 

75

76 


George Enescu s-au păstrat, în arhivele româneşti puţine documente. 

Menţionăm existenţa unor scrisori aparţinând lui George Enescu 

adresate mareşalului Ion Antonescu şi lui D. Buchenthal, Comisiei 

pentru asimilarea evreilor, în scopul protejării evreului A. H. Cohen, 

impresar artistic, partitura muzicală „Poema Română” (semnată de 

George Enescu) şi fotografii reprezentându-i pe Enescu, Yehudi 

Menuhin şi membrii familiei lui Vasile Enescu, unchiul compozitorului. 

◊ Vezi şi: D.M.A.N. Bucureşti. 

104. FARRA 



În fondul familiei Farra au fost ordonate documente referitoare la 

Alexandru Farra, consul al României la Constantinopol şi la Budapesta 

(1879, 1881), prefect de Mehedinţi şi senator, scrisori primite de la 

fiicele acestuia, Rose şi Cathérine, precum şi acte privind succesiunea 

Mariei Farra, născută Simmons. 

105. FĂLCOIANU 


Familia Fălcoianu, originară din judeţul Romanaţi, este cunoscută 

încă din secolul al XVI-lea prin Badea, logofătul din Fălcoi. 

Documentele fondului se referă la mai mulţi membri ai ramurii 

familiei, dezvoltată din Ştefan Fălcoianu, născut în anul 1835 şi căsătorit 

cu Alexandrina Brâncoveanu. Din această căsătorie au rezultat doi copii: 

Elena-Lucia şi Ştefan Fălcoianu, viitorul general. 

Ştefan I. Fălcoianu (1835-1905) a urmat studii militare şi Şcoala 

Politehnică din Paris. În anul 1877 revine la cariera militară, participă la 

Războiul de Independenţă, remarcându-se în luptele de la Smârdan, apoi 

a devenit ministru de Război şi şef al Statului Major General al Armatei. 

A fost membru şi preşedinte al Academiei Române. 

Fondul arhivistic Fălcoianu conţine documente de familie, schiţe 

genealogice, scrisori de la C. Barozzi, D. Desliu, Octav George Lecca 

adresate generalului Ştefan Fălcoianu, scrisori şi documente personale 

ale Mariei Şt. Fălcoianu (1863-1919), ale Alexandrinei Şt. Fălcoianu 

(1836-1942), printre care şi manuscrisul lucrării Din zile grele, precum şi 

scrisori adresate lui Corneliu Zelea Codreanu, Nicolae Iorga şi Simion 

Mehedinţi.


106. FILALITI George (1864-?) 



Diplomatul George Filaliti s-a născut la Ploieşti în 1864, a urmat 

studii juridice la Bucureşti şi Paris şi a ocupat funcţia de secretar 

plenipotenţiar al României la Constantinopol. 

În arhiva George Filaliti au fost inventariate acte şcolare, 

documente rezultate din activitatea diplomatică a creatorului de fond şi 

brevete de acordare a unor ordine de către şefi de state din Belgia, 

Turcia, Italia, Portugalia, Iugoslavia. 

107. FILIPESCU 



De la vechea familie de boieri munteni Filipescu, originară din 

judeţul Prahova, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale deţine o 

serie de documente create de Iordache George Filipescu (1765-1855), 

Ioan (Iancu) Filipescu (1811-1863), ministru de Externe, Ioana Filipescu 

(1915), Lidia Filipescu (1925) şi Maria Filipescu (1916). 

Cele mai multe documente ale fondului sunt create de Gheorghe 

(George) Constantin Filipescu (1840-1902), numit „mareşalul” (fiul lui 

Constantin Filipescu), mareşal al Palatului între anii 1866-1874. Acesta a 

fost căsătorit cu Natalia Filipescu, născută Ghica şi cu Lidia Hangerli. 

Din grupa actelor lui Gheorghe Constantin Filipescu remarcăm 

scrisorile expediate de A. Balş, Ion C. Brătianu, Ioan Cantacuzino, Constance 

Dumas,Vasile Florescu, Alexandru I. Ghica, Dimitrie Ghica, Nicolae Golescu, 

Maria Gorceakov, Dimitrie Gusti, Alexandru Laptev, P. Mavrogheni, G. 

Racoviţă, M. Roznovanu, Constantin de Skinas, George B. Ştirbei, profesorul 

J. Trippenbach şi de Natalia Filipescu, precum şi acte de succesiune ale 

prinţesei Elena Hangerli, soacra lui Gheorghe Constantin Filipescu. 

Pentru Ioan (Iancu) Filipescu (1811-1863) reţin atenţia scrisorile 

transmise de Zoe Bagration, E. Crowe, Zoe Grant şi de baronul Eder, 

consulul Austriei în Principate. 

Activitatea lui Nicolae Filipescu (1861-1916), fruntaş al Partidului 

Conservator, fondatorul ziarului „Epoca” este ilustrată de câteva scrisori, 

între care una de la N. Coandă, referitoare la alegerile din 1901. 


Bibliografie: 


77

78 



108. FILIPESCU Gheorghe (1811-1889) 


limba greacă. 

Gheorghe Filipescu, militar de carieră, a participat la războiul 

Crimeii, în armata rusă, iar în timpul Războiului de Independenţă a fost 

adjutant al marelui duce Nicolae. 

În acest fond sunt conservate scrisorile lui Gheorghe Filipescu 

adresate fiicei sale, Alexandrina Lenş, în legătură cu probleme de familie 

şi de sănătate. Sunt amintite şi aspecte privind încartiruirea trupelor 

ruseşti, a prinţului Alexandru Mihailovici Gorcekov în 1853, la Craiova. 

109. FILITTI 


Familia Filitti (Filittis) este o veche familie greacă împământenită 

de Alexandru Ioan Cuza. 

Constantin Filitti s-a născut la Bucureşti în anul 1863, a fost 

căsătorit cu Elena Barbu Slătineanu cu care a avut trei copii: Constantin, 

Alexandru şi Ioan C. Filitti. 

În fond au fost incluse acte personale ale membrilor familiei şi 

scrisori primite de Ion C. Filitti de la I. Argetoianu, Vladimir Ghica, Titu 

Maiorescu şi Alexandru Rosetti. 

110. FILOTTI 


O parte din documentele incluse în acest fond se referă la Puiu şi 

Flori Filotti, aflaţi la Legaţia României din Budapesta, în anul 1944. La 

acestea se adaugă scrisori de familie, acte personale ale lui Constantin A. 

Filotti şi testamentul Elizei Filotti. 

111. FINKELSTEIN Gustav (1889-?) 


Gustav Finkelstein s-a născut la Bârlad. A fost funcţionar şi în 

această calitate a întreţinut corespondenţă cu diferite personalităţi, muzee 

şi librării din ţară şi străinătate, a achiziţionat şi vândut documente, 

manuscrise şi cărţi. 

112. FLONDOR Iancu (1865-1924) 


limbile: română, germană, franceză şi latină. 

Iancu Flondor şi-a făcut studiile la Cernăuţi şi Viena. Se numără


printre cei care pun bazele Partidului Naţional Român din Bucovina şi se 

impune ca principal lider al mişcării naţionale a românilor bucovineni; va 

conduce lucrările Congresului General al Bucovinei (28 noiembrie) care 

a hotărât Unirea cu România. 

Fondul personal Iancu Flondor este constituit din documente 

referitoare la creatorul acestuia: acte personale, rezultate din viaţa politică, 

corespondenţă purtată cu Alexandru Averescu, Valeriu şi Victor Branişte, 

Ion I. C. Brătianu, Ion Bogdan-Duică, Matei Eminovici, Iuliu Maniu, Ion 

Nistor, Aurel Onciul, M. Pherekyde şi Sever Zotta, memorii adresate de 

Iancu Flondor regelui Ferdinand şi lui Ion I. C. Brătianu şi expuneri ale lui 

Vespasian V. Pella în problema aplicării Tratatului de la Craiova. 

O serie de documente aparţin Elenei Flondor, soţia lui Iancu 

Flondor, fiului acestora Şerban, Nadèjei Flondor, născută Ştirbei, soţia 

lui Şerban Flondor şi lui Nicolae Flondor, fratele lui Iancu Flondor. 

Bibliografie: 

Dragoş Şesan, Fondul personal Iancu Flondor, în „Revista 

Arhivelor”, nr. 1-2, 1999, p. 198-201. 

113. FLORESCU Florea Bobu 


limbile: română, germană, engleză şi italiană. 

În arhiva lui Florea Bobu Florescu, doctor în litere şi filosofie la 

Bucureşti şi Berlin, se regăsesc documente privind lucrarea acestuia, 

Monumentul de la Adam Klisi–Tropaeum Traiani, transportarea copiei 

Columnei lui Traian, articole referitoare la arta populară românească, 

scrisori primite de la Mihai Beniuc şi adresate unor institute şi societăţi 

în probleme de arheologie. 

114. FLORESCU Th. Jean (1871-?) 



Magistratul şi omul politic Jean Th. Florescu s-a născut la 

Râmnicu Vâlcea, a studiat dreptul la Bucureşti şi Paris. A devenit 

membru al Partidului Naţional Liberal, vicepreşedinte al Camerei 

Deputaţilor, ministru de Justiţie, ministru plenipotenţiar la Madrid şi 

preşedinte al Partidului Liberal Democrat. A editat revista „Roumanie 

Nouvelle”. 

În cadrul fondului un loc aparte îl ocupă scrisorile primite de Jean 

Th. Florescu de la G. Bienainé, I. Grey de la Bosse, Dinu Brătianu, I. G. 

Duca, George Enescu, Take Ionescu, Marius Ary Leblond, Paul 

79

80 


Negulescu, Constantin Nottara, Cincinat Pavelescu, Ion Pillat, Grigore 

Tocilescu şi Elena Văcărescu. 

Bibliografie: 



115. GĂLĂŞESCU Gr. Dumitru 


Dumitru Gr. Gălăşescu, doctor în drept la Paris, a îmbrăţişat 

cariera didactică, a fost profesor universitar la Facultatea de Drept din 

Bucureşti. 

Diplome de absolvire a liceului, de licenţă, de doctor în drept, 

memorii privind activitatea didactică a lui Dumitru Gălăşescu, sunt 

câteva dintre documentele conservate în acest fond. 

Semnalăm, de asemenea, existenţa unor documente aparţinând 

filologului bucovinean, Constantin Gheorghian. 

116. GĂRDESCU 


Familia Gărdescu este cunoscută prin Nicolae Gărdescu, mare 

actor, artist emerit, născut în anul 1905. 

Regăsim în fondul familiei documente personale aparţinând lui 

Alexandru şi Constantin Gărdescu, bunicul şi tatăl actorului, lui Nicolae 

Gărdescu, precum şi acte din secolul al XIX-lea privitoare la familiile 

Papadat şi Titeanu, rudele dinspre mamă ale lui Nicolae Gărdescu. 

117. GHENZUL Vasile (1885-1969) 


Vasile Ghenzul s-a născut la Chişinău, a fost deputat în Sfatul Ţării 

şi preşedinte al Centralei Uniunii Basarabene. Şi-a dedicat viaţa activităţii 

cooperatiste la sate, ridicării economice şi culturale a satului românesc. 

Între documentele păstrate în fond menţionăm notele 

autobiografice, reflecţiile filosofice, unele acte referitoare la Sfatul Ţării 

şi unirea Basarabiei cu România, articolele publicate în diferite reviste, 

printre care „Furnica” şi, în special, lucrările dedicate activităţii 

cooperatiste şi de credit: 50 de ani ai cooperaţiei de credit în Basarabia 

1874-1924, Statul şi cooperaţia. 

118. GHEORGHIAN 


Fondul este constituit din documente create de Vasile Gheorghian


(1844-1901), prefect de Iaşi, ministru al Agriculturii, Domeniilor, 

Comerţului şi Industriilor în cabinetul Ion C. Brătianu (1886-1888), printre 

care semnalăm telegrame trimise de Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu 

şi D. Lecca, referitoare la Războiul de Independenţă. Se adaugă şi 

documente create în perioada 1893-1917 de Nicolae Gheorghian, medic 

veterinar: (scrisori din perioada retragerii în Moldova, în primul război 

mondial), de Gheorghe Gheorghian, pentru anii 1917-1930 şi de Iosif 

Kalinderu, mitropolit al României, emise în anii 1898-1909. 

119. GHERASI 


În arhiva Gherasi au fost reunite documente create de Lazăr 

Gherasi şi de fiii acestuia: Nicolae, Elisabeta şi Anastasia Zissu. 

Nicolae L. Gherasi, jurist, consilier la Curtea de Casaţie, ministru 

de Justiţie, a avut din prima căsătorie doi copii, Constantin şi Maria, 

măritată cu Constantin Filipescu. Din a doua căsătorie cu Athena a avut 

două fiice, Eugenia şi Elena, căsătorită cu Aurel Procopiu. 

În marea lor majoritate, documentele fondului se referă la 

membrii familiei, la administrarea moşiei Dudeasca din judeţul 

şi la împărţirea averii între moştenitori. 

120. GHIBU Onisifor (1883-1972) 


limbile: română, latină, germană, franceză şi maghiară. 

Pedagogul român Onisifor Ghibu s-a născut în comuna Sălişte, 

judeţul Sibiu. După studii la Institutul de Teologie din Sibiu, de Istorie, 

Filosofie şi Pedagogie la Universitatea din Bucureşti, continuă aprofundarea 

pedagogiei la Universităţile din Budapesta, Jena şi Strasbourg. 

În timpul primului război mondial a fost profesor de pedagogie la 

Focşani, Chişinău şi Soroca. După Marea Unire, profesorul Ghibu este 

ales în Consiliul Dirigent ca secretar general al resortului Educaţiei şi 

Instrucţiunii Publice. Din 1919 până în anul 1943, Onisifor Ghibu a fost 

profesor de pedagogie la Universitatea din Cluj, iar în 1957 a fost 

condamnat. A fost membru corespondent al Academiei Române. 

Fondul arhivistic cuprinde 1079 de unităţi de păstrare şi a fost 

organizat pe grupe de documente: documente personale, rezultate din 

activitatea didactică, ştiinţifică şi culturală, actele familiei, procesele 

deschise de şi lui Onisifor Ghibu, acte provenite din administrarea 

proprietăţilor, documente referitoare la biblioteca şi arhiva creată de 

Ghibu, la activitatea Consiliului Dirigent şi a ASTREI, manuscrise ale 

81

82 


lucrărilor proprii şi ale altor autori, corespondenţă, precum şi documente 

aparţinând Veturiei Ghibu şi sigilii ale Consiliului Dirigent. 

Menţionăm existenţa în fondul Onisifor Ghibu a unor documente 

deosebite: o diplomă de la Ştefan Bathory, scrisori de la Inochentie 

Micu-Klein, memoriul lui Gyalui Farkaş, profesor universitar la Cluj, 

scrisori de la Gheorghe Bogdan-Duică, Ion Ciolan, academicienii 

Constantin Motaş şi Emil Pop, profesor Dumitru Stăniloaia, Mihail Jora, 

Viorel Cosma, Ioan Lupaş, Marţian Negrea, George Sbârcea, Henri 

Coandă şi manuscrise ale poeziilor lui Horia Petra-Petrescu. 


Bibliografie: 

Lidia Brânceanu, Fondul personal Onisifor Ghibu, în „Revista 

Arhivelor”, nr. 1-2, 1999, p.205-210. 

121. GHICA 



Familia Ghica, originară din Albania, este cunoscută pentru 

membrii săi marcanţi, atât în istoria Ţării Româneşti, cât şi a Moldovei. 

În fondul familiei au fost ordonate documente provenind de la 

prinţul Constantin Ghica, ban (1840-1887), în special, scrisori de la 

Omer-Paşa, Reşid-Paşa, mare vizir şi Fuad-Paşa, de la Vladimir Ghica şi 

Eufrosina Ghica, a treia soţie a domnitorului Grigore Alexandru Ghica 

din Moldova. Semnalăm şi unele acte create de alţi membri ai familiei ca 

Natalia şi Aurelia Ghica, (scrisori expediate de Ferdinand Lesseps, I. 

Vieru), Matilda Ghica-Comăneşti, Maria Ghica şi Eufrosina Gr. Ghica 

(scrisori adresate Alexandrinei Ghica). 

Pentru Ion Ghica (1816-1897), ministru de Interne, preşedinte al 

Consiliului de Miniştri şi al Academiei Române s-au păstrat mai multe 

înscrisuri, printre care corespondenţă de la Vasile Alecsandri, prinţul 

Carol, principele Al. I. Cuza, Alexandru Lahovari, Bogdan Petriceicu 

Hasdeu, de la fiul său, Alexandru Ghica, Ion Bianu, George Ionescu- 

Gion, poezii (o poezie a lui Grégoire Ghica, fiul lui Ion Ghica, arhivist la 

Sion), articole şi manuscrisul intitulat Un boier cum a dat Dumnezeu. 

Au mai fost integrate în fond şi unele acte emise de Grigore 

Alexandru Ghica, voievodul Ţării Româneşti şi o scrisoare a generalului 

Pavel Kisseleff, precum şi acte create de Constantin Ghica (1815-1858). 

De asemenea, menţionăm că există ordonate în fond şi documente 

aparţinând lui Dimitrie Ghica, mare hatman (1776-1857); bănesei


Ecaterina Ghica (1807-1857); lui Dumitrache Ghica (1752-1834), (scrisori 

de la Alexandru Marghiloman şi C. A. Rosetti); lui Gheorghe Iorgu Ghica 

(1846-1900) – scrisori de la Ion C. Brătianu, N. Creţulescu, C. A. 

Rosetti –; logofetesei Maria Ghica (1822-1859); banului Mihail Ghica 

(1827-1876); lui Scarlat Ghica (1787-1849); banului Matei Ghica (1849- 

1858), preşedintele Eforiei Şcoalelor; şi lui Vladimir Ghica (1859-1888). 

Recent au fost incluse în fondul familiei Ghica documente 

provenind de la Dimitrie Ion Ghica, absolvent, în 1870, al Facultăţii de 

Ştiinţe Morale a Universităţii din Cambridge, printre care şi manuscrisul 

unui curs de psihologie pe care l-a susţinut la Universitatea din Bucureşti 

şi traducerea lucrării The British Constitution a lordului Braugham. 

Bibliografie: 



122. GHICA Alexandru Dimitrie (1796-1862) 

●Anii extremi: 1825-1885; 1904, 763 u.a., inventar nr. 

1226, limbile: franceză şi greacă. 

Alexandru Dimitrie Ghica, domn al Ţării Româneşti (1834-1842) 

şi caimacam al Ţării Româneşti (1856-1858), a fost fiul lui Dimitrie Al. 

Ghica, mare ban, susţinător al Unirii Principatelor Române. 

Fondul arhivistic creat de acesta cuprinde documente cu 

problematică extrem de variată, multe dintre ele reflectă starea materială 

a prinţului Alexandru Dimitrie Ghica: situaţia moşiilor Paşcani, litigiile 

cu familia Şerbăneştilor, afacerea Moscu, împrumutul de la prinţul Miloš 

Obrenović. 

Predominantă în fond este corespondenţa. Cea oficială este 

purtată cu: Adolphe Billecocq, consul al Franţei la Bucureşti şi Iaşi, 

contele Cronin-Cronberg, guvernator al Banatului, patriarhul 

Constantinopolului, , contele Demidoff, generalul A. O. 

Duhamel, Fuad Efendi, ministru de Externe al Porţii, Pavel Kiseleff, Ch. 

Kotzebue, generalul A. Lüders, Reşid-Paşa, mare vizir, Ali-Paşa, Savet- 

Paşa, comisar al Porţii Otomane în Valahia, Wenzel von Metternich, 

Mincisky şi Daschkooff, consuli ruşi la Bucureşti, contele Karl Robert 

von Nesselrode, lordul Henry John Temple Palmerston, Conachi 

Vogoride, caimacamul Moldovei. 

Corespondenţa de familie provine de la Alexandrina Blaremberg, 

nepoată, Elena Blaremberg, Vladimir Blaremberg, cumnatul prinţului, 

Pulcheria Blaremberg, sora prinţului, Constantin Ghica, frate, prinţesa 

83

84 


Hélène Massalsky, născută Ghica (scriitoarea Dora D’Istria), Carol 

Ghica, nepot, I. A. Vaillant, baronul d’Allègre şi reflectă situaţia politică 

a anilor 1848, 1856 şi 1859 din ţară şi din alte state, printre care şi Italia. 

O parte dintre scrisori sunt primite de la Dimitrie Bolintineanu, 

Elena Ghica, Iordachi Ghica, vistier, Constantin Ghica, fratele prinţului, 

Nicolae Golescu, Ştefan Golescu, prinţesa Safta din Italia, Alexandrina 

Magheru, generalul Gheorghe Magheru, Ion Heliade Rădulescu şi fac 

referire la situaţia politică din ţară. 

În afara documentelor menţionate se regăsesc în fond şi un istoric 

al primei biserici luterane din Bucureşti (1836), acte ce reflectă viaţa 

mondenă, bilanţul casei domneşti pe anii 1853-1856, cheltuielile casei 

Alexandru Dimitrie Ghica, lista cu numele marilor proprietari, cu 

menţiunea poziţiei acestora faţă de Unirea Principatelor şi un memoriu 

adresat Puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris, privind dorinţa 

românilor de a uni cele două Principate într-o singură ţară. 

123. GHICA Dimitrie (1816-1897) 


limbile: română, greacă, rusă şi franceză. 

Dimitrie Ghica, Beizadea Mitică, fiul lui Grigore Ghica IV, domn 

al Munteniei, a făcut studii în Germania, a fost ofiţer în armata rusă, apoi 

un susţinător al Unirii Principatelor. A fost preşedinte al Consiliului de 

Miniştri, ministrul Lucrărilor Publice, al Afacerilor Străine, al Justiţiei, al 

Industriei şi de Interne. 

În plan politic, Dimitrie Ghica a fost un conservator moderat, apoi din 

1881 a trecut la liberali. Viaţa politică intensă nu l-a împiedicat pe acesta să 

sprijine activitatea spitalelor din Bucureşti şi a azilului „Elena Doamna”. 

Fondul cuprinde documente oficiale provenite de la diferite 

instituţii (corespondenţă de la Prefectura Poliţiei Capitalei, referitoare la 

venirea lui Mircea Mălăieru în Bucureşti), proiecte de legi (1858-1864), 

o serie de acte ale familiei Ghica, corespondenţă diplomatică şi personală 

primită de Dimitrie Ghica de la A. N. Filipescu, Alexandru Ghica, Ion 

Ghica, Maria Ghica (mama lui Dimitrie Ghica), Alexandru Laptev, 

George Scaramanga, bancher din Viena, Alexandru şi George Ştirbei. 

Se mai regăsesc în fond şi scrisori ale Ecaterinei Ghica trimise lui 

A. D. Ghica şi ale reginei Elisabeta adresate Charlotei Ghica, un 

memoriu al inginerului Carol Caracioni şi mesajul lui Alexandru Ioan 

Cuza din 1862 prezentat în şedinţa Adunării Elective. 

◊ Documente referitoare la Dimitrie Ghica se află şi în fondul 

arhivistic Ministerul de Interne, structura Cabinet Dimitrie Ghica (1852-


1866), 30 u.a., inventar nr. 1177. Din cadrul acestuia semnalăm 

corespondenţa primită de la C. A. Rosetti, D. Sturdza, Ştefan Rosetti, 

Petre P. Carp şi Ion Ghica, referitoare la anul 1866, scrisorile de la Maria 

Ghica, mamă, Zoe Ghica şi Maria Filipescu, surori, memoriul delegaţilor 

Vasile Boerescu, C. Fălcoianu şi I. Steege în problema alegerii unui 

principe străin în Principatele Unite şi un memoriu semnat de Victor 

Babeş relativ la înfiinţarea unui ziar în limba română la Viena. 

124. GHICA Grigore Alexandru (1807-1857) 



Grigore Alexandru Ghica, domn al Moldovei între anii 1849- 

1856, fiul lui Alexandru G. Ghica, s-a remarcat prin „aşezământul 

agricol” ce reglementa raporturile dintre proprietari şi ţărani şi 

organizarea învăţământului public, cu limba de predare română, în cele 

trei grade de învăţământ şi înfiinţarea Facultăţilor de Filosofie şi Drept la 

Academia Mihăileană. 

Dintre documentele incluse în fond semnalăm rapoartele 

consulare şi scrisorile primite de domnul Grigore Alexandru Ghica de la 

Ana Balş, B. Burger, prinţul Callimachi, Fuad Efendi, ministru de 

externe al Porţii, prinţul Constantin Gr. Ghica, fiul lui Grigore Alexandru 

Ghica, Nicolae Giers, consul rus, prinţul Alexandru Mihailovici 

Gorceakov, Mihail Kogălniceanu, Ch. Kotzebue, consulul Rusiei, 

generalul A. Lüders, contele Karl Robert von Nesselrode, Ion Odobescu, 

regele Othon al Greciei, Ali-Paşa, Mihai Sturdza, domnul Moldovei, 

Constantin de Skinas şi Eugen Tastu. 

Corespondenţa reflectă relaţiile Moldovei cu Rusia şi Poarta 

Otomană, situaţia Moldovei în anul 1848, venirea lui Fuad Efendi şi a 

generalului A. O. Duhamel în Principate. 

125. GHICA Grigore Dimitrie (?-1834) 



Grigore Dimitrie Ghica, domn al Ţării Româneşti, cunoscut cu 

titulatura de Grigore IV Ghica (1822-1828), s-a remarcat în istoria 

României prin deschiderea Şcolii de la Sfântul Sava şi înfiinţarea 

Societăţii Filarmonice. 

În fondul arhivistic creat de domnul Grigore Ghica IV au fost 

ordonate un număr de 63 de scrisori transmise sau primite, referitoare la 

relaţiile Ţării Româneşti cu Austria, starea drumurilor şi a poştei, taxele 

85

86 


vamale plătite de supuşii austrieci, activitatea ienicerilor, protecţia 

supuşilor francezi din Bucureşti, decesul mitropolitului Nectarie Moraitul 

la Braşov, procesul lui Alexandru Grigore Ghica cu prinţul Miloš 

Obrenović. 

Printre semnatarii scrisorilor menţionăm pe Apostol Arsachi, 

secretarul particular al domnului Grigore Ghica IV, Emmanuel L. Blutte, 

agent britanic la Bucureşti, Strattford Canning, ambasadorul Angliei la 

Constantinopol, Grigore C. Filipescu, cavalerul Hackenau, agentul 

Austriei la Bucureşti, cavalerul Hugo, consulul Franţei în Ţara 

Românescă. Menţionăm şi o scrisoare prin care o persoană necunoscută 

trimite domnului Grigore IV Ghica Regulamentul pentru 

Moldova. 

126. GIGURTU Ioan (1886-1959) 


În arhiva lui Ioan Gigurtu, inginer de mine, cu studii la Freiburg şi 

Berlin, director al Societăţii „Mica”, deputat, ministru, prim-ministru în 

perioada 4 iulie - 3 septembrie 1940, s-au păstrat cronici politice ale 

evenimentelor interne şi externe şi cuvântări rostite în Camera 

Deputaţilor, publicate în periodice apărute între anii 1933-1939. 

127. GOGA 


În fondul familial Goga au fost ordonate documente aparţinând 

poetului Octavian Goga (1881-1983) şi soţiei acestuia Veturia Goga. 

În grupa documentelor cu caracter politic au fost incluse scrisori de 

la Corneliu Zelea Codreanu, discursuri politice, manifeste electorale ale 

Partidului Naţional Creştin şi demisii ale unor membri ai acestui partid. 

Documentele de creaţie ale poetului Octavian Goga sunt 

reprezentate de poezii publicate în diferite reviste, articole, studii politice 

şi însemnări „Din zilele războiului”. 

Între scrisorile primite de Octavian Goga le menţionăm pe cele de 

la Alexandru Averescu, regele Carol II, A. C. Cuza, Pantelimon Halippa, 

G. Liţescu, R. M. Nijhoff, colecţionar olandez, Alice Pavelescu, soţia lui 

Cincinat Pavelescu, profesorul Aurel Pop din Oradea şi Egbert J. 

Sormani, colecţionar din New York. 

Pentru Veturia Goga semnalăm existenţa unor scrisori expediate 

de Martha Fabricius, soţia fostului ambasador al Germaniei la Bucureşti, 

Camil Petrescu şi de Editura „Georgescu-Delafras”, în legătură cu 

publicarea unui volum de poezii ale lui Octavian Goga.


128. GOGA Dimitrie 


Farmacistul Dimitrie Goga este originar din localitatea Pleniţa, 

judeţul Dolj. În fondul arhivistic creat de acesta se regăsesc documente 

privind moştenirea lui Dimitrie Goga disputată între copiii acestuia, 

George şi Eufrosina. 

129. GOLESCU G. Alexandru (1819-1881) 



Alexandru G. Golescu „Arăpilă”, inginer de profesie, absolvent al 

Politehnicii de la Paris, fiul lui Iordache Golescu, a fost un remarcabil om 

politic şi conducător al Revoluţiei române de la 1848. Revenit din exil a 

devenit membru al Divanului ad-hoc, ministru şi preşedinte al Consiliului 

de Miniştri. A fost căsătorit cu Catinca Vlădoianu şi a avut 11 copii. 

Cea mai mare parte din arhiva păstrată de la Alexandru G. 

Golescu provine din activitatea acestuia ca ministru al Cultelor (1859- 

1860) şi Finanţelor (1868-1870). 

Fondul cuprinde dări de seamă financiare, bilanţuri ale Visteriei 

Munteniei şi Moldovei, rapoarte ale lui Alexandru G. Golescu privind 

dezechilibrul financiar din anii 1863-1864, despre baterea monedei 

naţionale, date statistice asupra exploatării şi administraţiei salinelor, un 

memoriu relativ la Legea de organizare a Bisericii Ortodoxe din anul 

1870, o convenţie încheiată în 1873 cu Austro-Ungaria, privind 

joncţiunea de căi ferate pe linia Cernăuţi-Suceava-Iaşi. 

Şi-au găsit locul în această arhivă şi scrisori primite de la Nicolae 

Bălcescu şi generalul Gheorghe Magheru, aflat la Viena, în legătură cu 

dezideratul unirii românilor cu cei din Transilvania, însemnări ale lui 

Alexandru G. Golescu privind convorbirile avute cu generalul Ignatiev 

asupra mişcării albaneze din Epir şi Tesalia (1866-1867), raportul asupra 

unei şedinţe ţinute la prinţul Adam Czartoryski, precum şi caietele 

şcolare ale lui C. Golescu, aflat la studii la Bruxelles, hărţi, planuri, 

schiţe, decupări din presa franceză din anii 1903-1922. 

Bibliografie: 



130. GORĂNESCU 

●Anii extremi: 1893; 1920-1945, 41 u.a., inventar nr. 1536. 

În fondul Gorănescu au fost clasate scrisori aparţinând Ecaterinei 

87

88 


Gorănescu (Finkelstein) şi fiului acesteia, Florian Gheorghiu. 

131. GORE Pavel (1875-1927) 


limbile: română, rusă, franceză şi germană. 

În arhiva creată de Pavel Gore, istoric, publicist şi heraldist, 

preşedinte al Comisiei Arhivelor Statului şi a Monumentelor Istorice din 

Chişinău (1919), membru al Academiei Române, marcant susţinător al 

unirii Basarabiei cu Romania, s-au păstrat acte de studii, diplome 

acordate de societăţi de heraldică şi genealogie din Viena şi Berlin, studii 

referitoare la modificarea stemei României, judeţelor şi oraşelor din 

Basarabia după Unirea din 1918, la partidele politice din Basarabia 

(1912-1923), la monumentele istorice ale acestei provincii româneşti şi 

un studiu istorico-statistic asupra populaţiei Basarabiei. 

Fondul arhivistic mai cuprinde şi documente în legătură cu 

activitatea desfăşurată de Pavel Gore în cadrul Crucii Roşii, în perioada 

primului război mondial, de Gheorghe Gore, tatăl său şi activitatea 

acestuia depusă în cadrul Crucii Roşii în timpul Războiului de 

Independenţă, genealogia şi stema familiei, precum şi catalogul cărţilor 

din biblioteca lui Pavel Gore, discursuri ale acestuia privind unirea 

Basarabiei cu România şi culorile naţionale ale basarabenilor. 

De asemenea, semnalăm şi importanţa altor documente cum ar fi: 

scrisori de la Alecu Russo, o cerere a nobililor basarabeni adresată 

guvernatorului general al Odessei cu privire la neregulile săvârşite în 

alegerea şi numirea funcţionarilor din Basarabia, o scrisoare a lui Ioan 

Pangal adresată lui Nicolae Alecsandri, venerabil al lojei masonice de 

Chişinău şi una de la Constantin G. Cantacuzino, un studiu privind 

situaţia evreilor din Rusia (1880), acte de vânzare a unor proprietăţi 

aparţinând familiei, două manuscrise chinezeşti şi discursul lui Gala 

Galaction cu prilejul morţii lui Pavel Gore. 

132. GRECEANU (Grecianu) 


limbile: română, franceză, engleză, germană şi rusă. 

Cea mai mare parte a documentelor fondului familial Greceanu se 

referă la activitatea şi viaţa lui Ştefan D. Greceanu (1825-1908), fiul lui 

Dimitrie şi al Elenei Greceanu, născută Bălăceanu, căsătorit cu Elena 

Prejbeanu, cu care a avut trei copii: Paul, Saşa şi Zoe. Acestea oglindesc, 

în special, munca depusă pentru elaborarea lucrărilor Genealogiile 

documentate ale familiilor boiereşti, publicată de fiul său, Paul, Eraldica


Română şi editarea cronicilor Ţării Româneşti. 

La cele de mai sus se adaugă şi acte personale aparţinând lui 

Ştefan D. Greceanu în legătură cu administrarea proprietăţilor, note şi 

transcrieri de documente care au stat la baza întocmirii lucrărilor sale 

ştiinţifice, precum şi corespondenţa personală primită de la familie şi 

prieteni, printre care Bogdan Petriceicu Hasdeu, Saşa Odobescu (născută 

Prejbeanu) şi contele Pavel Kisseleff. 

În fond au fost organizate şi acte aparţinând altor membri ai 

familiei: Paul Greceanu, căsătorit cu Lisette Ghica (au avut cinci copii: 

Radu, Constantin, Ninicu, Zozi, Didi şi Ştefan), Saşa Şt. Greceanu, 

căsătorită cu Emil Miclescu, Zoe, căsătorită cu Ion C. Suţu şi apoi cu 

Iorgu Vlahuţă-Slătineanu. 

Viaţa de familie, călătoriile, studiile urmate de copii etc. sunt 

oglindite în corespondenţa Elenei Bălăceanu Greceanu (1846-1882), mama 

genealogistului Ştefan D. Greceanu, primită de la noră şi nepoţi (cu referiri la 

un local închiriat de aceasta lui Carol Pop de Szathmari), în scrisorile Elenei 

Greceanu, soţia lui Ştefan D. Greceanu, primite de la soacră, copii şi bunica 

Zoe Bagration şi în manuscrisele literare ale acesteia. 

Pe lângă cele menţionate, fondul Greceanu mai conţine 

corespondenţa Zoei Bagration (1851), născută Văcărescu (grand maman 

de la Rusie), corespondenţa Saşei, Zoei şi a lui Paul Şt. Greceanu (1859- 

1923), în special, scrisorile primite de la Valeriu Mussu, secretarul lui 

Paul Şt. Greceanu, corespondenţa Lisettei P. Greceanu Ghica (1897- 

1948), a lui Radu P. Greceanu (1910-1947), scrisori aparţinând lui 

Constantin P. Greceanu (1919-1939), Didi P. Greceanu (1922) şi Ştefan 

P. Greceanu (1922), copiii lui Paul şi ai Lisettei Greceanu. 

Sunt organizate în fond documente create de Scarlat Greceanu, 

subprefect al judeţului Dorohoi şi soţia acestuia, Alina Greceanu (o 

scrisoare de la Ion I. C. Brătianu adresată lui Dimitrie Ghica), de Melania 

Ghica, mama Alinei Greceanu şi fotografii. 

133. GRECESCU Grigore 


În fond s-au păstrat registre cu situaţia încasărilor chiriilor şi 

vânzărilor de terenuri pentru case aflate în proprietatea lui Grigore 

Grecescu şi acte de stare civilă aparţinând unor diferite persoane. 

134. GRINŢESCU Ernest 


Profesorul Ernest Grinţescu s-a născut la Piatra Neamţ şi a fost 

89

90 


profesor de ştiinţe naturale la Şcoala de Agricultură de la Herăstrău. 

Din fondul arhivistic creat de acesta, reţin atenţia manuscrisele 

unor lucrări ştiinţifice cu profil agricol, memoriile în trei volume, 

referinţele asupra inginerului agronom Ştefan Munteanu, corespondenţa 

referitoare la viaţa din Bărăgan, la romanul Ciulinii Bărăganului de 

Panait Istrati, unele fotografii reprezentându-l pe Ernest Grinţescu şi un 

album cu plante noi din flora României ce a aparţinut fratelui său, 

generalul farmacist G. P. Grinţescu. 

135. GUBOGLU Mihail (1911-1995) 


limbile: română, turcă şi franceză. 

Turcologul Mihail Guboglu s-a născut în localitatea Ceadâr- 

Lunga, judeţul Tighina, a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie din 

Cernăuţi, a fost cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene, 

arhivist la Arhivele Statului şi din 1968, conferenţiar la Facultatea de 

Istorie din Bucureşti. 

Fondul arhivistic este constituit din documente ce reflectă viaţa şi 

activitatea neobositului cercetător al arhivelor şi bibliotecilor: diplome şi 

distincţii acordate de instituţii ştiinţifice, o autobiografie şi un curriculum 

vitae, rapoarte de activitate, lucrări, studii, articole şi recenzii, fişe şi note 

pentru lucrările proprii, corespondenţă purtată cu numeroşi turcologi, 

orientalişti şi istorici din străinătate şi din ţară. 

136. GYALUI Jenö 


limbile: română şi maghiară. 

De la scenaristul şi regizorul de film Jenö Gyalui s-au păstrat în 

depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale manuscrisele 

unor scenarii de film, adaptate după diferite opere literare (Frumoasa 

ţigancă după opereta lui Schmitzler Ignàcz; Ţiganul după Szigheti; 

Medicii cu acţiunea inspirată din evenimentele anului 1918; Şeful 

Salvării şi Regele Balului, drame), scrisori adresate lui Szighethy Adolf, 

una primită de la dr. Nicolau şi o altă scrisoare de la dr. Levaditi, precum 

şi un contract încheiat de Institutul de Medicină Experimentală din Cluj 

cu firma „Transilvania”, pentru realizarea unui film de combatere a 

bolilor venerice. 

Bibliografie: 


în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 192.


137. HALFON Abraham 


limbile: română, italiană, franceză, engleză, germană şi spaniolă. 

Documentele fondului (corespondenţă, chitanţe) aparţin lui 

Abraham şi Samuilă Halfon, bancheri din Bucureşti şi fac referire la 

probleme financiare şi de familie. 

138. HALIPPA Pantelimon (1883-1979) 



Pantelimon Halippa s-a născut în comuna Cublota, judeţul Bălţi, ca 

fiu al preotului Nicolae Halippa, a urmat studiile liceale la Chişinău, pe 

cele de drept la Dorpat, dar a fost exmatriculat pentru participarea la o 

grevă studenţească, apoi şi-a finalizat studiile de istorie-geografie la Iaşi. 

Activitatea lui Pantelimon Halippa este strâns legată de istoria 

Basarabiei dintre cele două războaie mondiale, dar, mai ales, de unirea 

acestei provincii româneşti cu România. A fost vicepreşedinte al Sfatului 

Ţării şi a participat la Adunarea de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, 

apoi a devenit preşedinte al Partidului Ţărănesc Basarabean, deputat şi 

senator, ministru al Sănătăţii şi Lucrărilor Publice, membru al Partidului 

Naţional Ţărănesc. În anul 1947 a fost arestat, iar în 1952, predat 

autorităţilor U.R.S.S., fiind condamnat la 25 de ani de muncă în Siberia, 

readus în ţară şi închis la Gherla până în anul 1957. 

Dintre cele mai importante documente incluse în acest fond personal, 

menţionăm: Actul Unirii Basarabiei cu România votat de Sfatul Ţării la 

27 martie 1918, un memoriu din anul 1971 în legătură cu acest eveniment 

istoric, memoriul unui grup de intelectuali prin care cer ca la Conferinţa de 

Pace de la Paris din 1947 să fie pusă problema Basarabiei româneşti; scrisori 

expediate şi primite de la Ion Antonescu, Y. C. Arbore, George Bezviconi, 

Alexandru Boldur, Toma Gh. Bulat, Anton Crihan, Gala Galaction, Gh. 

Ghibănescu, Onisifor Ghibu, Octavian Goga, Arthur Gorovei, Dimitrie 

Gusti, Ion Inculeţ, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, G. G. Mironescu, Nicolae 

Nitreanu, Ion Pelivan, Constantin Stere, I. Tanoviceanu, Nicolae Titulescu; 

scrisori trimise de Iuliu Maniu lui Ion Antonescu şi Valeriu Pop, scrisorile 

lui Ivan N. Halippa, fratele lui Pantelimon Halippa; memoriul 

mitropolitului Bucovinei, Visarion Puiu adresat lui I. V. Stalin, apelul 

adresat de I. Păscăluţă Conferinţei Interaliate de Pace din 1967, memoriul 

lui Ghiţă Popp transmis lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, documente 

referitoare la Victor Catargi şi Constantin Stere. 

91

92 


Bibliografie: 

Crisanta Podăreanu, Fondul personal Pantelimon Halippa, în 

„Revista Arhivelor”, nr. 2, 1993, p. 197-206. 

139. HARET Spiru (1851-1912) 


Spiru Haret este cunoscut ca pedagog, matematician, sociolog, 

ministru al Instrucţiunii Publice, reformator al învăţământului românesc 

şi promotor al organizării învăţătorilor din mediul rural. A fost profesor 

de mecanică la Universitatea din Bucureşti şi membru al Academiei 

Române. 

Fondul arhivistic creat de acesta cuprinde rapoarte, memorii, 

plângeri, referate privind diferite aspecte din învăţământ, numiri şi 

transferări de cadre didactice, caiete cu privire la şcolile profesionale şi 

de menaj; corespondenţă expediată de Gustave Eiffel, Octavian Goga, 

Alexandru Macedonski, Loris Olivier, directorul „Revistei Generale de 

Ştiinţe Pure şi Aplicate” din Paris, Henri Poincaré şi Emile Picard, 

matematicieni, Aurel Vlaicu, A. D. Xenopol, precum şi note şi tabele 

referitoare la răscoala de la 1907 din judeţele Dorohoi, Râmnicu Sărat şi 

oraşul Brăila. 

Bibliografie: 

Maria Dogaru, Mioara Tudorică, Colecţia „Spiru Haret”, în 




140. HASDEU Bogdan Petriceicu (1838-1907) 


În arhiva lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, savant, academician, 

profesor universitar, director al Arhivelor Statului, fondator al unor 

reviste, membru al multor societăţi ştiinţifice străine a fost ordonată 

corespondenţa acestuia cu soţia Iulia, fiica Iulia, personalităţi ştiinţifice şi 

politice, prieteni, manuscrisele literare ale Iuliei Hasdeu, diplome, 

genealogii şi albume cu fotografii. 

Dintre scrisorile primite de Bogdan Petriceicu Hasdeu menţionăm 

pe cele de la Vasile Alecsandri, Zamfir C. Arbore, P. S. Aurelian, Victor 

Babeş, Ioan C. Bacalbaşa, Paul Bataillard, Alexandru Beldiman, George 

Bengescu, Marcu Beza, Ion Bianu, Ioan Bogdan, Aureliu Candrea, A. C. 

Cuza, Frédéric Dame, Alexandru Davila, Barbu Ştefănescu Delavrancea, 

Nicolae Densuşianu, Nicolae Filipescu, C. Fortunescu, Gheorghe


Ghibănescu, Ion Ghica, Alexandru Haţieganu, Nicolae Iorga, Take 

Ionescu, Constantin Istrati, Alexandru Lahovari, Octav George Lecca, Titu 

Maiorescu, Gr. N. Mano, C. D. Mumuianu, Constantin Nottara, Alexandru 

Odobescu, C. A. Rosetti, Ioan Slavici, Lazăr Şeineanu, Alexandru 

Ştefulescu, Barbu Ştirbei, Dumitru Teclu, George Tocilescu, V. A. 

Urechia, Iosif Vulcan, Duiliu Zamfirescu şi Alexandru D. Xenopol. 

◊ Vezi şi: Colecţia Manuscrise, nr. 1427-1461, referitoare la Iulia 

Hasdeu. 

Bibliografie: 



141. HAŢIEGANU Emil (1878-?) 


limbile: română, maghiară şi germană. 

Emil Haţieganu, personalitate cu rezonanţă în lupta românilor 

transilvăneni pentru unirea cu România şi participarea la Marea Adunare 

Naţională de la Alba Iulia, este cunoscut şi pentru activitatea depusă în 

cadrul Consiliului Dirigent, înfiinţarea Universităţii din Cluj, menţinerea 

limbii şi culturii române în Ardealul de Nord prin editarea revistei 

„Tribuna Ardealului” şi organizarea cooperaţiei ţărăneşti. 

O parte dintre documentele fondului arhivistic creat de acesta se 

referă la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 

1918, Marele Sfat Naţional, organizarea sfaturilor şi gărzilor săteşti, la 

situaţia românilor din Ardealul de Nord, la atrocităţile suportate de 

românii din această zonă. 

Menţionăm o serie de documente mai deosebite ca: memoriul lui 

Sabin Mănuilă asupra tratamentului ce trebuie asigurat românilor din 

Ungaria, propunerile Comunităţii naţionale româneşti prezentate 

Guvernului regal ungar după Dictatul de la Viena, tabelele nominale cu 

funcţionarii români destituiţi după 30 august 1940, actele procesului 

intentat lui Ion Constan, Aurel Nedelea şi Macedon Pop pentru că au 

strigat „Trăiască România Mare”; observaţiile partidelor politice istorice 

faţă de legile din anii 1945-1946, memoriul Partidului Naţional Ţărănesc 

adresat lui I. V. Stalin în 1946 şi declaraţia lui Iuliu Maniu asupra 

Tratatului de Pace de la Paris. 

Unele dintre documentele conservate în fond se referă la Partidul 

Naţional Ţărănesc, la fuziunea cu Partidul Ţărănesc dr. Lupu şi la situaţia 

din România după anul 1944. 

93

94 



Bibliografie: 

Crisanta Podăreanu, Fondul personal Emil Haţieganu, în „Revista 


142. HÂRLESCU 


Fondul arhivistic Hârlescu a fost creat de familia pictorului Dimitrie 

Hârlescu (1872-?), familia Rusu din care a făcut parte soţia acestuia, Elena şi 

de familiile Moţăş, Dobrovolschi şi Mitre, înrudite cu Hârleştii. 

Cele mai multe dintre documente reflectă activitatea artistică a lui 

Dimitrie Hârlescu: refacerea picturii Bisericii Sf. Ioan din Tecuci, 

împreună cu Nicolae Vermont şi expoziţiile retrospective organizate. 

Reţin atenţia şi scrisorile primite de la Lupu C. Costache şi Nicolae 

Vermont şi cele ale Elenei Hârlescu primite de la Frederic Storck. 

Au fost ordonate în fond scrisori ale Magdalenei şi ale lui Anatol 

Hârlescu, copiii pictorului, primite de la Roland Hârlescu, note despre 

farmaciştii Ioan Binder, Ion Giorgio, Emeric Haynal, Johann Ziegler, 

precum şi documente relative la proprietăţile familiilor amintite. 

143. HENING 


Fondul familiei Hening este constituit din corespondenţă purtată 

între membrii familiei: Friedrich, Melitta şi Suzi şi invitaţii primite de la 

organe ale Partidului Comunist Român. 

144. HOTNOG Titus (1890-?) 


Titus Hotnog, absolvent la Facultăţii de Filologie la Iaşi, a 

desfăşurat o intensă activitate didactică în Moldova, a fost directorul 

Directoratului Culturii Naţionale şi Cultelor de la Chişinău, iar după anul 

1944 a fost profesor la Liceul nr. 1 din Iaşi. 

Fondul Titus Hotnog cuprinde documente personale, rezultate din 

activitatea didactică a creatorului de fond, manuscrisele unor studii 

tratând problemele şcolilor din Basarabia, precum şi rapoarte în legătură 

cu evacuarea şcolilor şi cadrelor didactice din Basarabia în anul 1941. 

145. HURMUZAKI 


limbile: română, germană, greacă şi latină. 

Familia Hurmuzaki are rădăcini adânci în pământul Moldovei şi


al Bucovinei. Membrii acesteia au ocupat funcţii administrative 

superioare şi s-au remarcat în viaţa ştiinţifică şi culturală românească. 

Dintre documentele create de Eudoxiu Hurmuzaki (1812-1874), 

om politic şi scriitor ne reţine atenţia corespondenţa primită de la fraţii 

săi, Alexandru, George, Nicolae şi Constantin, de la Alexandru Ioan 

Cuza, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, Costache Negri, 

Lascăr Rosetti, N. Roznovanu, Conachi Vogoride şi Alecu Russo. 

Pentru Doxache Hurmuzaki (1782-1876), mare agă, tatăl lui 

Eudoxiu Hurmuzaki, s-au păstrat mai multe scrisori transmise de fiii săi 

Constantin, Alexandru şi Eudoxiu, de George Bariţiu, Safta Cantacuzino, 

G. Diaconoviciu, serdarul Ion Jianu, Ion Murguleţ, Teodor Mustaţă 

(socru), Petru Petrino, soţul fiicei sale Eufrosina, Pumnul, Ioan 

Tabără, spătarul Gh. M. Varlaam, corespondenţa dintre M. D. Manu şi 

Lascarache , precum şi cărţi domneşti de la Alexandru Moruzi, 

Mihai Suţu şi Ion Sandu Sturdza. 

Se mai găseşte în fond şi corespondenţa Elenei, soţia lui Doxache 

Hurmuzaki, a fiilor acestora: Alexandru (primită de la N. Ghica, 

Costache Negri, P. Petrino, Aron Pumnul, George Sion) şi Constantin 

(trimisă lui C. Balş, Lascăr Rosetti, primită de la tatăl său, Doxache), 

scrisori aparţinând lui Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Andrei 

Şaguna şi caimacamului Vogoride. 

De asemenea, a fost inclusă în fond corespondenţa lui George 

Hurmuzaki (fratele lui Eudoxiu Hurmuzaki), a soţiei lui, Eufrosina, 

născută Flondor (scrisori de la Miron Cristea, Iancu Flondor, Alexandru 

Lahovari, Dimitrie C. Sturdza, Andrei Şaguna), a fiului acestora, George 

G. Hurmuzaki şi a soţiei acestuia, Ştefania; a lui Nicolae, a Eufrosinei 

Petrino şi a Elisabetei Sturdza, fiul şi fiicele lui Doxache şi ai Elenei 

Hurmuzaki, scrisori aparţinând lui Mihail Kogălniceanu, precum şi unor 

membrii ai familiilor înrudite: Buchental, Grigorcea, Roznovanu şi 

Petrovici. 

◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventar nr. 89 şi D.J.A.N. Sibiu. 

Bibliografie: 



146. IACOBESCU Teodor (1827-1966) 


Teodor Iacobescu a fost învăţător în Basarabia, participant la 

primul război mondial (căpitan), şef al Partidului Naţional Ţărănesc în 

95

96 


judeţul Cetatea Albă, parlamentar şi revizor şcolar. 

Din arhiva creată de Teodor Iacobescu reţin atenţia însemnările şi 

jurnalul de front, statisticile privind alegerile din anii 1928 şi 1937, 

listele cu membrii Partidul Naţional Ţărănesc din judeţul Cetatea Albă, 

hărţile Basarabiei şi ale judeţelor, corespondenţa cu Vasile Goldiş, Titus 

Hotnog, Ion Inculeţ, Viorel V. Tillea şi Alexandru Vaida-Voevod. 

147. IACOVACHI 


Documentele incluse în fond, în mare parte scrisori cu caracter 

personal, au fost create de Nicolae Iacovachi, moşier, proprietar la Vadu- 

Anei din comuna Brăneşti, judeţul Ilfov, de fiul acestuia Alexandru, 

secretar al legaţiilor României la Berlin, Sofia şi Varşovia şi de Meta 

Iacovachi, fiică, căsătorită cu Nicu Cerchez. 

148. ICONOMU Mircea 


Fondul arhivistic creat de Mircea Iconomu cuprinde scrisori de 

felicitare primite de la Ion Cămărăşescu şi Nicolae S. Caranfil, prilejuite 

de căsătoria acestuia, o adresă a Comitetului Olimpic al României, prin 

care creatorul fondului era desemnat delegat la Jocurile Olimpice de la 

Paris din anul 1924, actul fundaţional pentru instituirea Cupei de argint la 

tenis, „Cupa dr. Gh. Lupu” şi instrucţiuni de organizare a jocurilor 

atletice la Cluj în anii 1928-1929. 

149. IGIROŞANU Horia 


Horia Igiroşanu, sculptor, director al gazetei „Clipa” şi al 

Academiei Libere de Pictură, este cunoscut ca fondator al Societăţii de 

Industrie Cinematografică „Clipa-film“ şi regizor al filmului „Iancu Jianu”. 

Documentele păstrate în fond oglindesc greutăţile întâmpinate de 

acesta în timpul filmărilor la mănăstirea Tismana şi problemele legate de 

difuzarea filmului „Iancu Jianu” în Germania. 

Corespondenţa purtată cu pictorul Ghenes, Petre Ghiaţă, sculptorul 

Ioan Iordănescu, Liviu Rebreanu şi Nicolae Vermont se referă în general la 

probleme legate de revista „Clipa” şi de saloanele de pictură. 

150. ILIESCU Dumitru (1865-?) 



Dumitru Iliescu s-a născut la Bucureşti, a urmat Şcoala Superioară


Politehnică la Paris, a fost profesor la Şcoala de Artilerie din Bucureşti, a 

condus operaţiunile militare din primul război mondial până în 1917, 

apoi a fost reprezentantul misiunii militare române în Franţa. 

Fondul personal Dumitru Iliescu este alcătuit din documente ce 

reflectă desfăşurarea războiului, operaţiuni şi efective militare, situaţia 

frontului în Transilvania, activitatea depusă de general în Franţa, ca şef al 

misiunii române, situaţia prizonierilor români din Austria, Franţa, Italia 

şi formarea Legiunii străine române. 

Generalul Dumitru Iliescu a purtat corespondenţă cu Ion I. C. 

Brătianu, dr. Ioan Cantacuzino, lt. col. G. Cantacuzino, prinţul Carol, 

Henri Coandă, Constantin Diamandescu, I. G. Duca, Take Ionescu, Paul 

Müler, ataşat naval german, N. Neculcea, Carsten Nielsoncol, Cincinat 

Pavelescu, Radu Rosetti şi Dimitrie A. Sturdza. 

Ciornele unor scrisori şi rapoartele adresate de generalul Dumitru 

Iliescu diferitelor persoane au fost clasate după seria corespondenţă. 

Menţionăm rapoartele înaintate generalului Ferdinand Foch, şeful Statului 

Major General al Armatelor Aliate, preşedintelui Thomas Woodrow 

Wilson, primului ministru al Franţei, Georges Clémenceau. Se mai găsesc 

în fond şi hărţi cu frontierele României şi ale statelor învecinate. 

Bibliografie: 



1447. 

151. ILIEŞIU Iustin (1900-1975) 


Profesorul, redactorul, poetul şi scriitorul Iustin Ilieşiu s-a născut 

în comuna Maieru, judeţul Bistriţa-Năsăud, după război a urmat cursurile 

Facultăţii de Litere la Cluj, în 1940 s-a refugiat la Bucureşti şi a fost 

redactor la ziarul „Ardealul”. 

În fondul personal Iustin Ilieşiu au fost ordonate documente 

personale, manuscrise ale lucrărilor literare, însemnări, note, memorii, o 

autobiografie, corespondenţă cu Tiron Albani, Aurel Buteanu, Ion 

Clopoţel, profesorul Teodor Ghiţan, episcopul Iuliu Hossu, Dumitru 

Nacu, Emil Precup, fotografii ale unor personalităţii culturale şi ale 

foştilor membrii ai Gărzii Naţionale din Ardeal şi Banat, precum şi 

publicaţii. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Bistriţa-Năsăud. 

97

98 


152. IONESCU Emilian 



Generalul Emilian Ionescu, profesor la Şcoala de Război, 

prim-adjutant regal în perioada 1944-1947, a fost condamnat la 

închisoare între anii 1948-1954. 

Deosebit de importante sunt descrierile operaţiunilor militare de 

pe frontul de Est şi Vest din anii 1941-1945, însoţite de declaraţiile 

ofiţerilor participanţi, culegerile de documente referitoare la actul de la 

23 August 1944, amintirile din închisoare şi manuscrisele lucrărilor Din 

culisele Palatului Regal şi Din viaţa lui Ion Antonescu. 

153. IONESCU Take (1858-1922) 



Take Ionescu, doctor în drept la Paris, avocat şi publicist, a fost 

ministru conservator şi conservator democrat, vicepreşedinte şi 

preşedinte al Consiliului de Miniştri în mai multe guverne. 

Este cunoscut ca unul dintre susţinătorii intrării României în 

război de partea Antantei şi al intereselor naţionale ale românilor la Paris, 

devenind şi preşedinte al Comitetului Naţional pentru Unitatea 

Românilor. 

Colecţia Take Ionescu a fost constituită prin selecţia unor 

documente conservate în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale 

Istorice Centrale. Aceasta cuprinde scrisori şi telegrame trimise lui 

Papamihailopol, directorul ziarului conservator „La Roumanie” şi fac 

referire la conflictele avute cu Dimitrie A. Sturdza şi Nicolae Filipescu, 

la tranzacţiile cu Societatea Diskonto, la relaţiile cu Petre P. Carp şi cu 

Brătienii, la trimiterea unor articole pentru publicare, precum şi la 

articole şi ştiri despre România apărute în ziare străine. 

Bibliografie: 



154. IONESCU-NIŞCOV Traian (1898-?) 


limbile: română, franceză, bulgară, germană, cehă şi rusă. 

Slavistul Traian Ionescu-Nişcov s-a născut în satul Grăjdaru, 

judeţul Buzău, a fost doctor în filosofie al Universităţii din Praga,


viceconsul la Praga, cercetător şi membru al Asociaţiei Slaviştilor din 

România. 

Fondul arhivistic creat de Traian Ionescu-Nişcov cuprinde 

documente rezultate din activitatea administrativă şi ştiinţifică, 

manuscrisele unor lucrări, corespondenţă purtată cu Nicolae Cartojan, 

Otilia Cazimir, Emil Condurachi, Ştefan Pascu, Cezar Petrescu, N. Ion 

Simache, Constantin Velichi, instituţii de cultură din Cehia şi Slovacia. 

155. IORGA Nicolae (1871-1940) 


Nicolae Iorga, ilustră personalitate în domeniul istoriei, publicist 

şi om politic, s-a născut la Botoşani la 5 iunie 1871. La vârsta de 19 ani 

era licenţiat în litere la Iaşi, iar la 23 de ani era profesor suplinitor la 

catedra de istorie universală a Universităţii din Bucureşti. În anul 1911, 

la vârsta de 40 de ani, Nicolae Iorga devine membru plin al Academiei 

Române. 

A fost secretarul Ligii Culturale, fondatorul Universităţii Populare 

de la Vălenii de Munte şi întemeietor, împreună cu Vasile Pârvan şi 

George Murgoci al Institutului de Studii Sud-Est Europene; a fondat, în 

1930, Casa Romena din Veneţia, fiind, de asemenea, şi preşedinte al 

Comisiei Monumentelor Istorice, decan, rector al Universităţii din 

Bucureşti, profesor la Sorbona şi la Cluj, membru al multor academii şi 

societăţi de ştiinţe din străinătate. 

În viaţa politică a României, Nicolae Iorga a ocupat însemnate 

funcţii: deputat, senator de drept, prim-ministru şi ministru al 

Instrucţiunii Publice şi Cultelor, ministru de stat şi consilier regal. 

Prin poziţia sa faţă de Garda de Fier, Nicolae Iorga şi-a atras ura 

şi duşmănia legionarilor, o „echipă a morţii” asasinându-l în comuna 

Strejnic, la 27 noiembrie 1940. 

Nicolae Iorga a editat şi redactat un mare număr de periodice, 

printre care amintim „Floarea Darurilor”, „Neamul Românesc”, „Neamul 

Românesc Pentru Popor”, „Ramuri”, „Revista Istorică”, „Universul 

Literar”, „Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice” etc. 

Opera istorică a savantului Nicolae Iorga însumează numeroase 

studii, monografii, sinteze de istorie românească şi universală, precum şi 

din alte domenii de activitate umană. Academicianul şi istoricul A. D. 

Xenopol se întreba „cum a putut un creier să conceapă atâtea lucrări şi o 

mână să le scrie, mai ales dacă adăugăm la această activitate şi aceea a 

ziaristicii”. 

99

100 


Din păcate, Arhivele Naţionale ale României deţin doar o colecţie 

arhivistică, creată prin selecţia unor documente concepute de Nicolae 

Iorga şi a unora care se referă la personalitatea acestuia. Dar, multe 

documente aparţinând istoricului român, în special scrisori se află în 

fonduri personale şi familiale păstrate de unele direcţii judeţene ale 

Arhivelor Naţionale, aşa cum rezultă din repertoriul arhivelor personale 

şi familiale. 

Documentele colecţiei au fost grupate pe genuri de activităţi. 

Unele dintre ele se referă la Universitatea Populară de la Vălenii de 

Munte, la Liga Culturală şi la ziarul „Neamul Românesc”, altele sunt 

articole de presă cu caracter politic şi manuscrise ale unora dintre ele. 

Memoriile (printre ele şi ale unor văduve de război), referatele şi 

telegramele oglindesc latura politică a vieţii lui Nicolae Iorga. În acest 

sens, semnificativă este corespondenţa purtată cu generalul Nicolae 

Petala, Constantin Cesianu, episcopul Iuliu Hossu, Bela Maurer, 

politician ungur şi C. P. Gorovei. 

Semnalăm existenţa în fond a grupei scrisorilor primite de la 

Lucia Leon Bogdan, fiica lui Mihail Kogălniceanu, Constantin şi 

Gheorghe Brătianu, principele Nicolae, învăţătorul Ilie Olteanu din 

Suceava, Dimitrie A. Sturdza, Elena Sturdza, Uniunea Studenţilor 

Armeni din Bucureşti, Biblioteca Armeană, precum şi a maximelor scrise 

de savant, a unei epigrame aparţinând lui Păstorel Teodoreanu şi a unor 

file din teza de doctorat a lui Nicolae Iorga. 

Bibliografie: 



156. IOV Dumitru (1888-1959) 


Poetul Dumitru Iov s-a născut la Urziceni, judeţul Botoşani şi a 

absolvit Şcoala Comercială Superioară din Iaşi. După primul război 

mondial a rămas în Basarabia unde a condus unele publicaţii, a înfiinţat 

Compania Dramatică Română, a fost deputat şi senator, prefect de 

Soroca în 1921, iar în anul 1942 director al Teatrului Naţional din Iaşi. 

Au fost ordonate în cadrul fondului documente personale, 

manuscrise literare având ca temă Basarabia şi corespondenţă purtată cu 

Mihai Antonescu, Otilia Cazimir, Octav Dessila, generalul Virgil 

Economu, sculptorul Ioan Iordănescu, Nicolae Kiriţescu, Tudor 

Muşatescu, Vasile Stoica şi Ionel Teodoreanu.


157. ISTRATI Constantin I. (1850-1918) 



Din arhiva lui Constantin Istrati, om de ştiinţă, profesor la 

Universitatea din Bucureşti, doctor în chimie la Paris, membru al Academiei 

Române, ministru la Lucrări Publice, la Culte şi Instrucţiunea Publică, la 

Industrie şi Comerţ, se păstrează în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale 

Istorice Centrale un număr redus de documente: corespondenţă primită de la 

baronul Fasciotti, Manuel Multedo, miniştrii Italiei şi Spaniei la Bucureşti, 

inginerul Elie Radu, profesorul Orest Tafrali, acte de studii şi caiete de notiţe 

aparţinând Eugeniei Istrati, sora chimistului. 

Bibliografie: 



158. JUSTH Gyula (1850-1917) 


limbile: maghiară, latină şi germană. 

Gyula Justh a studiat ştiinţele juridice, în scurt timp s-a implicat în 

viaţa politică a Ungariei, ajungând preşedintele Partidului Independenţei 

48-ist (1893-1895) şi preşedinte al Parlamentului în anii 1905-1909. 

Arhiva creată de politicianul Gyula Justh cuprinde o mare cantitate 

de documente rezultate din activitatea politică a acestuia, ordonarea lor 

urmând schema clasică pentru fondurile personale. 

Între documentele fondului se remarcă corespondenţa purtată cu 

oameni politici şi prieteni: Emil Babeş, Ferencz Biró, redactor, János 

Csernoch, episcop, dr. Pétar Dobroszláv, Antal Dolezsalek, sociolog, 

Sándor Gaál, episcopul Cenadului, Nicolae Grozescu, Borda Gyula, 

inginer, dr. Glattfeldar Gyula, Werner şi Wessel Gyula, Dániel Haviár, 

Jözsef Kiss, redactor, Ferencz Kossuth, preşedinte al Partidului 

Independenţei, Jözsef Madarász, deputat, Károly Nagy, Ede Ormos, Gh. 

Popovici, Gheorghe Popp, Lajos Posa, ziarist, Tiberiu Raţ, Viktor Rhorer, 

avocat din Budapesta, Pétar Szalay, director general P.T.T., Zsombor 

Szász, Nicolae Şerban din Braşov, Lászlo Teleki şi Henrik Vámos. 

Un număr mic de documente privesc activitatea politică a lui Bela 

Kun. 

Bibliografie: 

Iosif Adam, Justh Gyula (1850-1917), în „Revista Arhivelor”, nr. 

2, 1967, p. 309-316. 

101

102 




159. KAROLY Iosif Francisc (1897-?) 



Fotoreporterul Iosif Francisc Karoly s-a născut la Timişoara. În 

anul 1919 s-a înrolat în Armata Roşie Ungară, a fost membru al 

Partidului Socialist şi al Partidului Comunist Român şi deţinut la Târgu 

Jiu. După anul 1944 s-a ocupat de mişcarea sindicală a fotografilor, 

pensionându-se în anul 1957. 

În acest fond sunt ordonate documente personale, diplome şi 

brevete de conferire a unor ordine şi scrisori aparţinând lui Iosif Francisc 

Karoly, precum şi broşuri, apeluri, afişe, cupuri de ziare, referitoare la 

mişcarea muncitorească şi comunistă. 

De asemenea, au fost ordonate un caiet cu descrierea insignelor 

din colecţia sa, colecţia de timbre, bancnote, vederi şi desene executate 

de Iosif Francisc Karoly, reprezentând chipuri de deţinuţi din lagărul de 

la Târgu Jiu. 

160. KÖBER Hans şi Anny 


limba germană. 

Fondul este constituit din scrisori primite de soţii Köber Hans şi 

Anny de la Kurt Gentrmer, unde sunt descrise pregătirea militară a 

acestuia în Germania, viaţa pe frontul de Est, precum şi de Irina şi 

Hannes Wagner din Germania, prieteni de familie. 

161. KOGĂLNICEANU 


limbile: română, franceză, germană şi italiană. 

În fondul familial Kogălniceanu se regăsesc documente create de 

omul politic, istoricul, ziaristul şi oratorul român, Mihail Kogălniceanu 

(1817-1891) şi de fiul acestuia, Vasile Kogălniceanu (1863-1941). 

Dintre documentele relative la viaţa şi activitatea lui Mihail 

Kogălniceanu, reţin atenţia scrisorile ce relatează diferite probleme 

legate de Tratatul de Pace de la Berlin, primite de la Vasile Alecsandri, 

Ion C. Brătianu, dr. M. Beck, Nicu Catargi, Th. Cerchez, generalul 

George Lecca, de la fiica sa, Maria Leon, generalul N. Lupu, I. Macovei, 

generalul George Manu, Alexandru Marghiloman, Mavrogheni, 

George Mârzescu, Candiano Popescu, de la prefecţi de judeţe, oameni de


afaceri şi prieteni. 

Pentru Vasile Kogălniceanu, ziarist şi om politic, semnalăm 

corespondenţa purtată cu Vasile Alecsandri, Bacalbaşa, 

Maria Leon şi sentinţele judecătoreşti date în procesele deschise acestuia 

pentru instigarea ţăranilor împotriva guvernului. 

162. LAPEDATU Alexandru (1876-1950) 


Alexandru Lapedatu s-a născut în Cenatul Săcelelor, judeţul 

Braşov, a fost profesor de istorie veche a românilor la Universitatea din 

Cluj, vicepreşedinte al Comitetului Naţional al Românilor Refugiaţi din 

Austro-Ungaria, expert în probleme etnografice şi geografice al 

delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919, director 

general al Arhivelor Statului la Cluj (1923), preşedinte al Academiei 

Române (1935-1937), al Camerei Deputaţilor, deputat şi senator liberal, 

ministrul Cultelor şi Artelor. A fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950 şi 

întemniţat la Sighet, unde îşi găseşte şi sfârşitul. 

Deşi fondul arhivistic este redus ca dimensiune, acesta conţine 

scrisori primite de la personalităţile timpului: Nina Arbore, Tudor Arghezi, 

Laurenţia Bacalbaşa, Grigorie Botoşăneanu, Otilia Cazimir, Ioan C. 

Cătuneanu, Dimitrie N. Ciotori, Corneliu I. Codarcea, A. C. Cuza, 

Alexandru Davila, Constantin Daicoviciu, Virgil Drăghiceanu, Eugen 

Dunka, Ioan C. Filitti, Petre Ghiaţă, Veturia Ghibu, soţia lui Onisifor 

Ghibu, Octavian Goga, muzicianul Stan Golestan, Farkas Gyalui, director 

al Bibliotecii Universităţii din Cluj, Nicolae Iorga, Emil Isac, folcloristul 

Gheorghe T. Kirileanu, Mica Lapedatu, fiica lui Alexandru Lapedatu, Ioan 

Lupaş, Alexandru Marcu, Gabriel Marinescu, Iuliu Marţian, Ion Muşlea, 

episcopul Nicodim, Zenovie Pâclişanu, Vasile Pârvan, Camil Petrescu, 

Valeriu Pop, Sextil Puşcariu, Mihail Sadoveanu, Octavian Tăslăuanu, 

Nicolae Titulescu, Nicolae Tonitza, Ernest Urdăreanu, mareşal al Palatului. 

De asemenea, se află în acest fond memorii adresate de Onisifor 

Ghibu şi profesorul Drag Demetrescu lui Ion I. C. Brătianu, actul de 

renunţare la tron al lui Carol II şi procesele-verbale de constituire a 

Regenţei, Calendarul sectorului politic Apahida al Partidul Naţional 

Liberal (1937) cu portretele fruntaşilor politici. 


163. LARIONESCU Traian (1905-) 


Traian Larionescu s-a născut la Rădăuţi, a fost profesor de istorie 

103

104 


la Cernăuţi, apoi bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară, a fost 

membru fondator al Cercului Genealogic Român, al revistei „Arhiva 

Genealogică Română” (1943) şi al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi 

Sigilografie de pe lângă Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (1971). 

Documentele ordonate în fond se referă la activitatea ştiinţifică 

desfăşurată de Traian Larionescu, la relaţiile cu Comisia Internaţională 

de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie şi cu Institutul „Adler”. 

Au fost incluse în fond corespondenţa cu Marcel Sturdza-Săuceşti, 

profesorul Hanns Jäger-Sunstenau, fotografii de familie şi desene. 

164. LĂMOTESCU Nicolae 


Nicolae Lămotescu, ofiţer în armata română, căsătorit cu Elena, 

fiica lui Constantin Iovipala, a locuit la Brăila şi Craiova şi a avut trei 

copii: Mihai, Maria şi Ecaterina. 

Fondul este compus din scrisori de familie, cele mai numeroase 

fiind ale Elenei Lămotescu, referitoare la studiile la Paris ale lui Mihai, la 

cariera militară a lui Nicolae Lămotescu, la situaţia financiară a familiei, 

participarea la activităţile societăţilor „Concordia Română” şi 

„Enciclopedică Română” şi succesiunea lui Manolache Califarov. Au 

fost incluse, de asemenea, în fond o scrisoare de la Mihail Kogălniceanu 

şi una de la Nicolae Blaremberg. 

165. LECCA Iunin Ioan (1862-?) 


Iunin Ioan Lecca s-a născut la Iaşi, a studiat la Paris, a fost prefect al 

judeţului Bacău în mai multe rânduri, începând cu 1891 până în anul 1914. 

Fondul arhivistic este alcătuit din opt caiete cu însemnări 

aparţinând lui Iunin Ioan Lecca din anii 1906-1921, referitoare la 

călătoriile la Bucureşti, Bacău, Iaşi, Paris şi Viena, întâlniri cu oameni de 

cultură ai vremii, întruniri politice, alegerile din Bacău în 1914 şi viaţa la 

moşia Radomireşti. 

166. LIMONA Dumitru (1912-1977) 


limbile: română, greacă, franceză şi germană. 

Dumitru Limona s-a născut în satul Liveni din Macedonia, a venit 

în România şi a absolvit Facultatea de Teologie din Bucureşti. A fost mai 

întâi învăţător, apoi a lucrat în Ministerul Artelor şi Informaţiilor, în anii 

1949-1974 a fost arhivist la Braşov şi la Direcţia Generală a Arhivelor 

Statului. A fost căsătorit cu Elena Moisuc, arhivistă la aceeaşi instituţie.


Fondul personal a fost organizat pe grupe de documente ce 

cuprind manuscrise ale lucrărilor ştiinţifice, corespondenţă primită de cei 

doi soţi de la Asociaţia Emigranţilor Politici din Grecia în România, 

Biblioteca de Stat din Bulgaria, Institutul de Studii Balcanice din Atena, 

profesori şi prieteni din Grecia şi fotografii reprezentăndu-i pe Dumitru 

Limona, Mihai Regleanu ş.a. 

167. LIPOVAN Gheorghe (1904-1972) 



Inginerul Gheorghe Lipovan s-a născut la Sânnicolaul Mare, 

judeţul Timiş-Torontal, a urmat liceul la Arad, Şcoala Politehnică din 

Timişoara şi Şcoala Superioară de Aeronautică de la Paris. 

În anul 1925, aflându-se la Paris, îl cunoaşte pe Traian Vuia, de 

activitatea căruia se va ocupa până la sfârşitul vieţii sale, devenind în 

acest domeniu unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti. A publicat mai 

multe lucrări despre Vuia şi avionul său, printre care amintim: Zborul 

fără motor, Pilotajul planoarelor, Planorul, Mărturii, cu ediţii în 1954 şi 

1956 şi Traian Vuia, un pionier al aviaţiei moderne. 

În acest fond, un spaţiu important îl ocupă manuscrisele lucrărilor 

lui Gheorghe Lipovan, studii şi articole ale lui Aurel Vlaicu, Henri Coandă, 

Charles Émile Picard, cel care a restaurat avionul lui Vuia şi scrisorile 

primite de la Traian Vuia, Simion Burada, Gabriel Brola, Cornelia Mateiaş, 

nepoata lui Vuia, Mihai Veliciu şi de la Ion Vlaicu, fratele lui Aurel Vlaicu. 

Importante sunt schiţele şi planşele originale ale generatorului de abur şi ale 

aeroplanului lui Vuia, documentele referitoare la recunoaşterea meritelor 

acestuia şi rolul lui Gheorghe Lipovan şi Petru Groza în această chestiune, 

precum şi fotografiile cu Traian Vuia şi Gheorghe Lipovan. 

168. LUNGULESCU Gheorghe 


limbile: română, franceză şi italiană. 

Ziaristul Gheorghe Lungulescu s-a născut în localitatea Vânăta, 

judeţul Gorj, a fost redactor la „Universul” şi secretar general al Ligii 

Antirevizioniste Române (1933-1940). 

Dintre documentele incluse în fondul personal Gheorghe 

Lungulescu reţin atenţia actele personale, articolele primite de acesta 

pentru a fi publicate în „Universul”, scrisorile adresate acestuia de 

Stelian Popescu, preşedinte al Ligii Antirevizioniste şi fotografiile 

reprezentând monumente istorice, biserici etc. 

105

106 


169. LUPAŞ Ioan (1880-1967) 


Academicianul Ioan Lupaş s-a născut la Sălişte, judeţul Sibiu, a 

urmat literele şi filosofia la Budapesta şi Berlin. A militat pentru Unirea 

Transilvaniei cu România, a fost secretar general la Resortul Culte şi 

Instrucţiune Publică, preşedintele Secţiei istorice a Academiei Române, 

ministru al Sănătăţii şi al Instrucţiunii Publice, profesor la Universitatea din 

Cluj, apropiat al lui Octavian Goga, membru al Partidului Naţional Creştin. 

După anul 1945 este epurat din învăţământ, în 1948 este închis la 

Aiud şi Sighet, fiind eliberat în anul 1955. 

În fond au fost ordonate documente provenind din activitatea 

administrativă a istoricului şi scrisori de la protopopul Romulus Buzilă, 

Alexandrina Gr. Cantacuzino, B. Domide, Gheorghe Bogdan-Duică, 

arhiepiscopul Gurie, Gh. Ghibănescu, Alexandru Hodoş, Andrei Oţetea, 

Ion Pelivan, Valeriu Pop, Ioan Popp, preşedintele Curţii de Apel din 

Cluj, Sextil Puşcariu, D. D. Roşca, Ion Tolu, Iuliu Valaori, preşedinte al 

Societăţii de Cultură Macedo-Română şi de la profesorul Mety Wilmos, 

mentorul lui Lupaş. 

Bibliografie: 



170. MACEDONSKI Alexandru (1854-1920) 



Poetul Alexandru Macedonski, fiul generalului Alexandru D. 

Macedonski şi al Mariei Pârâianu, s-a născut la Bucureşti, copilăria 

petrecându-şi-o la Pometeşti şi Adâncata, judeţul Dolj. 

A fost adeptul luptei antidinastice, fiind judecat pentru acţiunile 

sale în mai multe rânduri, dar adevărata sa glorie s-a dovedit a fi pe 

tărâmul literaturii. În 1880 fondează revista „Literatorul”, în care îşi fac 

debutul Duiliu Zamfirescu, Traian Demetrescu, iar în anul 1883 

înfiinţează Societatea Revistei „Literatorul”. 

A fost căsătorit cu Ana Rallet Slătineanu şi a avut cinci copii: 

George, Alexis, Nichita, Pavel şi Ana, s-a pensionat în 1920 din funcţia 

de istoriograf în administraţie la Casa Bisericii. 

Fondul arhivistic cuprinde acte personale, corespondenţă oficială 

purtată cu Direcţia Generală a Teatrelor, manuscrise ale operelor literare 

şi corespondenţă personală primită de la personalităţi din străinătate şi


ţară: George Bacovia, Sarah Bernhardt, V. C. Bilciurescu, Paul Bourget, 

Aristide Demetriade, I. G. Duca, Bucura Dumbravă, Emil Faguet, Gala 

Galaction, Emil Gârleanu, Louis de Gonzague Frick, Take Ionescu, 

Nicolae Iorga, Pierre Loti, Ion Minulescu, Albert Mockel, Marcel 

Montundon, Eufrosina Popescu, Adolf Reichman (Alexandru Dominic), 

Aristiţa Romanescu, C. A. Rosetti, Alexandru Stamatiad, Ana V. A. 

Urechia, V. A. Urechia, Tudor Vianu şi Duiliu Zamfirescu. 

171. MAGHERU Gheorghe (1804-1880) 


Generalul Gheorghe Magheru a fost o remarcabilă personalitate a 

istoriei românilor, cu un rol deosebit în izbucnirea şi desfăşurarea 

Revoluţiei române de la 1848, în Oltenia şi organizarea taberei militare 

de la Râureni de lângă Râmnicu Vâlcea. 

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează din 

arhiva generalului Gheorghe Magheru numai patru scrisori, din care două 

sunt autografe, expediate în 1854 de la Viena şi Constantinopol, o 

scrisoare este adresată tot în 1854 de colonelul Solomon logofătului 

Dimitrie Ioanid, iar alta din 1877 se pare că aparţine lui Gheorghe, fiul 

lui Gheorghe Magheru. Din corespondenţă rezultă atitudinea antirusă a 

generalului şi informaţii privind poziţia puterilor garante faţă de 

Principatele Române şi unirea acestora. 


Bibliografie: 



Mihai Regleanu, O scrisoare necunoscută de la Gheorghe 

Magheru, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1964, p. 250-254. 

172. MANIU Iuliu (1873-1953) 


Reputatul om politic român, Iuliu Maniu, fruntaş al luptei pentru 

eliberarea Transilvaniei, s-a născut la Şimleu Silvaniei ca fiu al 

avocatului Ion Maniu şi al Clarei, fiind strănepot al lui Simion Bărnuţiu 

şi nepot al memorandistului Iuliu Coroianu, fratele mamei sale. 

Urmează studii de drept la Budapesta şi Viena, devenind doctor în 

ştiinţe juridice. În timpul primului război mondial este trimis pe frontul 

italian, constituie la Viena Senatul Militar Român, participă la Adunarea 

Naţională de la Alba Iulia şi este ales preşedinte al Consiliului Dirigent. 

107

108 


În anii 1926-1933, 1937-1947 a fost preşedinte al Partidului 

Naţional Ţărănesc, preşedinte al Consiliului de Miniştri în mai multe 

guverne. După anul 1944 s-a opus sovietizării ţării şi comunismului, 

fiind arestat şi după un proces politic este condamnat pe viaţă la temniţă 

grea. Moare în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei. 

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează din 

arhiva lui Iuliu Maniu numai zece unităţi arhivistice: broşura cu discursul 

„Chestia Basarabiei”, rostit de Maniu în Adunarea Deputaţilor la 

27 decembrie 1923, două scrisori de mulţumire adresate lui D. D. Gerota 

pentru activitatea depusă în Partidul Naţional Ţărănesc, note informative 

ale Securităţii elaborate ca urmare a urmăririi lui Iuliu Maniu şi a 

colaboratorilor săi, un protest faţă de bruscarea lui Ion Mihalache şi Emil 

Haţieganu, lipsa de libertate şi de drepturi, din anul 1946. 


173. MANOLESCU-STRUNGA 



Arhiva provenită de la Nicolae Manolescu (1850-1910), medic, 

iniţiatorul oftalmologiei moderne româneşti, profesor universitar, 

fondator al „Băilor Strunga”, judeţul Iaşi şi editorul „Analelor Medicale 

Române”, cuprinde decrete de acordare a unor ordine şi medalii, 

corespondenţă de numire în funcţii şi o scrisoare de la medicul Carol 

Davila. 

Pentru Ion N. Manolescu-Strunga (1889-1951), doctor în 

economie la Berlin, subsecretar de stat la Agricultură şi Domenii, 

ministru la Industrie şi Comerţ, ministru secretar de stat, arestat în 1950 

şi decedat la Sighet în anul 1951, se conservă documente ce reflectă 

activitatea acestuia desfăşurată în agricultură şi în cadrul unor societăţi 

comerciale şi scrisori de la Ion C. Brătianu, Petru Comarnescu, Mihai 

Popovici, ministru de Finanţe, Tătărescu, bănci federale şi 

societăţi. 

La sfârşitul fondului au fost clasate documente create de alte 

persoane, dintre acestea semnalăm un discurs al lui Nicolae Titulescu 

ţinut la Liga Naţiunilor. 

174. MANOLIU Petre 


De la Petre Manoliu, redactor la ziarul „Credinţa”, s-au păstrat 

scrisori primite de la George Călinescu, Emil Cioran, Sergiu Dan, Victor


Eftimiu, Eugen Ionescu, Dinu Noica şi Horia Roman (aminteşte de un 

portret făcut de Nicolae Tonitza, distrus în bombardament). 

Au fost incluse în fond şi scrisori aparţinând lui Ion Mirea 

adresate familiei Manoliu, referitoare la anii 1958 şi la expoziţiile 

organizate la Paris şi Bucureşti. 

175. MANU 

●Anii extremi: sec.XVI-1948, 249 u.a., inventar nr. 1840. 

Familia Manu este originară din Grecia. Mihail Manu, născut în 

anul 1650, a avut trei fii: Manuel, George şi Nicolae, care au format trei 

ramuri cunoscute ale familiei Manu din Moldova, Ţara Românească şi 

Grecia. 

Majoritatea documentelor păstrate la Direcţia Arhivelor Naţionale 

Istorice Centrale provin de la Ioan M. Manu (1803-1874), mare vornic, 

prefect de poliţie şi caimacam al Ţării Româneşti în 1858, căsătorit cu 

Ana Ghica, descendentă a familiei Herescu Năsturel, cu care a avut şase 

copii: Dimitrie, Iorgu, Constantin, Alexandru, George şi Elena. 

Dintre fii, George Manu (1833-1911) a urmat cariera militară, 

fiind însărcinat în anul 1858 cu reorganizarea artileriei şi predarea acestui 

curs la Şcoala Militară din Bucureşti. În guvernul Lascăr Catargi a fost 

ministru de Război, apoi primar al Capitalei, iar în timpul Războiului de 

Independenţă a României a participat la luptele de la Plevna şi Vidin, în 

calitate de general de brigadă. 

George Manu a fost preşedinte al Consiliului de Miniştri în anii 

1890-1891, apoi ministru la Agricultură şi Finanţe. S-a remarcat ca 

membru de frunte al Partidului Conservator, după fuziunea cu 

„junimiştii” s-a retras din politică. A fost căsătorit cu Alexandrina 

Cantacuzino şi a avut cinci copii: Constantin, Ana, Zoe, Ion şi George. 

Fondul este organizat pe serii de acte aparţinând diferiţilor 

membri ai familiei, la prima grupă au fost ordonate documente 

referitoare la familia Manu. 

Astfel, se pot cerceta documente aparţinând lui Nicu Manu (1831), 

Ioan Mihail Manu (1810-1929), Anica Ioan Manu (sec.XV-1867), 

Constantin Manu (1867-1899), Dimitrie Manu (1898-1903), Elena Manu 

Cornescu (1895), generalul George Manu (1835-1909), Constantin G. 

Manu (1909-1937), însărcinat cu afacerile României la Constantinopol, 

Iorgu Manu (1862), Mihail Manu (1901-1931), familiei Mavrodi (1937- 

1948), familiei Cantacuzino, ramura Alexandrina George Manu 

Cantacuzino (sec. XVII-1893), precum şi documente colecţionate, în 

special genealogii ale marilor familii boiereşti. 

109

110 


Corespondenţa este în mare parte adresată lui Ioan M. Manu de 

către contele Lallemand, ambasadorul Franţei la Constantinopol, 

Fuad-Paşa, ministru de Externe turc, Ali-Paşa, mare vizir şi lordul 

Thomas Wentworth Strafford, ambasadorul Angliei la Constantinopol. 

Menţionăm scrisorile lui Mihail Kogălniceanu şi o telegramă a 

regelui Carol I (prinţ), adresate lui Constantin Manu. 


Bibliografie: 



176. MARGHILOMAN Alexandru (1854-1925) 



Alexandru Marghiloman s-a născut la Bucureşti într-o familie de 

mici boieri, şi-a luat doctoratul în drept şi ştiinţe politice la Paris, s-a 

remarcat ca parlamentar şi orator. Devine unul dintre liderii Partidului 

Conservator şi din 1914 preşedinte al partidului, ministru în mai multe 

rânduri şi şef de guvern în anul 1918. În această ultimă calitate susţine 

actul Unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918 şi semnează pacea 

cu Puterile Centrale. 

Prin căsătoria cu Eliza Ştirbei intră în această renumită familie, iar 

prin sora sa, Elena s-a înrudit cu familia Pherekyde. 

Fondul arhivistic creat de Alexandru Maghiloman este extrem de 

important prin cele opt caiete de note politice (1897-1924), 

corespondenţa extrem de bogată, discursurile şi interpelările 

parlamentare, precum şi prin documentele personale. 

Din corespondenţa personală şi politică amintim scrisorile de la: 

George Valentin Bibescu, Ion I. C. Brătianu, Gh. Gr. Cantacuzino, 

prinţul A. Caradja, Petre P. Carp, Lascăr Catargi, G. de Coutouly, 

ambasadorul Franţei, O. Czernin, ambasadorul Austriei, G. Dering, 

ambasadorul Angliei, Fasciotti, ministrul Italiei la Bucureşti, regele 

Ferdinand, regina Maria, Alexandru şi Nicolae Filipescu, Nicolae Fleva, 

A. D. Holban, Lupu C. Kostake, Alexandru Lahovari, Ana Maiorescu, 

Simion Mehedinţi, Constantin Meissner, Constantin Olănescu, G. 

Roznovanu, Sefat, ministrul Turciei la Bucureşti, Achille Levy Strauss, 

Barbu Ştirbei, rabinul A. Taubes, Eleutherios Venizelos, prim-ministru al 

Greciei, Ch. Vopicka, ambasador al S.U.A. 

◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventarele nr. 121, 127.


Bibliografie: 



177. MĂNUILĂ Sabin 


limbile: română, engleză, maghiară, germană, franceză şi italiană. 

Sabin Mănuilă s-a născut în Transilvania, a urmat studiile 

superioare la Budapesta şi în Statele Unite ale Americii, a fost numit în 

funcţia de director al Institutului Central de Statistică şi ministru al 

Sănătăţii, ocupându-se în această calitate de organizarea ministerului. 

Arhiva creată de Sabin Mănuilă a fost structurată pe mai multe 

serii de acte, definite în baza conţinutului şi domeniilor de referinţă ale 

documentelor. 

În prima serie a fost inventariată corespondenţa personală purtată 

cu Fabriţiu Mănuilă, sora sa, Letiţia, fratele său, Camil, cu Veturia 

Leucuţia, soţia sa, fiul lor, Sandu, fraţii Veturiei, Traian, Mişu şi Aurel 

Leucuţia, prieteni şi personalităţi ca Tudor Arghezi, Ştefan Bidnei din 

Cernăuţi, Alexandrina Gr. Cantacuzino, I. Clopoţel, Xenia Costa-Foru, 

Dimitrie Gusti, Emil Haţieganu, D.F. Howard, secretar general la Liga 

Naţiunilor, Panait Istrati, Alexandru Vârnav-Liteanu, Ioan Lupaş, Vasile 

Meruţiu, Constantin Moisil, Zenovie Pâclişanu, Sextil Puşcariu, 

N. Râmneanţu, D. K. Solacolu, P. Vlad, medic şef al Clujului. 

Următoarele serii de acte sunt legate de activitatea profesională şi 

funcţiile îndeplinite de Sabin Mănuilă, între acestea menţionăm 

corespondenţa cu Liga Naţiunilor în problema populaţiei şi a statisticii 

acesteia, documente de recensământ, statistică şi asistenţă socială, 

articole, conferinţe şi studii ştiinţifice. 

Bibliografie: 



178. MÂRZESCU 


Fondul familial Mârzescu a fost creat de arhimandritul Gherasim 

Mârzescu (1852-1878), stareţ la mănăstirile Buhalniţa şi Coşula, de George 

Mârzescu (1834-1911), avocat, profesor de drept civil şi om politic, 

ministrul Cultelor şi Instrucţiunii şi de către George G. Mârzescu (1876- 

1926), fiul precedentului om politic, avocat, deputat, ministru liberal la 

Agricultură şi Domenii, la Interne, la Ministerul Muncii şi Ocrotirilor 

111

112 


Sociale, primar al oraşului Iaşi. 

De la George Mârzescu s-au păstrat acte probatorii, decizii în 

unele procese susţinute de acesta şi de biroul său de avocatură din Iaşi, 

rapoarte şi note privind activitatea didactică şi ştiinţifică, corespondenţă 

purtată cu I. B. Brociner, Iosif Galesowschi, director al Muzeului 

Naţional Polonez, mitropolitul Ghenadie ş.a. 

Pentru George G. Mârzescu au fost ordonate în fond acte rezultate 

din activitatea politică şi juridică, proiecte de legi (în domeniul sănătăţii, 

al ocrotirilor sociale şi al justiţiei), scrisori de la Victor Stârcea şi 

Manciu, prefectul judeţului Iaşi. 

179. MEHEDINŢI Simion (1869-1962) 


Academicianul Simion Mehedinţi s-a născut la Soveja, judeţul 

Putna, a făcut studii de geografie la Paris, Berlin şi Leipzig, unde îşi va 

lua doctoratul. 

S-a remarcat în organizarea învăţământului geografic din 

România, a fost director la „Convorbiri Literare”, vicepreşedinte al 

Societăţii Geografice Române. 

Ca politician a făcut parte din Partidul Conservator, Partidul 

Ţărănesc, iar după 1930 din Partidul Naţional Liberal. În anul 1948 este 

înlăturat din Academia Română. 

Fondul arhivistic Simion Mehedinţi cuprinde numeroase scrisori 

primite de la: A. Balthazar, Ion Bianu, G. Bogdan-Duică, Ioan Bogdan, 

Valeriu Branişte, Ion Alexandru Brătescu-Voineşti, Augustin Bunea, 

Panait Cerna, A. C. Cuza, Şt. O. Iosif, Gheorghe T. Kirileanu, Ştefan G. 

Longinescu, Alexandru Macedonski, Titu Maiorescu, Alexandru 

Marghiloman, Iacob Mureşianu, A. Naum, Iacob Negruzzi, Alexandru 

Odobescu, Saşa Odobescu, soţia lui Odobescu, George G. Orleanu, Ermil 

Pangrati, Alexandru Papacostea, Ghiţă Pop şi membrii de familie. 

180. MEISSNER Constantin şi Elena 


Documentele fondul arhivistic au fost create de Constantin şi 

Elena Meissner, fiind organizate pe mai multe serii de documente. 

Constantin Meissner (1854-1942) s-a născut la Iaşi, a absolvit 

facultăţile de Litere şi Drept din Viena şi Berlin, a fost mult timp 

inspector general al învăţământului primar şi normal, secretar general 

în Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, ministru la Industrie şi 

Comerţ şi la Lucrări Publice. Este cunoscut ca un mare proprietar de


moşii şi acţionar la societăţi industriale şi comerciale. 

În domeniul cultural s-a remarcat ca „vechi junimist”, casa lui din 

Iaşi devenind cenaclu muzical şi prin sprijinirea societăţilor filantropice. 

Elena Meissner (1866-1939), profesoară, absolventă a Facultăţii 

de Litere şi Ştiinţe, a funcţionat la mai multe şcoli din Iaşi, a activat în 

mod susţinut la societăţile „Reuniunea Femeilor Române”, „Crucea 

Roşie”, „Asociaţia pentru Emanciparea Civilă şi Politică a Femeilor 

Române”, a participat la congrese şi reuniuni din ţară şi străinătate. 

Pentru Elena Meissner se păstrează un număr însemnat de 

documente rezultate din activitatea sa didactică şi culturală, dar şi 

scrisori primite de la George Bacovia, Agatha Bârsescu, Alexandrina 

Cantacuzino, Claudia Caudella, regele Carol II, Cella Delavrancea, 

Gheorghe T. Kirileanu, Elena Mârzescu, Nicolae Malaxa, Eugenia 

Scriban, Nadèje Ştirbei. 

Dintre seriile de acte ale fondului, extrem de importantă este 

corespondenţa purtată de Constantin Meissner cu Grigore şi Alina Antipa, 

Gheorghe Adamescu, C. C. Arion, I. A. Basarabescu, Octav Băncilă, Agatha 

Bârsescu, I. Berceanu, Ion Alexandru Brătescu-Voineşti, E. Broşteanu, dr. I. 

Cantacuzino, regele Carol II, Victor Cădere, Eduard şi Clara Caudella, Barbu 

Ştefănescu Delevrancea, I. Bogdan Duică, N. Gr. Filipescu, D. Furtună, Emil 

Gârleanu, Octavian Goga, I. C. Goilav, Vasile Goldiş, scriitorul Eugen 

Horoveanu, Take Ionescu, Gheoghe T. Kirileanu, Elena Meissner (soţie), 

Titu Maiorescu, Simion Mehedinţi, Vasile G. Morţun, Alexandru 

Marghiloman, N. Olănescu, Dimitre Onciul, Ermil Pangrati, C. I. Parhon, 

generalul Nicolae Petala, Petru Poni, Emil Racoviţă, Constantin Rădulescu- 

Motru, Mihail Sadoveanu, Nicolae Tonitza, Gr. Trancu-Iaşi, Alexandru 

Tzigara-Samurcaş ş.a. 

Bibliografie: 



181. MELIC Iacob 


limbile: română şi armeană. 

Din activitatea şi viaţa lui Iacob Melic, probabil armean, bogat, 

„finanţator” al revoluţionarilor de la 1848, aflaţi în exil în Turcia şi 

Franţa, s-au păstrat câteva scrisori primite de la Alecu, Nicolae şi Ştefan 

Golescu şi Cristian Tell, referitoare la exilul acestora şi strângerea de 

fonduri necesare propagandei revoluţionare. 

113

114 


182. MELINTE 


Familia Melinte este originară din satul Curteni, comuna 

Olteneşti, judeţul Huşi. Dintre membrii familiei s-a remarcat Vasile 

Melinte, magistrat şi avocat la Buzău şi Bucureşti, căsătorit cu pictoriţa 

Adina Paula Moscu. 

Cea mai mare parte a documentelor fondului au fost create de 

Adina Paula Moscu şi fac referire la studiile şi cariera sa artistică. Se 

adaugă şi documentele aparţinând lui George Moscu, tatăl Adinei, avocat 

din Buzău, căsătorit cu scriitoarea Constanţa Moscu, lui Alexandru Moscu, 

pictor, director al Muzeului Theodor Aman şi Tatianei Moscu, pictoriţă. 

Pentru Adina Paula Moscu amintim scrisorile primite de la Alice 

Basarab, pictoriţa sovietică Tatiana Iablonscaia, Nicolae şi Ecaterina 

Iorga, Nicolae Tonitza. 

183. MERCURI Paolo (1804-1884) 


limbile: română, italiană, franceză, latină, germană, spaniolă şi rusă. 

Gravorul şi profesorul Paolo Mercuri s-a născut la Roma, a studiat 

la Paris, a fost cavaler al Legiunii de Onoare a Franţei, membru corespondent 

al academiilor de belle-arte din Franţa, Belgia, Rusia şi Brazilia. 

În anul 1882 îl găsim în România, unde fiica sa Enrichetta s-a 

căsătorit cu un român, Tudor Rădulescu, preşedinte al Casei de Depunere 

din Bucureşti, director în Ministerul Agriculturii. Fiica gravorului italian 

a avut mai mulţi copii: Ileana, Elena şi Ana Maria, căsătorită cu 

Benedetto de Luca. 

Documentele conservate în fond oglindesc viaţa lui Paolo Mercuri 

în Italia, anii de exil în Franţa, munca depusă pentru realizarea gravurilor 

„Jane Gray”, după tabloul lui Paul Delaroche, „Şcoala din Atena” după 

Rafael, comenzile de lucrări, iniţierea unor pictori, modul de preparare a 

cernelurilor, participarea la expoziţii, întoarcerea la Roma şi numirea ca 

director al Calcografiei Camerale din Roma, primirea de ordine, medalii 

şi titluri academice. 

Au mai fost incluse în acest fond arhivistic liste cu picturile şi 

gravurile lui Paolo Mercuri, descrierea şi evaluarea acestora, desene în 

peniţă şi creion, gravuri reprezentând câteva costume din lucrarea 

Costumes des XIII, XIV et XV siécles de Camille Bonnard, gravuri şi 

desene ale lui C. Bonnard. 

O altă grupă de documente aparţine lui Tudor Rădulescu, soţul 

ficei sale Enrichetta: articole scrise de acesta despre istoria şi situaţia


economică a României, scrisori primite de la Fillipo Agricola, Domenico 

Amici, Carlo Bardeschi, Giuseppe Bardi, Rinaldo Belloli, C. Bonnard, 

Giambatista Borani, Giovanni Ali Brandi, Ion I. C. Brătianu, Vintilă 

Brătianu, Angelo Faberi, Dimitrie Filipescu, Pietro Folo, Felix Fuillet, 

Eduard Grasset, Gaetano Guadachini, Spiru Haret, pictorii Henry şi 

Rodolph Lehmann, Giuseppe Onofri, B. Pistrucci, Leopold Robert, 

Victor Schnetz, Grigore Tocilescu, cardinalul A. Tosi ş.a., corespondenţă 

oficială cu Comisia Specială de Cercetări Economice de pe lângă 

Ministerul Agriculturii, Industriei şi Comerţului (secretar al Comisiei 

fiind Tudor Rădulescu) şi o convenţie comercială a României cu Franţa. 

Au fost incluse în fond şi articole scrise de Benedetto de Luca. 

Bibliografie: 



Crisanta Podăreanu, Fondul personal Paolo Mercuri, în „Arhiva 

Românească”, an CLV (serie nouă), tom I, fasc. 1, 1995, p. 186-187. 

184. METAXA Toma 


De la avocatul Toma Metaxa se păstrează corespondenţă privind 

activitatea acestuia ca prefect al judeţelor Fălciu, Ilfov şi Trei Scaune 

(1931-1932), ca secretar al Ligii „Vlad Ţepeş” (acordarea de ajutoare, 

numiri în posturi de funcţionari), o scrisoare de la Octavian Goga şi una 

de la ziaristul Pavel Al. Mecedinski. 

185. METZULESCU Stelian 



Pentru Stelian Metzulescu, heraldist şi sigilograf, au fost ordonate 

în fondul personal studii de specialitate, planşe cu steme, Albumul istoric 

heraldică-sigilografie-arte minore-numismatică, culegeri de folclor şi 

piese de teatru. 

186. MEXIS George 


Fondul cuprinde în mare parte corespondenţa lui George Mexis, 

proprietar al moşiilor Broşteni şi Uleşti din judeţul Ialomiţa, cu diferite 

bănci şi firme pentru obţinerea de credite, procese-verbale de împărţire a 

loturilor ca urmare a reformei agrare din 1864, sentinţe privind 

reglementarea succesiunii François Leon Mexis şi ordine de rechiziţie. 

115

116 


187. MIHAIL Jean (1896-1963) 


Regizorul şi profesorul universitar, Jean Mihail s-a născut în 

localitatea Hălăuceşti, judeţul Iaşi. 

Din activitatea artistică a acestuia reţinem regia filmelor „Die 

Lest” (Povara), realizat la Viena, „Prima dragoste”, filmat la Budapesta, 

„Omul fără identitate”, „O scrisoare pierdută”, „Omul cu mârţoaga”şi 

documentarul „Rapsodia română” prezentat la Festivalul de la Cannes. 

O parte dintre scrisorile ordonate în fond au caracter oficial fiind 

primite, în special, de la societăţi cinematografice din Viena, Oficiul 

Naţional Cinematografic, o scrisoare provine de la actorul M. Storin. Se 

pot cerceta în acest fond însemnările despre istoria filmului românesc, 

scenariile filmelor „Omul fără identitate”, „Rapsodia română” şi „România 

1945”, fotografii ale regizorului şi reprezentând scene din filme româneşti. 

Bibliografie: 



188. MIHALACHE Ion (1882-1963) 


Politicianul Ion Mihalache s-a născut la 3 martie 1882 la Topoloveni, 

judeţul Argeş, a absolvit Şcoala Normală din Câmpulung-Muscel şi a 

devenit profesor. A intrat în politică, iar în 1918, fondează Partidul 

Ţărănesc, după fuziunea cu Partidul Naţional, Ion Mihalache va fi ales 

vicepreşedinte al noului partid. În perioada anilor 1933-1937 a fost 

preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, deputat, ministrul Agriculturii 

şi al Internelor, în mai multe guverne. 

S-a opus comunismului şi puterii sovietice, în anul 1947 a fost 

arestat şi întemniţat pe viaţă la Râmnicu Sărat, unde a încetat din viaţă. 

Fondul personal Ion Mihalache este constituit din proceseverbale, 

rapoarte, telegrame, note informative, discursuri, dări de seamă 

şi memorii referitoare la activitatea politică desfăşurată în cadrul celor 

două partide, politica externă a României, procesele intentate de 

autorităţile maghiare românilor acuzaţi de trădare, la alegeri şi campanii 

electorale, la afacerea „Skoda”, la drepturile românilor din Ungaria, la 

Grigore Gafencu, atitudinea legionarilor faţă de Partidul Naţional 

Ţărănesc şi la românii aflaţi în închisorile sovietice. 

Reţin atenţia scrisorile primite de la Grigore Antipa, Sever Bocu, 

avocatul Ioan Ciordaş, patriarhul Miron Cristea, dr. Nicolae Lupu, Virgil


Madgearu, G. G. Mironescu, Gheorghe Pop, Ştefan Cicio-Pop, 

Alexandru Vaida-Voevod, memoriul românilor din Transilvania şi Banat 

adresat regelui Carol II (1938), articolele despre Pantelimon Halippa, 

precum şi hărţile Bucovinei şi judeţelor Bihor, Bălţi, Odorhei, 

Târnava-Mare, Satu Mare şi Timiş-Torontal. 

Bibliografie: 

Victor Tănase, Fondul personal Ion Mihalache, în „Arhiva 

Românească”, an CLVI (serie nouă), tom II, fasc. 1, 1996, p. 206-211. 

189. MILCU Ştefan (1903-1997) 


Academicianul Ştefan Milcu s-a născut la Craiova în anul 1903. A 

absolvit Medicina la Bucureşti, în 1927 a intrat în învăţământul 

universitar, apoi a devenit vicepreşedinte al Academiei Române, director 

al Institutului de Endocrinologie, preşedintele Uniunii Societăţilor de 

Ştiinţe Medicale, deputat în Marea Adunare Naţională şi membru a 

numeroase societăţi ştiinţifice străine. 

Fondul personal Ştefan Milcu conţine documente personale, 

rezultate din activitatea de director şi deputat a creatorului de fond, din 

cea desfăşurată în cadrul societăţilor de ştiinţe, de la congrese şi 

simpozioane internaţionale, articole, studii, conferinţe, referate, recenzii, 

corespondenţă şi fotografii. 

Corespondenţa a fost purtată cu academii şi societăţi medicale din 

diverse ţări, asociaţii şi redacţiile unor reviste, fabrici de medicamente, 

tipografii şi edituri, ambasade, direcţii sanitare, universităţi, facultăţi, 

fundaţii şi institute de cercetare din ţară şi străinătate. 

Din corespondenţa extrem de bogată semnalăm pe aceea primită de la 

Tudor Arghezi, Ion Agârbiceanu, Elie Carafoli, George Călinescu, Şerban 

Cioculescu, Emil Condurachi, Petre Constantinescu-Iaşi, Victor Eftimiu, 

Gala Galaction, Iorgu Iordan, Constantin Kiriţescu, I. Kogălniceanu, Simion 

Mehedinţi, Constantin Nicolaescu-Plopşor, Mihail Ralea, Traian Săvulescu, 

Gheorghe Vlădescu-Răcoasa, Romulus Vulcănescu. 

190. MINAR Octav (1886-?) 



Octav Minar, istoric literar, licenţiat în litere şi filosofie la Iaşi, a 

colaborat cu studii istorico-literare la periodicele „Convorbiri Literare”, 

„Luceafărul”, „Tribuna” şi „Universul”, ocupându-se de operele lui Ion 

Luca Caragiale, Mihai Eminescu şi George Coşbuc. 

117

118 


În fondul personal Octav Minar se păstreză câteva scrisori 

preţioase referitoare la scenariul scris de el pentru filmul „Eminescu- 

Veronica Micle” (adresate lui Paul Pigeard, concesionarul pentru 

România al cinematografului Pathé Frères-Paris) şi la difuzarea acestuia 

în unele judeţe din Transilvania şi în şcolile de toate gradele (scrisori de 

la colonelul Bacaloglu, redactor al revistei „Cele Trei Crişuri”). 

Bibliografie: 



191. MIRCEA Ion-Radu 



În fondul arhivistic creat de Ion-Radu Mircea, istoric, slavist, 

arhivist la Arhivele Statului şi cercetător la Institutul de Studii Sud-Est 

Europene au fost ordonate şi inventariate documente personale, studii şi 

articole, teza de doctorat „Domnia lui Mircea Ciobanul şi politica 

turcească în Muntenia”, note şi fişe de nume proprii, de localităţi, de 

manuscrise; transcrieri de documente, fotocopii de sigilii şi documente 

din arhiva Odessei. La acestea se adaugă corespondenţa cu academiile de 

ştiinţe din Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Marcu Beza, C. D. Fortunescu, 

Florica Moisil, P. P. Panaitescu şi de cea de familie. 

192. MIRCESCU Constantin 


De la Constantin Mircescu, pitar, serdar, iar din 1864 şef contabil 

la Ministerul Justiţiei şi membru supleant la Curtea de Apel din Craiova, 

s-au păstrat diplome de ridicare în rang de la voievozii Dimitrie Ghica şi 

Barbu Dimitrie Ştirbei şi decizii de numire în funcţiile deţinute în 

Ministerul de Justiţie. 

193. MITILINEU M. Ion (1868-1946) 


Ion M. Mitilineu, licenţiat în drept la Paris, a fost avocat, membru 

al Partidului Conservator şi al Partidului Poporului, prefect al Poliţiei 

Capitalei, senator şi membru al Consiliului Superior al Frontului 

Renaşterii Naţionale (1939). 

Din activitatea lui s-au păstrat puţine documente, printre care 

menţionăm telegrame în legătură cu raporturile României cu Bulgaria în


1918, o scrisoare de la Constantin Manoilescu şi rapoarte privind situaţia 

din ţară după venirea lui Carol II (1930). 

194. MOCIONI (MOCSONYI) 


limbile: română, germană, maghiară, franceză, sârbă şi latină. 

Familia Mocioni (Mocsonyi), de origine aromână, s-a stabilit în 

Ungaria şi Banat la sfârşitul secolului al XVII-lea, stăpânind în timp 

întinse domenii şi castele. 

Documentele fondului menţionează pe Constantin Mocsonyi, preot, 

pe cei trei fii, Petru (+1775), Mihai (+1789), căsătorit cu Eva Kefala şi pe 

Andrei (+1782), căsătorit cu Ecaterina Cojoca. Mihai este considerat 

întemeietorul liniei Mocsonyi, iar Andrei al liniei Mocsonyi de Foen 2 . 

Dintre membrii familiei, mai cunoscuţi sunt Andrei Mocsonyi 

(1812-1880) şi Alexandru Mocsonyi (1841-1909). 

Andrei Mocsonyi a fost căsătorit cu Laura Cernovici. În anul 

1849 era comisar districtual suprem în zonele locuite de români în Banat, 

după ocuparea unor funcţii administrative se retrage la domeniul familial 

din Foen. În 1866, în perioada „regimului liberal” devine membru al 

Senatului Imperial lărgit de la Viena şi militează pentru declararea 

Banatului ca provincie aparte; s-a făcut cunoscut prin colaborarea cu 

Andrei Şaguna pentru înfiinţarea Mitropoliei Ortodoxe Române. 

Alexandru Mocsonyi, fiul lui Mihai şi al Ecaterinei Mocsonyi, a 

fost căsătorit cu Elena, născută Somogzi de Gyöngyös, a făcut studii 

juridice la Budapesta şi Viena, a fost deputat în Parlamentul din 

Budapesta (1865-1874) şi reprezentant al luptei românilor din Banat şi 

vestul Transilvaniei pentru obţinerea egalităţii în drepturi cu celelalte 

naţiuni din imperiu. A fost primul preşedinte al Partidului Naţional al 

Românilor din Banat şi Ungaria, promotor al unirii acestuia cu Partidul 

Naţional Român din Transilvania (1881) şi preşedinte al ASTREI în anii 

1901-1904. Alexandru Mocsonyi a contribuit în mod deosebit la 

dezvoltarea literaturii şi ziaristicii din Transilvania, a fost şi un bun 

compozitor şi pianist. 

Documentele fondului familial Mocioni au fost ordonate în şapte 

grupe. 

În prima grupă au fost clasate actele de familie, testamente 

(testamentul lui Mihai Mocsonyi Popovici, al soţiei acestuia, Eva Kefala 

p. 1-2. 

2 Vezi prefaţa la Inventarul fondului Familial Mocioni (Mocsonyi), 

119

120 


şi al lui Anton Mocsonyi), genealogii, acte de moştenire şi ale proceselor 

de succesiuni (actele de înfiere a lui Ionel Stârcea Mocsonyi) şi diverse 

documente emise de avocaţii Emil Babeş, Maximilian Lederer şi 

C. Diaconovici. 

Grupa a doua de documente însumează documente relative la 

activitatea socială şi politică a membrilor familiei Mocsonyi, la eforturile 

depuse pentru înfiinţarea Mitropoliei Ortodoxe din Transilvania, alegerea 

lui Andrei Şaguna ca mitropolit, numirea lui Miron Cristea ca episcop de 

Caransebeş, precum şi pentru subvenţionarea unor ziare şi fundaţii, 

construirea de şcoli şi biserici româneşti. Menţionăm şi existenţa 

corespondenţei contelui Appóni cu mitropolitul Meţianu, a lui Andrei 

Mureşianu cu Alexandru Mocsonyi şi pe cea a episcopului Dionisius 

Popovici din Foen. 

La grupa corespondenţă au fost incluse scrisorile aparţinând 

membrilor familiei, cele primite de la Victor şi Emil Babeş, Alexandru 

Bojinca, Iacob Bologa, Miron Cristea, Elie Dăianu, C. Diaconovici, 

Vasile Goldiş, Take Ionescu, George Popp, Ioan Popp şi o sinteză a 

declaraţiei lui Ioan Stârcea-Mocsonyi din anul 1947. 

La sfârşitul fondului au fost ordonate fotografii ale unei fabrici, 

caiete cu însemnări ale lui Alexandru Mocsonyi şi versuri scrise de 

Gheorghe Mocsonyi. 

Bibliografie: 



195. MOLDA Paul (1885-?) 


Pictorul Paul Molda – Pavel Ioan Popescu – s-a născut la Bârlad, a 

urmat cursurile Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti şi Veneţia, a fost 

profesor la Giurgiu, a pictat şi refăcut pictura murală a mai multor biserici. 

Fondul personal Paul Molda conservă acte de stare civilă, de 

şcolaritate, articole de specialitate, memorii de activitate ale pictorului, 

cataloage de expoziţii, afişe, desene, schiţe şi reproduceri după lucrările 

sale, note şi însemnări, corespondenţă cu Nicolae Grigorescu, Margareta 

Mexis, Arthur Verona, fotografii şi documente relative la părinţii 

pictorului, Ion şi Polixenia Popescu, domiciliaţi în Ploieşti. 

196. MOLDOVAN Victor 

●Anii extremi: 1918-1973, 21 u.a., inventar nr. 1643.


Fondul arhivistic creat de Victor Moldovan, participant la 

Adunarea Naţională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, membru al 

Sfatului Naţional Român, cuprinde documente personale, memorii 

privind recuperarea locuinţelor naţionalizate din Bucureşti şi Predeal, 

studii şi articole ştiinţifice din domeniul istoriei mişcărilor sociale, o 

cerere de intrare în Partidul Comunist Român, corespondenţă cu Muzeul 

din Alba Iulia şi fotografii. 

197. MOLDOVEANU Ştefan Ion 


De la profesorul Ştefan Ion Moldoveanu se păstrează doar câteva 

studii în manuscris, referitoare la Gimnaziul din Buzău, Liceul Bogdan 

Petriceicu Hasdeu şi învăţătorul Dionisie Romano. 

198. MORŢUN G. Vasile (1860-1919) 


limbile: română, franceză şi italiană. 

Vasile Morţun, descendent al unei vechi familii boiereşti, a urmat 

cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie de la Bruxelles. A fost atras de 

ideile socialiste şi, în colaborare cu Ioan Nădejde, a condus revista 

„Contemporanul”. 

Fondul personal Vasile G. Morţun cuprinde un mare număr de 

scrisori, acte personale şi referitoare la succesiunea Ana Gh. Morţun, 

administrarea averii maiorului Al. G. Morţun şi vânzarea moşiei Armăşeşti. 

Între semnatarii scrisorilor se numără personalităţi politice, scriitori, 

artişti dramatici şi plastici şi oameni de ştiinţă: Paulina Alecsandri, I. C. 

Bacalbaşa, Emanoil Bardasare, Ion Bianu, Ionel şi Vintilă Brătianu, dr. I. 

Cantacuzino, Anton Carp, I. Cămărăşescu, Alexandru Davila, Susanne 

Deprés, Alda Borelli De Sanctis, M. A. Dumitrecu, Nicolae Gane, Ion 

Ghica, Octavian Goga, Spiru Haret, Nerva Hodoş, Take Ionescu, Petre Liciu, 

Jeanne Lion, I. Manolescu, Constantin Mille, G. Naum, Ioan Nădejde, 

Constantin Nottara, Louis Olivier, Gheorghe Panu, generalii Constantin 

Prezan şi Nicolae Petala, Camil Ressu, Aristiţa Romanescu, G. Schelle, N. 

Soreanu, Toma Stelian, Lucia Sturdza-Bulandra, Alexandru Vlahuţă, 

Marioara Voiculescu, Ilarie Voronca şi Dall Zamphiropol. 

Bibliografie: 



199. MORUZI Panaiot (-1859) 

121

122 


●Anii extremi: 1855-1862, 1916-1949, 44 u.a., inventar 

nr. 1046, limbile: română şi franceză. 

Panaiot Moruzi a fost fiul lui Constantin dragomanul, decapitat în 

anul 1821, acuzat de favorizarea revoluţiei greceşti, a fost căsătorit cu 

Aglae Plagino cu care a avut un fiu, Dumitru Moruzi. 

Corespondenţa prinţului Panaiot Moruzi, adresată soţiei sale, şi fratelui 

său, Costaki, face referire, în special, la Războiul Crimeii, în timpul căruia a 

condus un batalion de voluntari greci şi moldoveni. La aceasta se adaugă 

scrisorile aparţinând lui Alexandru Moruzi adresate lui Apostol Arsachi, 

ministru, în legătură cu problemele Comisiei Centrale de la Focşani. 

Bibliografie: 



200. MUREŞIANU Aurel Horia 

●Anii extremi: 1879-1882; 1914-1942, 19 u.a., inventar 

nr. 1122. 

Aurel Horia Mureşianu (1889-1950) este nepotul lui Iacob şi 

Andrei Mureşianu, tatăl acestuia, Aurel Mureşianu (1847-1909), doctor 

în filosofie, ziarist şi om politic, a fost unul dintre autorii 

Memorandumului şi redactorii „Gazetei Transilvaniei”. 

De la Aurel Horia Mureşianu, care a condus „Gazeta 

Transilvaniei”, se păstrează manuscrisele studiilor istorice, corespondenţa 

de redacţie şi cea cu diferite personalităţi, cum ar fi Emanoil Bucuţa, Ioan 

C. Filitti, Francisc Hossu-Longin, I. Magheru, Sextil Puşcariu, Alexandru 

Socec şi documente de la Spitalul nr. 162 din Braşov, din timpul celui 

de-al doilea război mondial. 

Din arhiva tatălui său, Aurel Mureşianu, reţine atenţia un dosar de 

la Comitetul instituit la Braşov în anul 1879 pentru ajutorarea românilor 

care au suferit de pe urma inundaţiilor. 

Bibliografie: 



201. NACU Constantin (1844-1920) 


Pentru magistratul şi omul politic Constantin Nacu se păstrează 

puţine documente, doar câteva scrisori primite de la mitropolitul Calinic, 

Eugen Carada, P. Cristea, N. Guran, I. C. Kostan, Vasile Lascăr, Livia


Maiorescu, Alexandru A. Plagino, R. Rallet, Radu Rosetti, I. D. 

Spineanu, Vasile Sturdza şi V.A. Urechia, referitoare la intervenţiile lui 

Constantin Nacu, în calitate de ministru al Justiţiei. 

Bibliografie: 



202. NAUM 


Documentele fondului Naum au fost create de Anton Naum 

(1829-1917), poet, profesor de limba franceză la Universitatea din Iaşi, 

membru al Academiei Române, al Societăţii „Junimea”, colaborator la 

revista „Convorbiri Literare” şi de fiii acestuia, Alexandru, scriitor şi 

conferenţiar de istoria artelor la Universitatea din Iaşi şi de către Teodor 

Naum, poet şi profesor de limba latină la Universitatea din Cluj. 

Fondul familiei Naum a fost structurat pe grupe de documente: 

personale, privind activitatea creatorilor de fond, de proprietate 

(administrarea moşiei Vădurelele din judeţul Neamţ), despre modul de 

viaţă şi corespondenţă. 

Corespondenţa organizată în fond aparţine fraţilor Naum şi a fost 

purtată cu universităţile din Iaşi şi Cluj, Constantin Daicoviciu, 

R. Manoliu, Sextil Puşcariu, cu mama lor, Ecaterina Naum. Semnalăm şi 

un număr de 189 de fotografii ale fraţilor Naum şi ale prietenilor acestora. 

Bibliografie: 



1145. 

203. NEDIOGLU Gheorghe (1883-1963) 


Gheorghe Nedioglu a fost profesor de limba română şi latină, 

director la Liceul „Gheorghe Şincai” din Bucureşti, a editat şi manuale 

şcolare. În anii 1904-1923 a funcţionat la Arhivele Statului ca arhivist 

paleograf şi subdirector, colaborator apropiat a lui Dimitre Onciul 

(director general al Arhivelor Statului 1900-1923). 

În acest fond au fost ordonate scrisori de la Eugen Lovinescu, 

Dimitre Onciul şi R. Schröder, cu referire la chestiuni şcolare, precum şi 

scrisori de la părinţii şi fraţii lui Gheorghe Nedioglu. Menţionăm şi 

existenţa unei fotografii a lui Constantin Moisil. 

123

124 


Bibliografie: 



204. NENIŞIOR 


Fondul însumează documente create de Ion Nenişior, proprietar, 

de soţia acestuia, Erofilica şi copiii lor: colonelul Gheorghe (căsătorit cu 

sora lui Nicolae Titulescu, Cornelia), Constantin, Maria (căsătorită 

Sergiu şi Bogdan), Alexandra şi Elena Nenişior şi sunt grupate în acte 

personale, de administrare a averii şi corespondenţă. 

În grupa „corespondenţă” se detaşează scrisorile Corneliei 

Titulescu Nenişior primite de la Paola Cristu şi Sever Rădulescu, ale 

Mariei Titulescu şi telegramele mareşalului Constantin Prezan adresate 

Mariei Bogdan, scrisorile primite de colonelul Gheorghe Nenişior de la 

Paola Cristu, născută Titulescu şi Alexandra Kiriacescu, precum şi ale lui 

Sergiu Nenişior, secretar particular al lui Nicolae Titulescu, primite de la 

N. Buzdugan şi Maria Bogdan. 

Un loc aparte îl ocupă documentele create de avocatul George 

Nenişior, şef de cabinet în Ministerul de Interne, fiul lui Gheorghe şi al 

Corneliei Nenişior şi de soţia acestuia Marise Nenişior, născută Iuca. De 

la George Nenişior s-au păstrat manuscrise literare, un jurnal intim şi 

scrisori adresate soţiei. Pentru Marise Nenişior remarcăm corespondenţa 

primită de la Maria Alimănişteanu, Angela Băltăţeanu, actriţă, Lia 

Brătianu, Lucia Sturdza-Bulandra, Mircea Eliade, Alexandru Kiriţescu, 

Mihai Oromolu, fost guvernator al Băncii Naţionale, Ioana Perticari şi de 

la Virginia Stăinar, actriţă. 

Au mai fost incluse în fond un jurnal al Paolei Cristu şi acte ale 

familiei Iuca. 

205. NESTORESCU Jean 


limbile: franceză, engleză şi română. 

Din activitatea violonistului Jean Nestorescu s-au păstrat în fondul 

arhivistic constituit pentru acesta, programe ale unor concerte susţinute în 

ţară şi în Statele Unite, decupări din ziare americane, corespondenţă cu 

Orghidan, contele de la Salle, Walter Logan, director la Şcoala 

de vioară din Cleveland, cu soţia sa, Caterina Nestorescu, mezzo-soprană 

şi fotografii, printre care şi una reprezentându-l pe aviatorul român 

Romeo Popescu.


206. NISTOR Petre 


Profesorul de limba română Petre Nistor s-a ocupat şi cu 

achiziţionarea de documente, cărţi şi lucrări artistice pentru diverse 

muzee şi persoane particulare. 

În fondul său personal se găsesc oferte de documente pentru 

achiziţionare făcute muzeelor din Focşani, Iaşi, Sfântu Gheorghe şi 

Arhivelor Naţinale din Târgu Mureş, precum şi scrisori de familie. 

207. NITREANU Nicolae 



Învăţătorul Nicolae Nitreanu s-a născut în judeţul Tighina, a fost 

cadru didactic în satul Plop-Ştiubei, în anul 1944 s-a refugiat cu familia 

în Transilvania. 

Nicolae Nitreanu a cercetat documente şi a scris lucrări despre 

istoria Basarabiei şi apartenenţa ei la România. 

În fondul donat Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale se 

regăsesc amintiri despre refugierea familiei sale din Basarabia, 

manuscrisele unor lucrări printre care şi Moldova – pagini de istorie. 

Documente, mărturii, studii, 11 volume şi Albumul istoric al Moldovei 

dintre Prut şi Nistru – Basarabia, 2 volume, actul constitutiv şi statutul 

asociaţiei „Sfatul Ţării”, documente relative la Cercul basarabenilor, 

banca „Cooperativa Refugiaţilor Basarabeni”, organizaţia „Femeile 

basarabene”, Liga „Fiii lui Ştefan cel Mare” şi Pantelimon Halippa; copii 

după documente importante pentru istoria Basarabiei, extrase din arhiva 

lui Ion Pelivan de la Biblioteca Academiei Române, articole din lucrările 

altor autori privind Basarabia şi fotografii reprezentând diferite 

personalităţi ale culturii şi politicii româneşti. 

208. NIŢESCU 


Arhiva familiei Niţescu, constituită din acte de stare civilă, 

certificate de studii, brevete de acordare a unor distincţii şi scrisori, a fost 

creată de fraţii Alexandru, militar de carieră şi Nicolae Niţescu, avocat şi 

apoi colonel, de Ana, căsătorită cu Mihai Şt. Marinescu, precum şi de 

acesta din urmă, profesor la Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti, membru în 

diferite comisii în cadrul Direcţiei Generale a Teatrelor din Ministerul 

Instrucţiunii şi Cultelor. 

125

126 


209. OBEDEANU 


Pentru membrii familiei Obedeanu, boieri originari din Oltenia, 

atestată încă din secolul al XVI-lea, există foarte puţine documente: un 

arbore genealogic al familiei, fotografii ale şcolii şi bisericii Obedeanu 

din Craiova şi o scrisoare a Academiei Regale a Serbiei prin care i se 

solicită lui Constantin B. Obedeanu (1875-?) lucrarea Relaţiile istorice 

ale României cu Serbia, publicată în anul 1929. 

210. OBRENOVIĆ Miloš (1780-1860) 


Miloš Obrenović, prinţ al Serbiei (1815-1839), (1858-1860), prin 

căsătoria cu Maria M. Catargi a stăpânit mai multe moşii în Ţara 

Românească, printre care Tămădău şi Mavrodin din judeţul Teleorman. 

În arhiva Miloš Obrenović au fost clasate documente referitoare la 

proprietăţile acestuia, la conflictele avute cu Vasile Bacaloglu pentru 

pădurea Tămădău, pricina avută cu moştenitorii baronului Hristofor 

Sachelarie în problema moşiei Mavrodin, la datoriile lui Iacob Medeni 

din Silistra. 

211. OPRIŞ Ştefan (1893-1979) 


Generalul Ştefan Opriş s-a născut la Bucureşti, a studiat la Şcoala 

Militară de Ofiţeri de Infanterie, a condus Regimentul de Gardă „Mihai 

Viteazul”, infanteria Diviziei I Gardă. În perioada 26 - 30 septembrie 

1944 a fost capturat de sovietici. 

În acest fond au fost incluse registre, jurnale de operaţiuni ale 

Regimentului 6 de Gardă „Mihai Viteazul” pe timpul campaniei din 

Basarabia şi Ucraina, ordine ale Diviziei I, rapoarte operative, note 

informative, tabele cu pierderi de armament şi materiale din timpul 

operaţiunilor militare din anul 1944 de pe frontul din Moldova, însemnări 

despre luptele şi situaţia din Ungaria şi fotografii de pe frontul de Est. 

Bibliografie: 

Crisanta Podăreanu, Fondul personal „General Ştefan Opriş”, în 

„Arhiva Românească”, an CLV (serie nouă), tom I, fasc. 2, 1995, p. 229-230. 

212. OPRIŞANU Emil (1906-?) 



Emil Oprişanu, licenţiat în drept, s-a născut la Buzău, a îndeplinit 

diferite misiuni în Ministerul de Externe: secretar III al Legaţiei 

României la Atena şi Belgrad, consul la Consulatul român de la Skoplje, 

secretar al Comisiei pentru Studierea şi Pregătirea Documentelor pentru 

Conferinţa de Pace de la Paris, director adjunct al Cabinetului şi Cifrului. 

În anul 1947 a fost însărcinat cu lucrările de aplicare a prevederilor 

Tratatului de Pace. 

În fondul arhivistic Emil Oprişanu au fost ordonate documente 

personale, decizii de numire în funcţii, corespondenţă purtată cu 

N. Todiraşcu, referitoare la documentele de aplicare a Armistiţiului, şi 

Alexandru Creţianu; o scrisoare a lui Constantin Moisil adresată 

directorului Arhivelor Iaşi, Gheorghe Ungureanu, despre trecutul familiei 

Oprişanu, precum şi un articol din 1947 intitulat Preludiu la o eră 

Molotov. 

213. OTETELEŞANU 


limbile: română, greacă, franceză şi germană. 

Pentru cunoscuta familie Oteteleşanu (Otetelişanu), originară din 

Vâlcea, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale deţine un număr 

important de documente ce au fost organizate în mai multe serii. 

Primele două grupe de documente ale fondului se referă la moşiile 

familiei Oteteleşanu: Măgurele, Chiselet, Clinciu, Sinteşti, Floceşti din 

judeţul Ilfov, Brăgăreşti, judeţul Saac, Gârla, Valea-Anilor, Vlădaia, 

judeţul Mehedinţi, Otetelişu, Gergeni, Beneşti, Băbeni, judeţul Vâlcea 

ş.a., la case, locuri de case şi vii. 

Menţionăm existenţa unor cărţi domneşti de la Mihnea Turcitul, 

Radu Mihnea, Alexandru Iliaş, Constantin Şerban, Nicolae şi Constantin 

Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Alexandru Moruzi, Mihai Suţu şi Ioan 

Gheorghe Caradgea, a unor zapise, anaforale, hotărnicii şi hotărâri 

judecătoreşti, emise în legătură cu proprietăţile familiei. 

În ultima grupă de documente a fost clasată corespondenţa primită 

de către Ioan Oteteleşanu, în perioada 1843-1888, de la diferite persoane: 

Iorgu Alexandrescu, Lascăr Catargi, A. şi C. Serghiad, S. 

Siomănescu, U. Ubicini. 

De asemenea, au fost incluse în fond acte despre Epitropia 

Bisericii Sf. Ilie din Craiova, bilanţul vămilor Valahiei pe anul 1856 şi al 

Ţării Româneşti pe anul 1857. 

127

128 


214. PANAITESCU Emil (1885-?) 


limbile: română, italiană şi franceză. 

Emil Panaitescu, absolvent al studiilor de istorie şi filosofie în 

Germania şi Italia, profesor de arheologie şi istorie antică la 

Universitatea din Cluj, a fost directorul Şcolii de la Roma şi consilier al 

Legaţiei României pe lângă Vatican. După anul 1944, a emigrat în 

Occident. 

Fondul arhivistic organizat pentru acesta cuprinde documente 

provenite din activitatea desfăşurată de Emil Panaitescu la Şcoala de la 

Roma, manuscrisele unor lucrări şi însemnări zilnice (1940-1947), 

transcrieri de documente medievale şi corespondenţă primită de la: 

Vittorio Alfieri, ministrul italian al Culturii, dr. Angelescu, Dumitru 

Berciu, Mihail Berza, A. Bollaté, consulul Italiei în Elveţia, Alexandru 

Ciorănescu, Dimitrie N. Ciotori, Dimitrie Ciurea, Constantin Daicoviciu, 

Aurel Decei, pictorul Eugen Drăguţescu, Dimitrie Gusti, Nicolae Iorga, 

Gheorghe T. Kirileanu, Al. Kiriţescu, G. Popa-Lisseanu, Ion Minulescu, 

Sextil Puşcariu, Constantin Rădulescu-Motru, Gheorghe Tătărescu, 

Dumitru Tudor, Andrei Veréss, Ştefan Voitec, Radu Vulpe şi membrii 

familiei. 

215. PANGICĂ D. Nicolae 


De la aviatorul Nicolae Pangică, participant la cel de-al doilea 

război mondial, au fost ordonate în fond ordine de zi, un raport asupra 

activităţii acestuia din timpul evenimentelor de la 23 August 1944 şi un 

extras de jurnal de operaţiuni al Batalionului de Paraşutişti cu referiri la 

aceeaşi perioadă. 

216. PANOPOL 

●Anii extremi: -1917, 27 u.a., inventar nr. 1667, 


În fondul familiei Panopol au fost inventariate documente ce 

aparţin lui Leonida Panopol (Panopulo), secretarul lui Rosetti Bălănescu, 

membru al Epitropiei Spitalelor Casei Sf. Spiridon din Iaşi şi soţiei 

acestuia Ecaterina Panopol, din Iaşi. Dintre acestea menţionăm o 

înştiinţare semnată de Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe, o 

telegramă de condoleanţe trimisă de George Mârzescu, scrisori ale lui 

Ion Vineş, avocat al Legaţiei Franţei la Bucureşti şi ale Luciei 

Kogălniceanu-Bogdan.


217. PAPACOSTEA G. Petre 

• Anii extremi: 1907-1963, 85 u.a., inventar nr. 1769. 

Petre G. Papacostea a fost deputat, secretar al mareşalului 

Alexandru Averescu şi membru marcant al Partidului Poporului. 

Între documentele incluse în fond semnalăm scrisorile primite de 

la Constantin Argetoianu, Alexandru Averescu, Clotilda şi Silvia 

Averescu, Gheorghe I. Brătianu, Grigore Carp, A. C. Cuza, I. G. Duca, 

Nicolae Filipescu, Constantin C. Giurescu, Octavian Goga, Eugen şi 

Veturia Goga, Vasile Goldiş, Virgil Madgearu, Mihail Manoilescu, 

Constantin Meissner, Ion Mihalache, C. I. Mitilineu, generalul Ioan 

Răşcanu, Radu Sbiera, Gheorghe Tătărescu, precum şi note, discursuri şi 

articole. 

218. PAPINIU 


Fondul Papiniu cuprinde documente create de preotul Nicolae 

Ioachimescu, descendent dintr-o familie de preoţi transilvăneni şi de fiul 

acestuia, Ioan N. Papiniu Ioachimescu (1853-?), licenţiat în drept la 

Paris, diplomat, secretar de legaţie al României la Salonic şi 

Constantinopol, consul general la Budapesta şi Sofia, ministru 

plenipotenţiar la Belgrad şi Haga. 

În general, documentele fondului fac referiri la preotul Nicolae 

Ioachimescu, Ioan N. Papiniu, la soţia acestuia Franceschina Papiniu, 

născută Aqvarone şi la fiii lor, Eugen şi Emil. 

Un loc important îl ocupă documentele referitoare la activitatea 

diplomatică a lui Ioan N. Papiniu şi corespondenţa acestuia purtată cu 

generalul Alexandru Averescu, D. C. Băicoianu, Alexandru Beldiman, 

Marcu Beza, V. Diamandi (profesor la şcolile române din Macedonia), 

Petre P. Carp, I. C. Caragiani, A. Constantinescu, profesor în Bitolia, 

G. Derussi, Ioan C. Filitti, Dimitrie Ghica, F. Greceanu, C. Hiotu, Take 

Ionescu, Nicolae Iorga, Ion Kalinderu, C. Kogălniceanu, consul la 

Salonic, G. Manu, Alexandru Marghiloman, Gabriel M. Mitilineu, C. S. 

Nanu, Hercule Pavaliuc, G. C. Popovici, diplomat, Constantin Langa- 

Răşcanu, C. Sordony, Nicolae Xenopol şi Duiliu Zamfirescu. 

Sunt incluse în fond şi corespondenţa Franceschinei Papiniu cu 

rudele sale din familia Aqvarone, a lui Emil Papiniu, avocat, 

Eugen Papiniu şi fotografii. 

129

130 


219. PARASCHIVESCU George 


George Paraschivescu a fost consilier al României la Budapesta, 

New York şi Tokio, secretar în Ministerul de Externe. În fondul acestuia 

se regăsesc scrisori de la Anton Bibescu, I. Contzescu, Radu Cuţarida, 

Octav George Lecca, consul în Brazilia, Victor Onişor, Traian Stârcea şi 

Ioan Stârcea-Mocsonyi. 

220. PARHON Constantin I. (1874-1969) 



Academicianul Constantin I. Parhon s-a născut la 28 octombrie 

1874, la Câmpulung Muscel. A studiat la Bucureşti, a fost profesor la 

Iaşi şi din anul 1946 director al Institutului de Endocrinologie din 

Bucureşti. A fost membru a numeroase societăţi ştiinţifice naţionale şi 

internaţionale, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale în anul 

1948 şi preşedinte al ARLUS. 

Din căsătoria cu Constanţa Mândreanu (1901), au rezultat patru 

copii: Constantin, Constanţa, Florica şi Ionica, căsătorită cu 

academicianul Ştefan Milcu. 

Fondul de documente aparţinând lui Constantin I. Parhon 

cuprinde acte personale, decizii de numire în diverse funcţii, invitaţii la 

manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale. 

O mare parte dintre acestea este reprezentată de corespondenţa 

purtată de C. I. Parhon cu membri de familie, savanţi, medici şi 

personalităţi româneşti: Ana Aslan, Tudor Arghezi, Dumitru Bagdazar, 

T. Burghele, Gala Galaction, Dimitrie Gusti, Gheorghe Marinescu, 

Neniţescu şi Constantin Rădulescu-Motru. 

Bibliografie: 

Viorica Hostiuc, Fondul personal „Academician prof. dr. C. I. 

Parhon”, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1986, p. 48-55. 

221. PĂDURARU Teodor (1893-?) 

●Anii extremi: 1907-, 27 u.a., inventar nr. 2279. 

Documentele create de Teodor Păduraru, militant basarabean 

pentru unire şi membru al Partidului Naţional Ţărănesc, au fost 

organizate într-un mic fond personal ce conţine apeluri către ostaşii 

basarabeni, Declaraţia Sfatului Ţării din 27 martie 1918, un program şi 

apele ale Partidului Ţărănesc Basarabean, versuri pe tema asupririi


basarabenilor, carnete cu proverbe basarabene, însemnări ale poetului 

Alexie Mateevici, ilustrate şi fotografii. 

222. PÂCLIANU Elena 


În fondul arhivistic constituit pentru Elena Pâclianu se păstrează 

corespondenţa referitoare la moşiile Brăieşti şi Cândeşti, judeţul . 

223. PÂNTEA Gherman (1894-?) 


Gherman Pântea s-a născut la Zăiceni, judeţul Bălţi, a fost deputat 

în Sfatul Ţării, primar al Chişinăului şi al Odessei. 

Pentru Gherman Pântea a fost constituit un fond personal ce 

cuprinde acte personale, memorii pentru anii 1941-1942, documente în 

legătură cu judecarea acestuia după 1946, telegrame de la Gheorghe şi 

Vintilă Brătianu, Ion Inculeţ, Nicolae Iorga, scrisori de la Onisifor Ghibu 

şi Theodor Pahoaţă, tăieturi de ziare şi fotografii. 

224. PELIVAN Ion (1876-1954) 


Ion Pelivan, militant al mişcării de eliberare naţională a 

Basarabiei, om politic şi publicist, s-a născut în localitatea Răzeni, 

judeţul Chişinău, a făcut studii de drept la Dorpet. În anul 1916 a fost 

mobilizat şi trimis pe front, apoi a contribuit la fondarea Partidului 

Naţional Moldovenesc. A fost deputat în Sfatul Ţării şi în Parlamentul 

României, ministru al Justiţiei şi la Externe, a participat la Conferinţa de 

Pace de la Paris (timp în care a editat revista „La Bessarabie”), la 

Conferinţa ambasadorilor de la Londra în 1920 şi la Conferinţa de la 

Geneva în 1922. Din anul 1939 este numit senator, iar în anul 1950 este 

arestat şi închis la Sighet, unde a decedat. 

Fondul arhivistic Ion Pelivan cuprinde documente deosebit de 

valoroase: peste 100 de caiete cu caracter memorialistic şi acte copiate de 

creatorul fondului, referitoare la istoria Basarabiei, studii, lucrări, note şi 

recenzii păstrate în manuscris, dactilografiate sau publicate, o colecţie de 

ziare, corespondenţă cu Zamfir C. Arbore, poetul Ion Buzdugan, Gala 

Galaction, Pantelimon Halippa, Mihail Kogălniceanu, Ion Inculeţ, Alexei 

Mateevici, Nicolae Titulescu, precum şi alte documente, printre care o 

adresă relativă la înfiinţarea Ligii pentru Eliberarea Românilor din Timoc 

şi Macedonia, un raport adresat lui Ion Antonescu privind schimbul de 

populaţie din Cadrilater şi memoriul lui Onisifor Ghibu din 1944 

referitor la Comisia de epuraţie. 

131

132 


225. PERIEŢEANU I. Grigore (1879-1959) 


Avocatul şi poetul Grigore I. Perieţeanu s-a născut la Bucureşti, a 

ocupat diferite funcţii: inspector la Poliţia Capitalei, secretar general al 

primăriei Bucureştilor, ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor, 

preşedinte al Reuniunii Avocaţilor din România, membru al Partidului 

Naţional Ţărănesc, al Societăţii Scriitorilor Români, în Consiliul 

Superior Naţional al Frontului Renaşterii Naţionale, senator în anul 1939. 

În anul 1948 a fost epurat din baroul Ilfov, apoi în 1950 arestat şi închis. 

În fondul Grigore I. Perieţeanu se regăsesc acte personale ale 

acestuia, documente referitoare la relaţiile de familie şi succesiunea 

Alexandru G. Djuvara, la epurarea din baroul Ilfov, genealogia familiei 

Perieţeanu, manuscrise ale operelor literare, corespondenţă cu Mircea 

Djuvara, Istrate Micescu, Ion Pillat şi Radu Rosetti. 

226. PERIEŢEANU Vasile Alexandru 


Vasile Alexandru Perieţeanu, membru al Comisiei de Heraldică, 

Genealogie şi Sigilografie de pe lângă Institutul de Istorie „Nicolae 

Iorga”, aparţine ramurii „Perieţeanu” din judeţul Buzău, familia fiind 

răspândită şi în judeţele Ialomiţa, Galaţi, Giurgiu, Olt, Mehedinţi şi în 

oraşul Bucureşti. 

Fondul este constituit din lucrările de genealogie şi sigilografie 

elaborate de Vasile Alexandru Perieţeanu. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Botoşani. 

1242. 

227. PETALA Nicolae (1869-?) 

●Anii extremi: 1914-1925; 1942, 32 u.a., inventar nr. 

Generalul Nicolae Petala s-a născut la Vaslui, a urmat liceul militar, 

iar studiile superioare le-a absolvit în Italia şi Austria. 

A participat la operaţiunile militare din timpul primului război 

mondial, fiind numit comandant de divizie şi de corp de armată, a fost 

senator de drept. 

Documentele ce alcătuiesc fondul se referă, în special, la 

activitatea militară a generalului. Pe lângă acestea menţionăm 

corespondenţa purtată cu Gheorghe Bogdan-Duică, Vasile Meruţiu şi 

Gavril Precup.


228. PETRESCU Alexandru (?-1896) 


Pentru Alexandru Petrescu, funcţionar la Înalta Curte de Casaţie, 

s-au păstrat în micul fond personal scrisori adresate soţiei sale, Sarah şi 

invitaţii de participare la recepţii organizate de Palatul Regal. 

229. PETRESCU Camil (1894-1957) 


Scriitorul Camil Petrescu s-a născut în Bucureşti, a urmat 

cursurile liceelor Sf. Sava şi Gheorghe Lazăr şi Facultatea de Litere şi 

Filosofie. 

Camil Petrescu a participat ca voluntar la primul război mondial şi 

a colaborat la diferite reviste, a fost redactor şef al „Revistei Fundaţiilor 

Regale” şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti. 

După anul 1948, devine membru al Academiei şi a fost laureat al 

Premiului de Stat. 

Dintre cele mai interesante documente incluse în fond, menţionăm 

scrisorile primite de la Camil Baltazar, Martha Bibescu, Emanoil Bucuţa, 

George Călinescu, dramaturgul G. Ciprian, Petre Comarnescu, I. Igiroşanu, 

Alexandru Kiriţescu, Eugen Lovinescu, Perpessicius, Irina Procopiu, Mircea 

Străinul şi de la dr. V. Vâlcovici, rectorul Politehnicii din Timişoara. 

230. PETRESCU Paul 


Fondul arhivistic al scriitorului Paul Petrescu cuprinde 

manuscrisele unor conferinţe şi o fotografie reprezentându-l pe acesta. 

231. PETRESCU Zaharia (1841-1901) 



Din bogata viaţă şi activitate a lui Zaharia Petrescu, medic militar, 

profesor de terapeutică la Facultatea de Medicină din Bucureşti, 

colaborator apropiat al lui Carol Davila, participant la Războiul de 

Independenţă a României, cu o prestigioasă activitate ştiinţifică, sunt 

conservate în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale 

acte personale, liste cu personalul medical participant la războiul din 

1877-1878, manuscrise ale lucrărilor ştiinţifice şi corespondenţă. 

În cadrul seriei corespondenţă se detaşează scrisorile trimise soţiei 

sale, Iosephina Thierman (au avut mai mulţi copii, Olga, Victoria, Nica, 

Alina şi George) de pe front, din Calafat şi Plevna (relatează atacul 

133

134 


Plevnei, la 31 august 1877 şi capitularea lui Osman Paşa), Lom-Palanka 

şi Vidin. 

Se mai găsesc în fond şi documente de la George Z. Petrescu (acte 

personale, studii şi lucrări ştiinţifice, corespondenţă cu soţia sa, Maria, 

fiica lui C. I. Istrati), fiul lui Zaharia Petrescu, medic, profesor la 

Facultatea de Medicină din Bucureşti, cu o bogată activitate în domeniul 

istoriei medicinei, participant ca medic militar la războaiele balcanice şi 

la primul război mondial. 

Dintre scrisorile primite de George Z. Petrescu le amintim pe 

cele de la Grigore Antipa, din partea unor clinici medicale, de la medicul 

Edmond Knaff şi Paula Kotzebue. 

De asemenea, au fost incluse în fond documente create de C. I. 

Istrati (1850-1918), doctor în medicină, profesor la Universitatea din 

Bucureşti: corespondenţă cu generalului George Manu, Eugenia de 

Reus-Ianculescu, Maspero de la Muzeul din Cairo, Pulcheria Nicolae 

Moscu şi Nicolae C. Rosetti, precum şi desene, gravuri, cărţi de vizită, 

publicaţii medicale, fotografii de familie şi ale unor personalităţi. 

232. PLACE Victor (1822-1875) 


Diplomatul Victor Place s-a născut la Corbeil în Franţa, a făcut 

studii de drept la Paris. A fost numit consul în Haiti, la Mosul în Irak, 

până în 1855, unde a efectuat săpături arheologice pe locul vechiului oraş 

asirian Ninive, rezultatele şi descrierile săpăturilor fiind publicate în 

Ninive şi Asiria. La 5 iunie 1855, Victor Place soseşte la Iaşi în calitate 

de consul, susţinând în perioada premergătoare Unirii Principatelor 

activităţile şi propaganda unionistă. După anul 1863 a fost înlocuit şi 

numit consul la New York. 

În anul 1873 se întoarce în Moldova şi se stabileşte la Tăngujei, 

judeţul Vaslui, la moşia cumnatul său, Leon Ballif. 

Fondul cuprinde documente personale ale lui Victor Place: 

numirea în funcţia de consul general la Calcutta, diploma acordată de 

Ulysse Grant, preşedintele S.U.A., prin care-l recunoaşte pe acesta 

consul general al Franţei la New York; rapoarte şi interogatorii 

referitoare la procesul intentat lui Victor Place pentru modul de 

îndeplinire a tratatului privind importul de arme din S.U.A. La acestea 

se adaugă o enciclică papală din 1848 privind unirea bisericilor creştine, 

corespondenţă primită de Charles Place, episcop de Marsilia, fratele lui 

Victor Place şi unele rapoarte şi note ce reflectă activitatea desfăşurată de 

Victor Place la Mosul şi mersul campaniei arheologice de la Ninive.

1123. 


233. PLEŞOIANU I. Ştefan (1895-?) 


Avocatul Ştefan I. Pleşoianu se trage dintr-o familie de boieri din 

judeţul Vâlcea, unde stăpâneau moşia Măldăreşti (părinţii, Iancu 

Pleşoianu, inspector comunal şi mama sa, Elisa, născută Turbure). A 

făcut politică liberală, fiind prieten cu familia I.G. Duca, şef de cabinet al 

lui Vintilă Brătianu, s-a căsătorit cu Georgeta Frunzeanu, cu care a avut 

un fiu pe Ioan (Jean) Pleşoianu. 

Arhiva Ştefan I. Pleşoianu cuprinde acte personale ale creatorului 

de fond şi rezultate din administrarea proprietăţilor, dar şi corespondenţă 

de familie şi personală primită de la Puiu Angelescu, Constantin 

Antonescu, Constantin Brătianu, C. Davidescu, I.G. Duca, Nadia Duca, 

Antonel Goilav, Al. Gussi, C. Kiriţescu, Alexandru Lapedatu, Constantin 

Moisil, Elena Pherekyde, M. F. Sion, C. Sordony, Oreste Tafrali, George 

Vărtosu, D. Zombory, Paul Zotta şi Ion Zurescu. 

Mai regăsim în fond şi corespondenţa Elisei Pleşoianu purtată cu 

Alexandru Marghiloman, Elena Pherekyde, Maria Ştirbei, George 

Tulbur e şi Thyra Xenopol. 

Bibliografie: 



234. PODEA Ion 


limbile: română, latină, germană şi maghiară. 

Ion Podea s-a născut în comuna Săcădat, judeţul Braşov, a fost 

preot misionar în S.U.A., unde a sprijinit emigraţia română şi a susţinut 

lupta naţională a românilor transilvăneni aflaţi sub dominaţia 

austro-ungară. 

S-a remarcat şi prin studiile etnografice, filologice şi istorice 

elaborate, a fost arhivar, preşedinte al Asociaţiei Funcţionarilor Publici 

Administrativi. După anul 1944 s-a numărat printre activiştii Partidului 

Comunist Român, a fost numit director al Muzeului regional Braşov. 

Fondul arhivistic Ion Podea este structurat pe mai multe grupe de 

documente, în care au fost ordonate şi manuscrise ale lucrărilor 

ştiinţifice, printre care monografiile unor localităţi din Transilvania şi a 

regiunii Braşov, tabele cu soldaţii căzuţi pe front în primul război 

mondial, corespondenţă aparţinând lui Octavian şi Ontario Podea, o listă 

135

136 


a episcopilor Bisericii evanghelice săseşti din Transilvania pentru anii 

1553-1822. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Braşov. 

235. PONICI 


Pentru familia Ponici atestată în documente emise de voievozii 

Ştefan cel Mare, Ieremia Movilă, Alexandru Moruzi şi Mihai Suţu, se 

păstrează acte referitoare, în special, la Petre Ponici, fiul serdarului Iancu 

Ponici şi al Ilincăi, născută Mădărjac, participant la Războiul de 

Independenţă şi la Radu I. Ponici, locotenent. 

236. POPA Augustin (1893-?) 

●Anii extremi: 1895; 1911; 1915-1944, 12 u.a., inventar 

nr. 1147, limbile: română, latină şi germană. 

În arhiva lui Augustin Popa, profesor la Seminarul teologic din 

Blaj, directorul ziarului „Unirea”, preşedinte al ASTREI, se păstrează 

note şi însemnări pentru cursurile ţinute la Blaj, corespondenţă cu Ioan 

Farcaş şi Vasile Suciu, extrase din ziare şi broşuri privind activitatea 

ASTREI şi opinii faţă de situaţia politică a României în vara anului 1940. 

237. POPESCU Dionisie 


limbile: română, germană şi franceză. 

O diplomă a Universităţii din Roma de acordare a titlului de 

doctor în ştiinţe juridice lui Dionisie Popescu din Galaţi şi corespondenţă 

particulară se păstrează în acest fond. 

238. POPOVICI Dimitrie 


Fondul personal conţine corespondenţa preotului Marcu din 

cu fiul său, Dimitrie Popovici în legătură cu probleme particulare. 

239. POPOVICI-TAŞCĂ 


Familia Popovici este originară din comuna Corod, judeţul 

Tecuci. 

Documentele fondului sunt, în cea mai mare parte, create de 

Constantin Popovici-Taşcă, proprietar, Albert Popovici-Taşcă, preşedinte 

şi administrator delegat al Societăţii Baia de Aramă şi de Ionel Popovici- 

Taşcă. Acestea reflectă vânzările şi cumpărările de terenuri, precum şi 

procesele familiei Popovici-Taşcă cu locuitorii din comuna Corod.


240. POPP Felix 


Pentru inginerul Felix Popp (fost Popper), s-a constituit un fond 

arhivistic ce cuprinde: acte şcolare, un memoriu privind activitatea 

desfăşurată de acesta în cadrul Direcţiei Generale a Lucrărilor Canalului 

Dunăre-Marea Neagră şi în perioada de detenţie, precum şi certificate de 

inovator eliberate de O.S.I.M. 

241. POPP Ghiţă (1883-1967) 


Ghiţă Popp s-a născut în Poiana Sărată din scaunul Trei Scaune, a 

studiat dreptul la Budapesta, Cluj şi Viena. 

Este unul dintre participanţii la Adunarea Naţională de la Alba 

Iulia, de la 1 Decembrie 1918, ministru şi secretar general al Partidului 

Naţional Ţărănesc. În 1947 a fost arestat, fiind eliberat din închisoare 

abia în anul 1964. 

Fondul creat de omul politic Ghiţă Popp este extrem de mic, 

cuprinde câteva memorii adresate lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi 

Nicolae Ceauşescu, referitoare la răpirea Basarabiei şi aducerea 

osemintelor lui Nicolae Titulescu în ţară. 

242. PORDEA Barbu-Bubu 



Fondul este constituit din scrisori aparţinând lui Barbu-Bubu 

Pordea, aflat în anii 1938-1940 la Londra şi la Paris şi Litzei Pordea, 

căsătorită cu Max Auşnit, administrator delegat al Uzinelor Titan- 

Nădrag-Călan, trimise părinţilor lor, Augustin şi Mimi Pordea. 

243. POROINEANU Sache (1805-1874) 



Sache Poroineanu s-a născut la Târgovişte, a fost pitar, serdar şi 

sameş la cancelariile financiare ale judeţelor Romanaţi, Teleorman, 

Râmnicu Sărat şi Ialomiţa. În cursul vieţii a devenit autor de stihuri 

satirice, culegător de proverbe şi traducător al unor opere ale poetului 

francez A. de Lamartine. A fost căsătorit cu Elena, fiica lui Ştefan Jianu 

din Craiova cu care a avut doi copii, Eufrosina şi Constantin. 

În fond sunt incluse memorii, jalbe, corespondenţa lui Sache 

Poroineanu cu Dimitrie Bildirescu, avocat şi Alexandru Vilara, 

transcrieri de poezii din creaţia lui Ion Heliade Rădulescu, Vasile 

137

138 


Cârlova şi Iancu Văcărescu; scrisori primite de Eufrosina Poroineanu, 

caiete cu teme în limbile engleză şi germană şi poezii scrise de aceasta, 

precum şi scrisori aparţinând lui Constantin Poroineanu (1843-1905), 

senator liberal. 

244. POWEL Howard Hare 


limbile: franceză şi engleză. 

Familia Powel a trăit în S.U.A., apoi în Franţa. 

În fond se regăsesc acte personale, diplome, acte de proprietate şi 

de administrare a averii, corespondenţă cu Trustul Gretchen - H. Hare 

Powel, ordine militare acordate lui Howard Hare Powel, participant la 

primul război mondial, referate privind activitatea acestuia ca ofiţer în 

flota aeriană a S.U.A., reproduceri de artă şi fotografii ale familiei. 

245. PREDA George 


Pentru George Preda, publicist, au fost ordonate în fond scrisori 

primite de la Ion A. Bassarabescu, Alexandru Bădăuţă, Alexandru 

Busuioceanu, Tudor Muşatescu, Camil Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, 

manifeste ale armatei germane (1918), americane şi engleze (1940-1941) 

şi apeluri ale Frontului Naţional Democrat. 

246. PRODAN 


În fondul de documente creat de membrii familiei Prodan au fost 

ordonate un arbore genealogic al familiei, planul moşiei Faraoanele, 

judeţul Râmnicu Sărat, note şi însemnări de la Universitatea „Regele 

Ferdinand” din Cluj, cuprinzând contribuţii genealogice asupra familiilor 

ardelene ce poartă numele Prodan. 

247. PROTOPOPESCU-PACHE Emmanuel (1845-1893) 



Emmanuel Protopopescu-Pache, licenţiat în drept la Bucureşti şi 

la Geneva, a fost membru al Partidului Conservator, prefect al Poliţiei 

Capitalei şi între anii 1888-1891, primar al Bucureştilor, membru 

fondator şi profesor al Şcolii de Ştiinţe Politice şi Administrative, unul 

dintre fondatorii revistei „Dreptul” şi al ziarelor „Binele public” şi 

„România”.


Între documentele ordonate în fond menţionăm corespondenţa 

primită de Emmanuel Protopopescu-Pache ca avocat de la diverse 

persoane din ţară, din Franţa, unele firme din Hamburg şi Viena, în 

legătură cu tranzacţiile financiare, precum şi conceptele scrisorilor prin 

care acesta îşi comunica intenţia de a demisiona din funcţia de primar al 

Capitalei. 

De asemenea, se află în fond şi corespondenţa unui alt avocat 

bucureştean care a purtat tot numele de Protopopescu-Pache Emanuel, 

născut la 1881, ajutor de primar al Capitalei, şeful sectorului Galben. 

248. PUIU Visarion (1879-?) 


limbile: română, franceză, engleză, germană, finlandeză, bulgară şi rusă. 

Visarion Puiu, cu numele de mirean Victor Puiu, doctor în 

teologie la Kiev, a fost director al Seminarului Teologic din Chişinău, 

episcop de Argeş, de Hotin şi de Bălţi, mitropolit al Bucovinei în anul 

1935, membru al Comisiei Monumentelor Istorice şi în Comisia 

Arhivelor Statului din Basarabia. Între anii 1941-1944 a fost şeful 

Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria, a contribuit la înfiinţarea 

Episcopiei Ortodoxe Române din Statele Unite ale Americii. 

Fondul arhivistic cuprinde documente personale, rezultate din 

exercitarea demnităţilor bisericeşti, manuscrise şi corespondenţă purtată 

cu Ilie Bărbulescu, Marcu Beza, Gheorghe Brătianu, Nicolae Cartojan, 

Miron Cristea, A. C. Cuza, Gala Galaction, Pavel Gore, Spiru Haret, 

Nicolae Iorga, Alexandru Lapedatu, Alexandru Marghiloman, Simion 

Mehedinţi, Ion Mihalache, Ioan Slavici, Vasile Stoica, I. D. Ştefănescu, 

Orest Tafrali, preoţi şi înalţi prelaţi. 

249. RACOTĂ Simona 


Documentele create de Simona Racotă, în mare parte scrisori, se 

referă la probleme personale, sporadic la situaţia din ţară din anii 1945- 

1946, la sărbătorirea zilei de 10 mai 1946, la un concert susţinut de 

Yehudi Menuhin şi George Enescu. 

250. RADOCEA Cornel (1910-?) 


Din arhiva lui Cornel Radocea, doctor în ştiinţe economice, licenţiat 

al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, 

membru al Partidului Naţional Ţărănesc reţin atenţia lucrările, studiile şi 

memoriile acestuia privind situaţia României între cele două războaie 

139

140 


mondiale, evenimentele de la 23 August 1944 şi rolul lui Iuliu Maniu în 

„lovitura de stat ”, o scrisoare a lui Cornel Radocea adresată preşedintelui 

S.U.A., Richard Nixon, lucrarea lui Pamfil Şeicaru România în războiul 

cel mare, vol. I şi studii aparţinând lui Aurel Mărgineanu. 

251. RADOCEA Gheorghe 


Gheorghe Radocea, inginer şi pasionat de arta populară 

românească, a fost în strânse relaţii de prietenie cu Victor Cădere, de la 

care a deţinut scrisori şi lucrări pe care le-a donat Arhivelor Naţionale. 

Fondul arhivistic poartă denumirea donatorului documentelor, dar 

acestea au fost create de Victor Cădere, cu excepţia manuscrisului 

lucrării Istoria mobilierului şi a stilurilor de mobilă, elaborat de Victor 

Radocea şi Mihai Ionescu. 

Predominantă în fond este corespondenţa lui Victor Cădere 

purtată cu profesori universitari de drept de la Paris, Bordeaux, Lille, 

Lyon, Toulouse, cu membrii F.I.D.A.C. (Federaţia Internaţională a 

Foştilor Combatanţi) şi a lui Gheorghe Radocea. La acest gen de 

documente se adaugă brevetele unor ordine şi decoraţii primite de Victor 

Cădere şi lucrări publicate de acesta. 

252. RAŢIU Ioan (1828-1902) 


limbile: română, germană şi maghiară. 

Marele patriot român a văzut lumina zilei la Turda, a urmat şcoala 

primară la Blaj şi Cluj, seminarul la Budapesta. În timpul Revoluţiei de 

la 1848 s-a înrolat în legiunile lui Avram Iancu, a renunţat la cariera de 

preot, dedicându-se luptei pentru drepturile românilor aflaţi în graniţele 

Austro-Ungariei. A devenit doctor în drept la Budapesta, iar în anul 1861 

a obţinut aprobarea pentru înfiinţarea ASTREI. S-a afirmat în lupta 

pentru convocarea Dietei Transilvaniei, pentru susţinerea 

Pronunciamentului de la Blaj şi constituirea Partidului Naţional Român 

şi a Comitetului Central Naţional. 

Ioan Raţiu s-a bucurat de respect şi autoritate politică, a fost unul 

dintre susţinătorii Memorandumului românilor de la 1892, a fost judecat 

şi apoi închis la Seghedin şi Vacz, la 15 aprilie 1895. Din păcate, boala şi 

moartea l-au împiedicat pe Ioan Raţiu să vadă împlinit idealul naţional, 

Unirea românilor într-un singur stat. 

Ioan Raţiu a fost căsătorit cu Emilia Orghidan, fiica unui preot 

ortodox din Braşov şi a avut cinci copii: Aurel, Iancu, Emilia, Felicia şi


Dorina, căsătorită Coroianu. Nepoţii: Ionel, Eugen şi Onoriu sunt copiii 

fiicei sale Emilia, măritată Tilea, apoi Russu. 

Documentele incluse în fondul arhivistic Ioan Raţiu sunt extrem 

de valoroase, fiind pe măsura personalităţii politice care le-a creat. Dintre 

acestea menţionăm scrisorile primite de la: A. P. Alexianu, Septimiu 

Albini, Gustav Augustini, Sever Axente, Vincenţiu Babeş, Daniil P. 

Barcianu, George Bariţiu, Ieronim Bariţiu, fiul lui George Bariţiu, 

Valeriu Branişte, George Bogdan-Duică, Eugen Brote, Iuliu Coroianu, 

Elie Dăianu, Mihail Dobreanu, Vasile Goldiş, Iosif Hodoş, Vasile 

Lucaciu, Iuliu Maniu, Vasile Mangra, Ioan Mesaroş, Teodor Mihali, 

Vasile Moldovan, Iuliu Moldovan, Aurel şi Iacob Mureşianu, Teodor 

Păcăţian, S. Perieţeanu-Buzău, Gheorghe Pop de Băseşti, Ştefan-Cicio 

Pop, Aurel C. Popovici, Alexandru Roman, Ioan Russu-Şirianu, Ioan 

Slavici, Ioan Suciu, Iosif Suluţiu-Sterca, Virgil Şotropa, V. A. Urechia, 

Alexandru Vaida-Voevod, Mihai Veliciu, Aurel Vlad; corespondenţa 

Emiliei Raţiu, a Feliciei şi Dorinei Raţiu, precum şi fotografii. 


Bibliografie: 

Marcel-Dumitru Ciucă, Elena-Teodora Ciucă, Dr. Ioan Raţiu şi 

Emilia Raţiu Corespondenţă I (scrisori primite, 1866-1895), Editura 

„Progresul Românesc”, Bucureşti, 1994, 430 p. 

253. RAŢIU Victor 



În fondul avocatului Victor Raţiu s-au păstrat documente 

referitoare la procesele unor familii importante ca: Bălăceanu, Moruzi, 

Ghica, Filipescu, Greceanu, Lahovari, principesa Sofia de Albania şi ale 

unor societăţi industriale din Basarabia. La acestea se adaugă actele 

proceselor deschise de Victor Raţiu pentru proprietăţile sale din Prahova 

şi Teleorman, scrisori particulare ale familiilor Cerchez, Haricleai 

Darclée, Nanu, Racoviţă şi fotografii. 

254. RĂDULESCU Savel (1895-1970) 


Diplomatul Savel Rădulescu s-a născut la Râmnicu Sărat, a urmat 

liceul la Focşani, a devenit doctor în drept la Paris şi consilier financiar 

în mai multe organisme. Din 1927 este expert şi delegat al României la 

Liga Naţiunilor, iar între anii 1931-1936, subsecretar de stat la Ministerul 

de Externe. De asemenea, a fost unul dintre apropiaţii lui Nicolae 

141

142 


Titulescu, consilier al regelui Mihai I, preşedinte al Comisiei Române 

pentru Aplicarea Armistiţiului. După război a fost arestat şi întemniţat. 

Arhiva sa cuprinde documente personale: brevete de decoraţii, 

numiri în funcţii diplomatice; rapoarte şi note în legătură cu 

reglementarea datoriilor României faţă de S.U.A., datoria publică a 

Austro-Ungariei preluată de statele succesoare şi patru volume cu 

însemnări ale convorbirilor avute cu diferite personalităţi politice. În 

grupa corespondenţă au fost clasate scrisorile primite de la Nicolae J. 

Alexandrescu, Gregorie Alexinsky, preşedintele Cercului Basarabenilor 

de la Paris, Pia Alimănişteanu, Vasile Anastasiu, consilier, Constantin 

Antoniade, Mihail Arion, Hortensia Papadat-Bengescu, Nicolae Bloc, 

Mihai Boerescu, Vintilă Brătianu, Coriolan Brediceanu, Alexandru 

Cantacuzino, preşedintele Micii Antante a Studenţilor, George Caranfil, 

Mihai Cămărăşescu, Dimitrie N. Ciotori, M. Costiescu, Grigore 

Crăiniceanu, Alexandru Creţianu, Carol Davila, Grigore Gafencu, 

Octavian Goga, Alecu Gurănescu, generalul Dumitru Iliescu, Nicolae 

Iorga, Alexandru Kiriţescu, C. Laptev, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, 

Cincinat Pavelescu, Nicolae şi Ecaterina Titulescu, Elena Văcărescu, 

Costel Vişoianu, Valentina de Walmar, poetă franceză de origine 

română. De asemenea, fondul conţine şi scrisori de la Nicolae şi 

Ecaterina Rădulescu, părinţii lui Savel Rădulescu, de la Jean, fratele 

acestuia, profesor universitar, precum şi o scrisoare de la căpitanul 

Constan tin Butca, prizonier în Uniunea Sovietică. 

255. RÂMNEANŢU Petru 


Medicul Petru Râmneanţu s-a născut în localitatea Gaiul Mic, la 

graniţa cu Iugoslavia, a absolvit Facultatea de Medicină la Cluj şi a 

urmat cursuri de perfecţionare la Universitatea „John Hopkins” din 

Baltimore, S.U.A. În anul 1941 era medic la Odessa şi şeful laboratorului 

de combatere a bolilor contagioase de pe frontul antisovietic. 

Între documentele păstrate în fond, semnalăm manuscrisele unor 

lucrări, printre care Statistica locuitorilor români din Serbia şi a 

comunelor locuite de ei şi Despre românii din Banatul iugoslav. 

256. REBHUHN Fritz (1883-?) 



Arhitectul peisagist Fritz Rebhuhn s-a născut în Germania, a 

studiat şi a lucrat în Germania, Anglia, Franţa şi Elveţia. În anul 1910 era


„grădinar arhitect” la Bucureşti, apoi director general şi consilier; după 

pensionare, în 1943 a lucrat la Serviciul Horticol al Capitalei. 

Fondul cuprinde articole şi studii publicate de Fritz Rebhuhn în 

legătură cu estetica spaţiilor verzi în urbanism şi parcul Cişmigiu, 

registre de plante adecvate climei României, manuscrisul Viaţa mea şi 

plantele, schiţe în tuş reprezentând frunze şi arbori. 

257. RIZESCU Ion 


În fondul de documente creat de Ion Rizescu, agricultor din 

judeţul Ialomiţa, se păstrează corespondenţa acestuia cu bănci şi firme în 

probleme de credite şi cumpărare de maşini-unelte necesare exploatării 

moşiei Alexeni, decizii de expropriere şi planul moşiei, precum şi o 

scrisoare de la Henry Ford. 

258. ROBESCU C. F. (1839-1920) 


Se regăsesc în fond testamentele lui Dimitrie Robescu, al lui C. F. 

Robescu şi al Teodorei C. F. Robescu. 

259. ROMALO 


limbile: română, franceză şi greacă. 

Familia Romalo este originară din cartierul Fanar al oraşului 

Constantinopol. Pe Gheorghe (Iordache) Gregoriade Romalo îl găsim, în 

anul 1821, la Iaşi ca secretar al doamnei Smaranda, soţia lui Scarlat 

Callimachi, fiica lui Nicolae Mavrogheni. Acesta s-a căsătorit cu Maria 

Roset, fiica vornicului Iordache Roset, a devenit paharnic, postelnic şi 

spătar, deputat în Adunarea Obştească a Moldovei. 

Copiii lui Iordache şi ai Mariei Romalo: Alexandru, Grigore, 

Eufrosina, căsătorită cu Costache Rosetti-Tescanu, Emanuel, Vasile, 

căsătorit cu Iosefina, fiica lui Costache Negri, Smărăndiţa, Pulheria, 

căsătorită cu dr. Emil Max (fiul lor Eduard-Alexandru, va fi tragedianul de 

mai târziu De Max, secretar al Comediei Franceze), au participat la 

Revoluţia de la 1848 din Moldova şi la acţiunile pentru unirea Moldovei 

cu Ţara Românească. 

Documentele ce constituie fondul Romalo fac referire la numirea 

în diverse funcţii a membrilor familiei şi la originea acesteia. De 

asemenea, menţionăm existenţa tezei de licenţă a lui Grigore Romalo, a 

scrisorilor acestuia trimise din exil surorilor, fraţilor şi lui Nicu Catargi, 

precum şi a unei fotografii ce-l reprezintă pe De Max. 

143

144 


260. ROMANESCU Marcel (1897-?) 


Marcel Romanescu s-a născut în Belgia, la Liège. Tatăl său, 

Nicolae P. Romanescu a fost senator de drept, primar al Craiovei şi 

vicepreşedinte al Senatului; mama sa, Lucia Elena Romanescu era fiica 

generalului Ştefan Fălcoianu, fost ministru de Război. Bunicul patern, 

Petrache Romanescu, a fost pitar, avocat şi scriitor. 

Marcel Romanescu, un foarte bun cunoscător de limbi străine 

(vorbea peste 12 limbi străine) a intrat în diplomaţie, în anul 1923 îl 

găsim secretar III la Legaţia României din Varşovia, apoi secretar al 

Comisiei româno-ungare din Ministerul Afacerilor Străine. 

A scris poezie, teatru, critică literară, lucrări cu caracter istoric şi 

genealogii, a tradus din literatura străină, a devenit membru al Uniunii 

Scriitorilor din România. 

Documentele existente în fond se referă la perioada studiilor din 

ţară şi străinătate urmate de Marcel Romanescu, la funcţiile ocupate şi 

activitatea diplomatică desfăşurată de acesta, la studiile istorice elaborate 

şi la genealogiile unor familii. 

De asemenea, în fond au fost ordonate manuscrisele unor volume 

de poezii, piese de teatru, traduceri de poezie franceză, corespondenţă de la 

copiii lui Marcel Romanescu: Ionel, aviator, mort pe câmpul de luptă în 

Franţa, în 1918, Nicolae, Costache şi Maria, precum şi unele documente 

colecţionate: zapise, „Proclamaţia revoluţionarilor de la 1848” şi ordonanţe 

adresate de Alexandru Ioan Cuza bucureştenilor la 2 mai 1864. 

261. ROSENTHAL S. 


Fondul conţine scrisori primite de avocatul S. Rosenthal de la 

avocatul Victor Raţiu şi de la alte persoane, în legătură cu afacerile 

personale, pentru care este solicitată intervenţia mareşalului Ion 

Antone scu. 

262. ROSETTI Alexandru (1895-1990) 


Academicianul Alexandru Rosetti s-a născut la Bucureşti, a făcut 

studii la Paris, devenind doctor în litere, a fost căsătorit cu Maria Rallet. 

Întors în ţară, a fost numit profesor la Facultatea de Litere şi Filosofie din 

Bucureşti. După anul 1944 este decan şi rector al Universităţii şi director 

al Centrului de Cercetări Fonetice şi Dialectale. 

În fond sunt grupate scrisori de la George Călinescu, ilustrate şi


cărţi de vizită, precum şi articolul „Barbiana” referitor la Ion Barbu. 

263. ROSETTI C. A. 



Pentru familia lui C.A. Rosetti (1816-1885), Direcţia Arhivelor 

Naţionale Istorice Centrale păstrează, în special, corespondenţă 

provenind de la fiii acestuia: Mircea (1850-1882), democrat şi publicist, 

Vintilă (1853-?) editor al ziarului „Românul”, fondator al „Ligii 

Culturale”, ajutor de primar în 1888, director al Monitorului Oficial şi al 

Imprimeriilor Statului (s-a ocupat de publicarea lucrărilor fratelui său, 

Mircea), mama sa, Maria C. A. Rosetti (născută Grant), de la avocatul 

Horia (1856-?), precum şi documente aparţinând generalului Radu Rosetti. 

◊ Scrisorile lui C.A. Rosetti către Paul Bataillard ş.a. se găsesc în 

fondul Saint Georges, inventar nr. 1126. 

Bibliografie: 



264. RUCĂREANU 


Arhiva Rucăreanu a fost creată de fraţii Dimitrie, prefect de 

Muscel, Nicolae şi Mihail Rucăreanu, deţinători de proprietăţi funciare în 

judeţul Muscel. 

Cele mai multe documente fac referire la stabilirea hotarelor şi la 

administrarea moşiilor Nămăeşti, Valea Mare şi Suslăneşti, judeţul 

Muscel. 

De asemenea, regăsim şi corespondenţă primită de la Constantin 

Aricescu, Nicolae Creţulescu, Alecu şi Ştefan Golescu, I. Negulici şi 

M. Râmniceanu, documente ale familiilor Fotino şi Ciudin, înrudite cu 

familia Rucăreanu, portretele membrilor Comitetului Unionist din Iaşi 

şi un portret al lui Ion Heliade Rădulescu, executat de Stăncescu. 

265. SACERDOŢEANU Aurelian (1904-1976) 



Profesorul şi arhivistul Aurelian Sacerdoţeanu s-a născut la 

20 decembrie 1904 în localitatea Costeşti, din judeţul Vâlcea. 

Studiile medii le-a făcut în Bucureşti la Liceul „Gheorghe Şincai”, 

a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie şi cursurile Şcolii de Arhivistică 

145

146 


din Bucureşti. În anul 1928 era bursier la Şcoala Română de la Paris şi 

frecventa cursuri la Sorbona, Şcoala Naţională de la Chartres şi la 

Institutul Panthéon. 

Prin Decretul Regal nr. 314/1938 a fost numit director general al 

Arhivelor Statului, din acest moment până în anul 1953 îşi va dedica 

viaţa modernizării activităţilor arhivistice, aşezării acestora pe baza 

normelor şi principiilor ştiinţifice, sprijinului şi îndrumării Arhivelor 

teritoriale şi a celor curente create de instituţii. 

Paralel cu munca din Arhivele Statului, Aurelian Sacerdoţeanu a 

desfăşurat o competentă activitate didactică la Facultatea de Istorie din 

Bucureşti, predând cursul de istorie a României şi pe cel de ştiinţe 

speciale. 

Profesorul şi arhivistul Aurelian Sacerdoţeanu, pasionat cercetător 

al documentelor de arhivă, a elaborat numeroase studii de istorie, 

arhivistică, diplomatică, heraldică, sigilografie şi numismatică. Este 

autorul singurului manual românesc de arhivistică, intitulat Arhivistica, 

apărut în anul 1970. De asemenea, a studiat opera lui Nicolae Iorga, 

Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Dimitre Onciul şi a elaborat cursuri şi lecţii 

pentru ştiinţele speciale ale istoriei. 

Fondul personal Aurelian Sacerdoţeanu a fost organizat potrivit 

schemei de ordonare specifice acestei categorii de fonduri: documente 

personale, rezultate din activitatea desfăşurată la Arhivele Statului, 

Institutul de Istorie Universală, Universitatea Populară din Vălenii de 

Munte, precum şi din cea ştiinţifică: manuscrise, însemnări, note, 

traduceri de documente, extrase ale lucrărilor publicate; documente ale 

altor instituţii şi persoane, altele decât creatorul fondului. 

În vasta corespondenţă purtată de Aurelian Sacerdoţeanu regăsim 

şi scrisori primite de la: Dumitru Almaş, Romulus şi Petre Antonescu, 

Teodor Bălan, Dumitru Berciu, Dan Berindei, Martha Bibescu, Cornelia 

Bodea, Damian Bogdan, Aneta Boiangiu, Lucian Bologa, Gheorghe 

Brătianu, Gheorghe Buzdugan, Nicolae Cartojan, Paul şi Dan 

Cernovodeanu, Emil Condurachi, Constantin Daicoviciu, Aurel Decei, 

Maria Dogaru, C. D. Fortunescu, Gala Galaction, Nicolae Grămadă, 

Mihail Guboglu, Ion Ionaşcu, Iorgu Iordan, Nicolae Iorga, Gheorghe T. 

Kirileanu, Alexandru Lapedatu, Ioan Lupaş, Radu Manolescu, 

Ion Mărcuş, Simion Mehedinţi, Ştefan Meteş, Stelian Metzulescu, 

Ilie Minea, Ion Moga, Constantin şi Iuliu Moisil, Florica Moisil, P.S. 

Năsturel, P. P. Panaitescu, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Alexandru 

Philipide, Aurel Pop, Mihai Regleanu, Radu Rosetti, Mihail Sadoveanu,


Jakó Sigismund, N. Ion Simache, Victor Slăvescu, Henri Stahl, Orest 

Tafrali, Constantin Turcu, Gheorghe Ungureanu şi Emil Vârtosu. 

Bibliografie: 

Crisanta Podăreanu, Fondul personal Aurelian Sacerdoţeanu, în 


266. SĂBĂU Ion 

• Anii extremi: 1943, 2 u.a., inventar nr. 2098. 

În fondul de documente creat de Ion Săbău s-au păstrat însemnări, 

o scrisoare primită de la Arhiva Vaticanului şi corespondenţă cu Şcoala 

Română din Roma, în legătură cu întocmirea unor indici şi publicarea 

lucrării sale Dyplomatiorum Italicum. 

267. SĂHLEANU Victor (1924-?) 


Omul de ştiinţă şi scriitorul Victor Săhleanu s-a născut la Gura 

Humorului, a absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti, a fost 

cercetător la Institutul de Geriatrie din Bucureşti, membru în asociaţii 

ştiinţifice naţionale şi internaţionale. 

Fondul arhivistic conţine însemnări cu caracter filosofic din anii 

1939-1980, o genealogie a familiei, articole şi conferinţe de specialitate, 

recenzii şi fotografii. 

1716. 

268. SĂRĂŢEANU Constantin (1862-1935) 


Familia Sărăţeanu, originară din judeţul Buzău, unde stăpânea 

moşia Sărata, este atestată documentar în secolul al XV-lea. Prin 

căsătorii, membrii acesteia s-au înrudit cu familiile Musceleanu şi 

Vernescu. 

Documentele fondului au fost create de paharnicul Dumitrache 

Sărăţeanu (1783-1859), clucer, serdar şi deputat în Obşteasca Adunare şi 

de fiul acestuia din a doua căsătorie, Constantin Sărăţeanu. 

Constantin Sărăţeanu (1862-1935) este cunoscut prin cariera de 

magistrat şi om politic, fiind procuror la Curtea de Apel din Iaşi şi 

Bucureşti, secretar general în Ministerul de Justiţie, procuror general, 

ministru de Interne în guvernul Averescu, înalt regent în anul 1929, dar şi 

prin studiile sale juridice. 

Documentele sunt ordonate în pachete, conţin informaţii 

valoroase şi variate genuri de acte, de la cărţi domneşti emise de Matei 

147

148 


Basarab, Şerban Cantacuzino, Grigore Ghica II, Constantin Mavrocordat, 

Mihai Racoviţă, Nicolae Mavrogheni, Alexandru Moruzi, Constantin 

Ipsilanti, Alexandru Suţu, Grigore Ghica IV şi Alexandru Ghica la 

corespondenţa oficială şi particulară. 

O mare parte a documentelor reflectă procesul de constituire şi 

administrare a moşiilor deţinute de familia Sărăţeanu în judeţele Buzău şi 

Ilfov. 

Corespondenţa aparţine în mare măsură lui Constantin D. 

Sărăţeanu. Acesta a primit scrisori de la C. Alexandrescu, D. C. 

Angelescu, P. S. Aurelian, N. Basilescu, H. Bertrand, P. Botzan, George 

Borănescu-Filliti, C. Brăiloiu, N. Budişteanu, Nicolae Buzdugan, Gh. Gr. 

Cantacuzino, Anton Carp, Henry Catargi, Iuliu Maniu, Alexandru 

Marghiloman, Victor Miclescu, G. G. Mironescu, Constantin Moisil, 

D. Moşoi, Em. Pantazi, D. C. Penescu, Alexandru Vaida-Voevod, Duiliu 

Zamfirescu, Sever Zotta ş.a. 

◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”; Biblioteca Academiei 

Române. 

Bibliografie: 



269. SCHMIDT-FAUR Ion (1883-1934) 



Ion Schmidt-Faur s-a născut la Znaim-Moravia (Cehia), în anul 

1901 a venit în România, a înfiinţat o şcoală de ceramică şi a fost numit 

profesor la Şcoala Superioară de Arte şi Meserii. 

Între documentele fondului, remarcăm corespondenţa privitoare la 

realizarea statuilor lui Avram Iancu la Cluj şi Târgu Mureş, a lui Luca 

Oancea la Hârşova, Mihai Eminescu la Iaşi, Gheorghe Şincai şi Spiru 

Haret la Bucureşti şi a monumentelor închinate eroilor Războiului de 

Independenţă şi primului război mondial, precum şi invenţiile 

sculptorului în domeniul aviaţiei. 

270. SILBERMAN Roman Sacha 


Documentele provenite de la avocatul Roman Sacha Silberman au 

fost organizate pe clienţi, în ordine alfabetică. Acestea se referă la 

litigiile dintre unele societăţi şi firme: „Apex” de foraje şi furnituri 

pentru industria petrolului, „British and Danubian Manufactures


Corporation Ltd.” din Londra, „Naphta Română” S.A.R. de petrol, 

„Dunlop Rubber Company”, „Fraţii Wurm” şi „Tretorn” din Bucureşti. 

271. SIRUNI Hagop Djolonian (1890-1973) 


limbile: armeană, română, turcă, franceză, italiană şi engleză. 

Orientalistul, istoricul şi arhivistul Hagop Djolonian Siruni s-a 

născut în anul 1890 în Turcia; la îndemnurile lui Nicolae Iorga, în anul 

1922 s-a stabilit în România, iar în 1933 a primit cetăţenia română. 

A fost lector de limba turcă şi armeană la Institutul de Studii Sud- 

Est Europene, Facultatea de Litere, Şcoala Superioară de Arhivistică 

(1933-1941, 1943-1945), arhivist la Arhivele Statului (1939-1944, 1959- 

1963), muzeograf şi preşedinte de onoare al Asociaţiei de Studii 

Orientale din România. A catalogat documente armeneşti şi turceşti, a 

publicat studii şi culegeri de facsimile şi documente. 

Fondul „Siruni” cuprinde numeroase documente arhivate în 

şaptesprezece părţi structurale: documente personale, printre care şi 

cereri ale soţiei şi Arhivelor Statului pentru eliberarea lui din lagăr din 

Armenia Sovietică, autobiografii, carnete de însemnări zilnice referitoare 

la călătoriile efectuate în Armenia Sovietică în anii 1961-1971, 

aniversarea a 80 de ani de viaţă şi modalităţile de sărbătorire în S.U.A., 

Franţa şi România; documente privind activitatea ştiinţifică şi literară, o 

bibliografie întocmită de autor; manuscrise ale lucrărilor lui Hagop 

Djolonian Siruni, printre care şi Biserica armeană în Europa răsăriteană. 

La acestea se adaugă însemnări privind unele manuscrise armeneşti, 

despre Vasile Conta, Garabet Ibrăileanu, Manuc Bey, Iacob Melic, 

participant la Revoluţia de la 1848, familia Vartic, Krikor Zambaccian, 

asociaţiile armeneşti din România, precum şi cugetări şi carnete cu 

însemnări în legătură cu persoane cunoscute în Turcia în anii 1915-1918. 

Regăsim, de asemenea, memorii despre perioada de detenţie din 

Armenia Sovietică, interogatoriile de la Moscova, articole scrise de Vlad 

Bănăţeanu, cupuri din periodice, corespondenţă cu prelaţi de naţionalitate 

armeană, biblioteci şi societăţi din Argentina, Armenia Sovietică, 

Bulgaria, Canada, Egipt, Franţa, Italia, Liban, Maroc, România, S.U.A., 

Turcia, cu Gheorghe Cantacuzino, Mihail Guboglu, Elena Limona, 

George Potra, Mihai Regleanu; manuscrise ale unor studii publicate în 

revista „Ani”; desene pe calc, acuarele, caricaturi, gravuri cu scene 

religioase, reproduceri de costume şi picturi celebre armeneşti. 

272. de SKINAS Constantin (1801-?) 


149

150 


De la Constantin de Skinas, comisar regal pe lângă Sinodul din 

Grecia, ministru de Justiţie, profesor de istorie la Universitatea din Atena 

şi ministru plenipotenţiar al Greciei la Viena şi München s-au păstrat 

scrisori de la contele P. Eszterházy, baron von Pelkhorn, contele d’Yrsch, 

Duvantura, Maria Filipescu (fiică), prinţul şi prinţesa de Tour. 

Au mai fost ordonate în acest fond personal documente create de 

Constantin Eustache Skinas, Michail Skinas (1867-1945), Chiril 

Comarnischi (1867) şi Eufrosina Comarnischi Alcaz (1888-1889). 

Bibliografie: 



273. SLĂTINEANU Barbu 


Cele cinci unităţi arhivistice ale fondului se referă la căsătoria 

pitarului Barbu Slătineanu cu Mariţa Lăhloiaca din mahalaua Doamnei, a 

fiicei acestora, Elena cu căpitanul Constantin Filitti şi la participarea lui 

Barbu Slătineanu, funcţionar la Înalta Curte de Casaţie la diferite 

evenimente mondene, printre care şi un bal organizat în cinstea 

generalului rus Alexandru Nicolaevici Lüders. 

274. SLĂVESCU Victor (1891-1977) 


Victor Slăvescu, specialist în domeniul finanţelor, absolvent al 

Universităţii din Halle (Germania), guvernator al Băncii Naţionale şi 

membru al Academiei Române, s-a născut la Rucăr, judeţul Argeş, a fost 

căsătorit cu Valentina Orleanu, fiica lui Mihai Orleanu şi a avut un fiu, 

Mircea. 

În fond au fost clasate documente personale, rezultate din 

activitatea depusă de Victor Slăvescu la Creditul Industrial, Banca 

Naţională, Ministerul de Finanţe, Academia de Înalte Studii Comerciale 

şi Industriale, Ministerul de Război, Adunarea Deputaţilor, din 

administrarea proprietăţilor din Vârlazi, Petreanu, Andreieşti şi Coteşti, 

judeţul Rămnicu Sărat, manuscrise ale lucrărilor de specialitate. 

Menţionăm şi corespondenţa purtată cu membrii familiei, cu generalul 

Paul Angelescu, Constantin Argetoianu, Dimitrie Gusti, Mihai 

Manoilescu, Virgil Potârcă, Mihai Ralea, Savel Rădulescu, G. Ionescu 

Siseşti, Gheorghe Tătărescu, Nicolae Titulescu, precum şi unele 

documente ce reflectă activitatea creatorului de fond desfăşurată ca 

membru al Partidului Naţional Liberal.


275. SMARANDACHE Florentin 



Profesorul de matematică Florentin Smarandache a predat această 

disciplină la şcoli din Maroc. Paralel cu profesia de cadru didactic s-a 

preocupat de literatură, scriind versuri şi piese de teatru. 

Regăsim în fondul arhivistic creat de Florentin Smarandache 

manuscrisele volumelor de poezie şi cel al unei piese de teatru, semnate 

cu pseudonimul Ovidiu Florentin. 

276. SMOCHINĂ Nichita (1894-1980) 


limbile: română, franceză, rusă, slavă şi poloneză. 

Nichita Smochină s-a născut în comuna Mahala, din Basarabia, 

a urmat şcoala militară în Rusia şi a susţinut doctoratul în drept şi ştiinţe 

sociale la Paris. 

În anul 1935 înfiinţează la Iaşi şi Bucureşti revista „Moldova 

Nouă” cu subtitlul „Revistă de studii şi cercetări transnistrene”, din anul 

1940 deţine funcţia de director adjunct în Ministerul pentru Minorităţi şi 

de preşedinte al Asociaţiei Românilor Transnistreni de pe lângă 

Preşedinţia Consiliului de Miniştri. 

Nichita Smochină s-a străduit ca prin studiile sale, publicate în 

ţară, în Suedia, Franţa şi Olanda, documentele şi manuscrisele adunate 

sau transcrise să aducă noi dovezi ale unităţii naţionale a românilor şi să 

soluţioneze problemele românilor transnistreni, susţinând interesele 

acestora în Parlamentul de la Kiev şi la Liga Naţiunilor. 

Şi-au găsit locul în acest fond arhivistic documente emise de 

domnii Mihai Sturdza şi Grigore Alexandru Ghica, memorii adresate de 

Pantelimon Halippa şi Alexandru Smochină autorităţilor în problema 

Basarabiei, rapoarte de activitate ale Direcţiei Propagandei de pe lângă 

Guvernământul civil al Transnistriei, telegrame şi memorii adresate 

mareşalului Ion Antonescu, note şi referate privind vizita regelui Boris al 

Bulgariei în România, corespondenţa lui Armand Levy cu Edgar Quinet şi 

Jules Michelet, a exilaţilor de la 1848 la Paris, scrisori ale lui C. A. 

Rosetti trimise lui A. Panu (transcrieri), carnete cu scrisori din arhiva 

Adam Mickiewiczy din Paris, ale lui Ion C. Brătianu, Ion Odobescu, C. 

A. Rosetti şi Ion Ghica, volume de amintiri şi însemnări zilnice. 

277. SOCEC Alexandru (1859-1928) 


151

152 


Generalul Alexandru Socec, fiul celebrului editor Ioan V. Socec, 

participant la Revoluţia de la 1848 din Transilvania, s-a născut în 

Bucureşti, a urmat studii militare la Leipzig, la Şcoala de Subofiţeri de la 

Mănăstirea Dealul şi la Viena (Şcoala Superioară de Ofiţeri de Cavalerie), 

în cele din urmă devine ordonanţă pe lângă principele Ferdinand. 

La începutul primului război mondial, Alexandru Socec era general, 

în această calitate a condus trupele Divizei 2 Craiova pe frontul din 

Dobrogea, apoi în luptele de la Piteşti, Flămânda, Matei Basarab, 

Bragadiru şi Băneasa. După grele pierderi se retrage în Moldova, unde este 

acuzat de părăsirea postului de comandă din localitatea Matei Basarab şi 

este închis la Iaşi, dar în urma procesului este declarat nevinovat. 

În fondul arhivistic Alexandru Socec se păstrează memoriile 

acestuia ce acoperă anii 1877-1928, scrisori de la Nicolae Iorga şi 

generalul Alexandru Averescu, adresate Smarandei Socec, soţia 

generalului Alexandru Socec. 

Bibliografie: 

Crisanta Podăreanu, Fondul personal General Alexandru Socec, 

în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1991, p. 557-560. 

278. SOLACOLU 


Documentele fondului familial Solacolu au fost create de Nicolae 

Solacolu, secretar de legaţie, consilier la Belgrad, ministru plenipotenţiar, 

vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri în 1947, de Ion Solacolu, tatăl 

său şi de Dimitrie Solacolu. 

Pentru Nicolae Solacolu s-au păstrat corespondenţă diplomatică, 

memorii adresate lui Gheorghe Tătărescu, referitoare la situaţia Legaţiei 

României la Belgrad şi invadarea localului acesteia de către trupele 

sovietice. 

279. SPAHI Panaiot 


limba greacă. 

În fondul arhivistic Panaiot Spahi, serdar şi zaraf al vistieriei 

domneşti au fost ordonate scrisori, poliţe, adeveriri şi înţelegeri privind 

împrumuturile acordate de acesta, datoriile pe care le are de recuperat, 

diferite afaceri, precum şi o scrisoare a patriarhului Constantinopolului, 

testamentul său şi al soţiei sale, Despina Spahi. 

280. STÂRCEA 



Familia Stârcea este o veche familie boierească din Moldova de 

Sus şi Bucovina, menţionată documentar în secolul al XVI-lea. 

În secolul al XIX-lea sunt cunoscuţi fraţii Eugen şi Victor, baroni 

de Stârcea, titlu acordat de austrieci după ocuparea Bucovinei. 

O serie de documente, în special scrisori, provin de la Victor 

Stârcea (1840-1900), membru în Camera Legislativă a Bucovinei, în 

Consiliul Imperial din Viena şi preşedinte al Societăţii pentru Cultura şi 

Literatura Română în Bucovina. 

Dar cele mai multe acte aparţin lui Ion V. Stârcea (Zizin) 

(?-1940), fiul lui Victor Stârcea, doctor în drept, diplomat al Austro- 

Ungariei, ministrul Bucovinei în guvernul Averescu, mare maestru de 

ceremonii al Casei Regale. 

Astfel, menţionăm corespondenţa lui Ion V. Stârcea cu tatăl său 

Victor Stârcea, cu mama sa, Mina, cu sora sa, Mitiţa Popovici, cu soţia 

sa, Bertie (Vizmeş), corespondenţa Bertiei Stârcea cu Sever Zotta şi a 

soţilor Ion V. şi Bertie Stârcea cu fiii lor, Ionel şi Victor. 


Bibliografie: 



281. STOEANOVICI 


Creatorii fondului sunt Alexandru Stoeanovici (1834-?), inginer, 

căsătorit cu Tinareta Uhrinovschi şi fiul lor, Constantin (1884-?), avocat, 

profesor de drept comercial comparat, ataşat al Legaţiei României la 

Paris, căsătorit cu Lucia Ştefan Rigler şi Maria Capşa. 

Documentele personale, privindu-l pe Constantin Stoeanovici, au 

fost ordonate la începutul fondului, apoi au fost clasate cele rezultate din 

îndeplinirea funcţiilor publice, administrarea proprietăţilor, manuscrisele 

ştiinţifice şi literare şi corespondenţa cu I. Leatris, Evy Moga, Stelian 

Popescu, directorul ziarului „Universul”, C. Rippert şi Zoe Vlahuţă- 

Slătineanu. 

Documente aparţinând Mariei C. Stoeanovici şi lui Alexandru 

Stoeanovici, tatăl, au fost ordonate la sfârşitul fondului. 

282. STOIAN G. Ion 


153

154 


În arhiva avocatului Ion G. Stoian se păstrează acte personale 

aparţinând fiicei sale Alice, scrisori de la mareşalul Alexandru Averescu, 

I. A. Bassarabescu, Constantin Hamangiu, Alexandru Marghiloman, 

I. Gr. Perieţeanu, de la un grup de persoane, printre care Ghiţă Cristescu, 

I. C. Frimu şi Panait Istrati. 

283. STOICA Vasile (1889-?) 


limbile: română, engleză, franceză, germană, maghiară, italiană şi greacă. 

Diplomatul Vasile Stoica s-a născut la Avrig, judeţul Sibiu, a 

urmat Facultatea de Litere din Bucureşti, apoi Filologia la Paris. 

În anul 1915 renunţă la cetăţenia austro-ungară şi trece în Regat, 

războiul îl determină să se înroleze voluntar, fiind ofiţer de informaţii. A 

plecat în S.U.A. unde s-a ocupat de organizarea unei legiuni a românilor 

ce urmau să lupte pentru eliberarea Transilvaniei şi unirea acesteia cu 

România şi de înfiinţarea Ligii Naţionale a Românilor din America. 

Imediat după război este ales vicepreşedinte al Comitetului Românilor 

Transilvăneni şi Bucovineni de la Paris. În anii 1920-1921 se afla tot în 

S.U.A., unde participa la organizarea serviciilor consulare române în 

Statele Unite şi Canada. 

În anii 1930-1932 a fost ministru al României în Albania, în 

Bulgaria în perioada 1932-1936, în Letonia şi Lituania în anii 1936-1939 

şi în Turcia în perioada 1939-1940. În 1946 este numit ambasador în 

Olanda. 

Fondul arhivistic Vasile Stoica a fost structurat pe criterii 

tematice: acte personale, documente referitoare la activitatea diplomatică 

desfăşurată de acesta, lucrări istorice, politice şi literare ale creatorului de 

fond, corespondenţă personală, documente şi corespondenţă de familie şi 

ale familiei Paulei Niţescu. 

Se detaşează corespondenţa primită de la numeroase personalităţi: 

Herbert Adams Gibbons, istoric american, Ion şi Mihai Antonescu, Petre 

Antonescu, rectorul Academiei de Arhitectură, Constantin Argetoianu, 

Lucian Blaga, Ion I. C. Brătianu, regele Carol II, Victor Cădere, Ştefan 

Ciocâlteu, Aron Cotruş, Miron Cristea, Sabin Drăgoi, C. D. Fortunescu, 

Ioan Gigurtu, Petru Groza, A. Gurăneanu, Emil Haţieganu, Adolf Hitler, 

Habert A. Horgan de la Departamentul de Război american, Iorgu 

Iordan, ataşat la Moscova, Emil Isac, Alexandru Lapedatu, Vasile 

Lucaciu, Iuliu Maniu, Jan Masaryk, pictorul Gheorghe A. Matei, Benito 

Mussolini, Gheorghe Popp, Sextil Puşcariu, Savel Rădulescu, Mihail 

Sadoveanu, pictorul D. Stoica, Gheorghe Tătărescu, Viorel V. Tillea,


Nicolae Titulescu, pictorul Nicolae Tonitza, Alexandru Vaida-Voevod, 

Elena Văcărescu şi Traian Vuia. 

Bibliografie: 

Crisanta Podăreanu, Fondul personal Vasile Stoica, în „Revista 


284. STRAT George (1894-?) 



Profesorul George Strat, doctor în drept la Paris, subsecretar de 

stat la Ministerul Economiei Naţionale (1938-1940), fondator al 

Asociaţiei Economiştilor din România s-a remarcat prin cercetările şi 

studiile dedicate economiei româneşti. 

În fondul creat de acesta se află scrisori de familie de la Cristea 

Al. Cardolea, C. Cioculescu, Mircea Djuvara, Nini Howard şi George 

Mironescu. 

285. STURDZA 



Familia Sturdza este menţionată în Moldova la începutul secolului 

al XV-lea, strămoşul ei, Baliţa, trăia în vremea lui Alexandru cel Bun. 

De-a lungul secolelor familia Sturdza a dat reprezentanţi de seamă 

ai vieţii politice şi culturale româneşti. Între aceştia se numără domnii 

Ion Sandu Sturdza (1822-1828) şi Mihai Sturdza (1834-1849), omul 

politic Dimitrie Sturdza, publicistul Alexandru Sturdza şi alţii. 

O mare parte a documentelor fondului provin de la Dimitrie 

Sturdza (1833-1914), om politic român, secretar al Divanului ad-hoc, 

secretar particular al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ministru şi 

prim-ministru, fruntaş şi fondator al Partidului Naţional Liberal, membru 

al Academiei Române. 

Astfel, pentru acesta există în Arhivele Naţionale corespondenţă 

oficială şi particulară purtată cu Grigore Antipa, Ion Bianu, Vintilă 

Brătianu, Ion I. C. Brătianu, Lascăr Catargi, George Esarcu, Alexandru 

Emanoil Lahovari, C. I. Nacu, I. Papiniu, Petru Poni, Radu Rosetti, 

M.Theodorian, Grigore Tocilescu, G. Vârnav-Liteanu şi scrisori de la 

membrii familiei: soţia sa, Zoe şi fiul său, Alexandru. 

La acestea se adaugă corespondenţa privind administrarea moşiei 

Floreşti, judeţul Prahova, contracte de arendări şi închirieri încheiate cu 

societăţi petroliere, de asigurări şi Creditul Funciar Rural, precum şi 

155

156 


corespondenţa Alicei Mihail Sturdza, născută Cantacuzino pentru anii 

1905-1947. 

La sfârşitul fondului au fost clasate documente provenind de la 

Ioan Sturdza (1844-1845), schimbul de scrisori dintre I. Bellio, Ruxandra 

Balş şi Lisetta Sturdza, scrisori primite de Maria G. Sturdza, Caterina 

Cantacuzino de la A. Ghica, Ana Maria Sturdza, Sofia Suţu şi Şerban 

Cantacuzino, precum şi caiete cu însemnări din primul război mondial 

ale lui Dimitrie A. Sturdza. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Argeş; D.J.A.N. Iaşi. 

Bibliografie: 



286. SUŢU 



Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale conservă în 

depozitele sale şi fondul arhivistic al familiei Suţu, familie fanariotă 

originară din Epir, care a dat domni în Ţara Românescă şi Moldova. 

De la Mihai Vodă Suţu (1784-1864), domn al Moldovei (1819- 

1821) se păstrează mai multe scrisori primite de la grupuri de boieri şi de 

la fratele său Nicolae Suţu, mort în anul 1871. 

De la Constantin Suţu, postelnic (?-1866) şi mare logofăt în Ţara 

Românească reţin atenţia scrisorile relative la administrarea averii, cele 

primite de la personalităţi şi prieteni, cum ar fi Th. Apostol, 

arhimandritul şi exarhul Athanasie, A. Callimachi, E. Călinescu, fraţii 

Dumba, Preda Lăcusteanu, fost mare vornic, prinţul Miloš Obrenović, 

I. Stâlpeanu, Elena Suţu, Grigore C. Suţu, fiul lui Constantin Suţu şi Irina 

Suţu, noră. 

Se mai află în fond scrisori de la soţia lui Constantin Suţu, 

Ruxandra Suţu, născută Racoviţă, de la prinţesa Elisabeta Suţu, născută 

Dudescu, de la George Iorgu, M. Suţu, Maria Suţu şi Nicolae Suţu. 

O altă parte a documentelor provin de la Grigore C. Suţu (?- 

1893), fost senator în Ţara Românească, căsătorit cu Irina Suţu, născută 

Hagi Moscu şi sunt scrisori primite de la C. Brăiloiu, Adolf Cantacuzino, 

C. Boerescu, Polixenia Gioni, C. şi E. P. Mavromihails, nepoţi, A. Minis, 

prinţul Miloš Obrenović, C. Poumay, bancherul său, G. Petrovici, P. 

Platanitis şi I. Stâlpeanu, administratori de moşii. 

◊ Vezi şi: Colecţia Documente Munteneşti.


Bibliografie: 



287. ŞTEFĂNESCU 


Fondul familial Ştefănescu este constituit din scrisori şi acte personale 

create de Ştefan Ştefănescu, colonel şi apoi general, comandant general 

al Jandarmeriei şi de fiii acestuia, Constantin, Radu şi Florica Ştefănescu, 

proprietari ai moşiei Uzun din Vlaşca. 

1148. 

288. ŞTEFĂNESCU-AMZA Constantin (1875-1964) 

●Anii extremi: 1885-1936; 1949; 1592 u.a., inventar nr. 

Generalul Constantin Ştefănescu-Amza a urmat studii militare la 

Iaşi şi Bucureşti, a participat la campania din anul 1913, la primul război 

mondial, a fost deputat, ministru al Apărării Naţionale (1931-1932) şi 

preşedinte al Societăţii Române de Radiodifuziune. 

Fondul personal Constantin Ştefănescu-Amza conţine brevete 

militare şi ordine de zi, cursuri ţinute de creatorul fondului la Şcoala de 

Artilerie şi Geniu, un jurnal de operaţiuni pentru Divizia a 21-a din anul 

1916 şi corespondenţă. 

Dintre emitenţii scrisorilor primite de generalul Ştefănescu- 

Amza, amintim pe Nicolae Iorga, generalii Belhague, Culmann, 

M. Weygand şi colonelul Gimpel. 

Bibliografie: 



289. ŞTIRBEI 


limbile: germană, rusă, italiană, engleză, franceză şi maghiară. 

În fondul familial Ştirbei au fost ordonate documente provenind 

de la Barbu Ştirbei (1872-1946), membru de onoare al Academiei 

Române, preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru de Interne, 

ad-interim la Finanţe şi Externe (1927), referitoare la succesiunea Barbu 

Ştirbei, palatul Ştirbei, Fabrica de Vată Buftea. 

În grupa „corespondenţă” au fost ordonate scrisori primite de 

Barbu Ştirbei de la: Martha, George şi N. N. Bibescu, Valentina Bibescu, 

157

158 


mama acestuia, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Alexandru Marghiloman, 

regina Maria, D. Pherekyde, Nicolae Ştirbei şi Elena Văcărescu. 

De asemenea, fondul cuprinde şi scrisori aparţinând Nadèjei 

Ştirbei (1906-1946), soţia lui Barbu Ştirbei; Mariei Costinescu, Nadèjei 

(1904-1947) şi Elisabetei Boxhall (1912-1947), fiicele lui Barbu Ştirbei; 

Ecaterinei Hiott (fiica lui Barbu Ştirbei) şi altor membri ai familiei Hiott 

(1904-1948), precum şi lui Edwin Boxhall şi George Creţianu. 

În fond sunt păstrate şi documente emise de domnitorul Ţării 

Româneşti, Barbu Dimitrie Ştirbei (1849-1853; 1854-1856), scrisori de 

la Reşid-Paşa, ministru de Externe şi de la Ali-Paşa, prim-ministru turc, 

scrisori ale răniţilor internaţi în Spitalul de la Buftea (1942-1948); 

însemnări ale Marthei Blome, născută Ştirbei; documente ale familiei 

Brandsch (1920-1948, Ursula Brandsch îngrijea copiii familiei Hiott) şi 

numeroase documente fotografice reprezentând familiile şi persoanele 

menţionate, familia regală şi unele palate. 

290. TELL Cristian (1807-1884) 



Cristian Tell, cunoscut om politic, participant la Revoluţia din 

1848 din Ţara Românescă, membru în Guvernul Provizoriu, a devenit, 

după reîntoarcerea din exilul de la Smirna, deputat în Divanul ad-hoc, 

ministru de Război, al Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi de Finanţe în 

guvernul generalului Ioan Em. Florescu. 

Documentele incluse în fond sunt ordonate în două secţiuni: 

corespondenţă şi lucrări diverse. 

Corespondenţa a fost clasată, la rândul ei, în trei grupe: 

corespondenţă primită de Cristian Tell de la C. D. Aricescu, Arthur 

Baligot de Beyne, Dimitrie Brătianu, Constantin Cantacuzino, C. Duca, 

Marcu N. Duiliu, A. G. Golescu, Nicolae Golescu (20 de scrisori), Ştefan 

Golescu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Manu, N. Opran, Nicolae 

Pleşoianu, Ioasaf Znagoveanu; corespondenţă expediată de generalul Tell 

către Mihail Kogălniceanu şi corespondenţă purtată între diferite 

personalităţi: Dimitrie Bolintineanu – Gheorghe Bogathy, Ion Florescu – 

Vasile Alecsandri. 

În grupa „lucrări diverse” regăsim şi corespondenţa lui Anastasie 

Panu cu Ludovig Steege, a lui Alexandru Papadopol-Callimachi cu 

Dimitrie Ghica, pe cea a lui C. A. Rosetti cu Mihail Kogălniceanu şi a lui 

Ludovic Steege cu Vasile Alecsandri.


291. TEODORESCU G. Dem (Ghedem) (1849-?) 



G. Dem Teodorescu a absolvit Facultatea de Litere din Bucureşti 

şi de la Sorbona, a fost profesor de limba latină şi limba română la Liceul 

„Matei Basarab” din Bucureşti, director al Fundaţiilor Carol I, redactor la 

„România” şi „Ghimpele”, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice în 

anul 1891. 

Fondul arhivistic cuprinde lucrarea Cronica din Nürnberg - 1493, 

(manuscris în limba franceză, tipărit în anul 1893), corespondenţă cu 

Petru Poni şi Jules Brun, litografii, cărţi poştale şi ilustrate. 

292. TICAN RUMANO Mihai (1893-1967) 


Scriitorul Mihai Tican Rumano s-a născut în comuna Berevoeşti, 

judeţul Muscel. 

După călătorii îndelungate se stabileşte în Spania unde se afirmă 

în publicistică, prin editarea ziarului propriu „Dacia”. Se întoarce în ţară 

în anul 1931 şi colaborează la revistele „Universul” şi „Realitatea 

românească”, pledând pentru păstrarea specificului naţional. 

A devenit un pasionat colecţionar de artă, pinacoteca sa 

constituită din sute de piese fiind donată Muzeului oraşului Câmpulung 

şi satului său natal. 

Documentele fondului arhivistic Mihai Tican Rumano au fost 

ordonate pe mai multe serii, potrivit criteriilor specifice de prelucrare a 

fondurilor personale. 

În seria „corespondenţă personală” regăsim scrisori primite şi 

expediate de Mihai Tican Rumano unor personalităţi din ţară şi 

străinătate: Antoine Bibescu, ministrul României la Madrid, Salvator 

Bonet, Sabina Cantacuzino, Manuel de Castro, Henry Helfant, ataşat 

comercial al României la Madrid, Maquilar, directorul ziarului „El Dia 

Grafico” din Barcelona, Ion Mihalache, Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, 

Ion Marin Sadoveanu, Elena Văcărescu, Silvia Elena, soţia sa, precum şi 

cărţi de vizită de la Paul Molda, Savel Rădulescu, Viorel V. Tillea. 

Menţionăm existenţa unui număr de 419 fotografii, 

reprezentându-l pe Mihai Tican Romano în familie şi diferite călătorii. 

293. TITULESCU Nicolae (1882-1941) 


limbile: română, franceză, engleză, germană, maghiară şi italiană. 

159

160 


Nicolae Titulescu, unul dintre iluştrii diplomaţi ai perioadei 

interbelice, om politic, profesor universitar, membru al Academiei 

Române, doctor honoris causa al universităţilor din Atena şi Bratislava, 

preşedinte al Academiei Diplomatice Internaţionale, s-a născut la 

Craiova. A studiat dreptul la Paris şi în scurt timp a devenit ministru de 

Finanţe, delegat al României la Conferinţa de Pace de la Paris, ministru 

de Externe, delegat permanent la Societatea Naţiunilor. În anul 1936 a 

fost înlăturat din guvern de către regele Carol II, a plecat la Paris unde a 

rămas până la sfârşitul vieţii. 

Marea parte a documentelor păstrate în fond reflectă activitatea de 

diplomat a lui Nicolae Titulescu: ministru la Londra, ministru de 

Externe, delegat la Societatea Naţiunilor, la Mica Înţelegere, câteva 

dintre acte se referă la moşiile din judeţul Olt ale familiei Titulescu. 

Din corespondenţa vastă purtată de Nicolae Titulescu menţionăm 

scrisorile primite de la Constantin Argetoianu, Mihail Arion, Vasile 

Boerescu, Alexandrina Cantacuzino, Dimitrie N. Ciotori, Alecu 

Gurănescu, Take Ionescu, Virgil Madgearu, Vasile G. Morţun, Vasile 

Stoica şi Elena Văcărescu. Au mai fost incluse în fond corespondenţa 

Ecaterinei Titulescu purtată cu membrii familiei şi Savel Rădulescu, a lui 

Ion şi Maria Titulescu, părinţii lui Nicolae Titulescu, cu fiicele lor, 

Cornelia şi Paula, a Ellei Davis, secretara reginei Maria şi fotografii. 

Bibliografie: 

Crisanta Podăreanu, Fondul personal Nicolae Titulescu, în 


294. TOMESCU Constantin (1890-1983) 


Constantin Tomescu, licenţiat şi doctor în teologie s-a remarcat 

prin activitatea depusă în învăţământ, în cultura şi ştiinţa românească. 

Astfel, a fost cadru didactic la Facultăţile de Teologie din Chişinău, Iaşi, 

Cernăuţi şi Sibiu, membru al societăţilor ASTRA, „Liga Culturală” şi în 

Comisia Monumentelor Istorice pentru Bucovina, ministru în 1938. A 

publicat catagrafii pentru Moldova şi Basarabia. 

Între documentele ce constituie fondul, semnalăm albumele cu 

fotografii ale elevilor Seminarului Teologic „Veniamin Costache” şi 

învestitura patriarhului Miron Cristea, fotografii şi 6 volume de memorii 

aparţinând lui Constantin Tomescu. 

295. TOMESCU George 



În fragmentul de fond păstrat de la George Tomescu, profesor, şef 

al biroului de vânzare al „Pescăriilor Statului Galaţi” sunt ordonate 

scrisori primite de la Grigore Antipa, profesorul Ion Borcea şi Elena 

Farago. 

296. TUDOR Iorgu (1885-?) 



Din activitatea profesorului Iorgu Tudor (basarabean de origine) 

s-au păstrat scrisori de la Pantelimon Halippa, Nicolae Nitreanu, Zaharia 

Stancu, Onisifor Ghibu, acte personale ale creatorului de fond, poezii 

scrise de acesta şi numere din revistele „Soldatul Moldovean”, „Pagini 

Basarabene”, „Viaţa Basarabiei”, „Nistru” etc. 

297. TUTUNARU Alexandru (?-) 


Fondul arhivistic este constituit din scrisori ale locotenentului 

Alexandru Tutunaru, participant la luptele din Transilvania în primul 

război mondial, adresate familiei sale şi din diploma „Patria 

recunoscătoare”, acordată eroului Alexandru Tutunaru, mort pe front. 

298. ŢEPOSU Emil (1890-?) 


De la profesorul universitar dr. Emil Ţeposu s-au păstrat unele acte 

referitoare la numirea sa ca medic secundar şi profesor la Facultatea de 

Medicină din Cluj, note şi fişe personale, mesaje şi discursuri (cu prilejul 

proclamării Republicii Populare Române), certificate ale preoţilor 

Gheorghe Ţeposu şi Ioan Ţeposu, tatăl şi bunicul creatorului de fond. 

299. URZICEANU Gheorghe 


În fondul arhivistic creat de profesorul Gheorghe Urziceanu, 

absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Naturale din Iaşi, sunt ordonate decizii 

ale ministrului Instrucţiunii Publice de numire a acestuia în diferite 

funcţii didactice. 

300. VAIDA-VOEVOD Alexandru (1872-1950) 


limbile: română, germană, franceză, maghiară şi latină. 

161

162 


Alexandru Vaida-Voevod, fruntaş al Partidului Naţional Român 

din Transilvania şi al Partidului Naţional Ţărănesc, medic de profesie, s-a 

născut în localitatea Olpret, judeţul Cluj. După Unire a fost membru în 

Consiliul Dirigent, ministru de mai multe ori şi prim-ministru. În 1935 a 

creat partidul de dreapta, Frontul Românesc. 

Fondul Alexandru Vaida-Voevod este format în mare parte din 

scrisori primite de la Arion, Alexandru Beldiman, Vasile 

Boerescu, Zaharia Boilă, Caius Brediceanu, Carl , aghiotantul 

ducelui Franz Ferdinand, Cicerin, ministru de Externe al Rusiei Sovietice, 

Dimitrie N. Ciotori, Georges Clémenceau, Dimitrie Ghica, Octavian Goga, 

Maurice Hankey, secretarul lui George Lloyd, Take Ionescu, Nicolae 

Iorga, Emil Isac, Iuliu Maniu, Mitilineu, Ion Pelivan, 

Gheorghe Pop, Ştefan Pop, Mihai Popovici, Viorel V. Tillea, Traian Vuia, 

referitoare la eforturile delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris 

pentru recunoaşterea Unirii Transilvaniei cu România şi stabilirea 

graniţelor cu Ungaria şi Iugoslavia. 

Au fost incluse în fond copiile memoriilor lui Vaida-Voevod şi 

fotografii ale arhiducelui Franz Ferdinand, regelui Carol I, principelui 

Ferdinand şi ale lui Alexandru Vaida-Voevod. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Sibiu. 

Bibliografie: 

Crisanta Podăreanu, Fondul personal Vaida-Voevod, în „Revista 


301. VASILIU Ion 


În fondul arhivistic creat de Ion Vasiliu, absolvent al Şcolii de 

Ofiţeri de Rezervă de Infanterie de la Slănic Prahova sunt clasate scrisori 

referitoare la probleme de interes personal (predomină scrisorile de 

dragoste). 

302. VASILIU-RĂŞCANU Constantin (1887-1980) 


Constantin Vasiliu-Răşcanu a fost ministru de Război în anii 

1945-1946, general de Corp de Armată în 1945 şi participant la 

politizarea armatei după 23 August 1944. 

În fondul arhivistic creat de acesta au fost ordonate documente de 

familie şi personale (brevete de conferire a unor ordine şi medalii pentru 

merite militare din primul şi al doilea război mondial), manuscrise, 

studii, memorii în legătură cu evenimentele de la 23 August 1944,


corespondenţă purtată cu foşti ofiţeri ai armatei române, precum şi o 

diplomă emisă de Grigore Alexandru Ghica în anul 1852 pentru ridicarea 

lui Dimitrie Golian din Huşi la rangul de medelnicer. 

303. VĂITOIANU Arthur (1890-1956) 


Arthur Văitoianu, ofiţer de carieră şi om politic, s-a născut în 

oraşul Ismail, a fost căsătorit cu Olga Ciornei din Slobozia, cu care a 

avut patru fete şi un băiat. S-a remarcat în primul război mondial în 

luptele din Dobrogea, apoi în cel de-al doilea război ca şef al Corpului IV 

Armată în bătăliile de la Mărăşti, Oituz şi Târgu Ocna. 

În plan politic, este cunoscut ca ministru de Interne, de Război şi 

prim-ministru. 

Fondul arhivistic Arthur Văitoianu conţine documente şcolare şi 

de numire în funcţii şi grade militare, un număr mic de scrisori primite de 

la Constantin Vasiliu-Răşcanu, albume cu fotografii reprezentând familia 

regală şi aspecte de pe front din anul 1916-1918. 

304. VEISA Iacovachi 



Documentele fondului au fost create de Iacovachi Veisa (1827- 

), serdar, căminar şi postelnic în Moldova şi se referă la 

împrumuturi de sume de bani, stăpânirea moşiilor Tăoştii şi Bălţaţi, 

ţinutul Vaslui, pricini cu răzeşii Bodeşti şi Bălţaţi, de Mihail Veisa, agă 

(), fratele lui Iacovachi, căsătorit cu Ecaterina Sevastos şi de fiii 

acestora, Teodor şi Petrache Veisa. 

Teodor Veisa, licenţiat în drept la Paris (1853), a făcut carieră 

juridică, fiind numit asesor la Judecătoria din Iaşi (1857), inspector 

general al şcolilor (1858), preşedinte al Curţii de Apel (1859), profesor 

de cod civil la Iaşi, membru în Comisia de Unificare a Legilor 

Principatelor Unite (1862). Documentele acestuia privesc studiile de la 

Paris, arendarea moşiilor, moştenirea averii tatălui şi unchiului său, 

numirea în funcţii juridice. 

Între documentele fondului semnalăm şi scrisori ale Elenei şi D. 

Veisa, fraţi cu Teodor Veisa, procuri ale lui Petras Eugen Poujade, consul 

al Franţei şi un testament al voievodului Dimitrie Ştirbei şi al soţiei sale. 

305. VELOVAN Ştefan (1852-1932) 


163

164 


Ştefan Velovan, profesor şi publicist s-a născut în localitatea 

Roşia Montană, a urmat cursurile filosofice la universităţile din Viena şi 

Gotha. A fost profesor la Institutul Pedagogic din Caransebeş, apoi la 

şcoli din Bucureşti, Câmpulung şi Craiova, de unde s-a pensionat. 

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale deţine un fragment 

din arhiva „Velovan”, în care au fost grupate acte de studii, o adresă a 

Fundaţiei Gojdu pentru acordarea unei burse elevului Ştefan Velovan, 

corespondenţa lui Ştefan Velovan cu Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii 

Publice, ASTRA şi Nicolae Iorga, scrisori ale Anei Velovan, soţia 

creatorului de fond, manuscrisul lucrării Istoria perlelor şi articolul 

Omagiul femeii române de V. A. Urechia. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Caraş-Severin. 

Bibliografie: 

Constantin Brătescu, Ştefan Velovan. Pedagog şi filozof român. 

(1852-1932), Editura Ionescu, Caransebeş, 2000, 134 p. 

306. VIDRAŞCU Pascal (1879-) 



Pascal Vidraşcu a fost voluntar în primul război mondial, locotenent 

în Regimentul 4 Artilerie Grea, s-a căsătorit cu Alina Canano şi a făcut 

parte din protipendada bucureşteană. 

Fondul este constituit în mare parte din scrisori primite de Alina 

Vidraşcu de la prieteni, rude şi personalităţi ca: Elena Djuvara, George şi 

Maria Enescu, Elisabeta Ghica, soţia lui Dimitrie Ghica, Maria Lecca, 

soţia ministrului român la Helsinki, Octav George Lecca, D. Manu, 

ministrul României la Paris, Ion Mitilineu, Theodor Pallady, Ecaterina 

Titulescu, membri ai familiilor Sturdza, Cantacuzino şi Brâncoveanu şi 

cărţi poştale trimise de către Pascal Vidraşcu, prizonier în Germania. 

307. VLAD Aurel (1895-1953) 


limbile: maghiară, germană şi română. 

Aurel Vlad, om politic român, născut la Orăştie, adept al 

activismului politic în Transilvania, s-a remarcat şi prin activitatea de 

susţinere financiară a luptei naţionale a românilor din acest teritoriu şi a 

fost membru al Consiliului Naţional Român. După Unire a deţinut 

portofoliul de finanţe în Consiliul Dirigent, a fost ministru la Culte, 

Industrie şi Comerţ. A susţinut ziarul naţional-ţărănist, „Solia Dreptăţii”. 

În anul 1950 a fost întemniţat la Sighet, unde a încetat din viaţă.


În fondul arhivistic Aurel Vlad au fost incluse scrisori de la Enea 

Grapini, membru al Consiliului Naţional Român Central din 

Transilvania, Iuliu Maniu şi Teodor Mihali. Reţin atenţia şi articolele lui 

Aurel Vlad privind lupta naţională a românilor din Transilvania şi rolul 

Partidului Naţional Român, precum şi textul conferinţei „Unirea 

Ardealului”, ţinută de Iuliu Maniu la radio în anul 1934. 

308. VRIONI Aida (1886-?) 


Aida Vrioni s-a născut la Ploieşti, a urmat Conservatorul din 

Bucureşti, dar a debutat în publicistică, fiind considerată prima femeie 

ziarist din România. Între anii 1926-1944 a condus „Revista Scriitorilor 

şi Scriitoarelor din România”, a publicat piese de teatru, romane şi 

jurnale. 

Documentele conservate în fond reflectă activitatea desfăşurată de 

Aida Vrioni în diferite organisme, cum ar fi Consiliul Naţional al 

Femeilor Române, cea de creaţie literară şi viaţa personală a acesteia. 

Dintre documentele incluse în fond se detaşează scrisorile primite 

de Aida Vrioni de la: Hortensia Papadat Bengescu, Ion Alexandru 

Brătescu-Voineşti, Alexandrina Gr. Cantacuzino, Nichifor Crainic, 

Cecilia Cruţescu Storck, Alice Gabrielescu, M. I. Herescu, preşedinte al 

Societăţii Scriitorilor Români, Constantin Mille, Constantin Rădulescu 

Motru, Camil Petrescu, însemnările zilnice pentru anii 1919-1953, 

precum şi scrisori primite de Ştefan Vrioni, soţul Aidei Vrioni (între care 

una de la Tudor Arghezi). 

309. VULPESCU 


Cea mai mare parte a documentelor incluse în fond au fost create 

de Mihail Vulpescu, născut în comuna Lupşani, judeţul Ialomiţa, în anul 

1889, absolvent al Seminarului Nifon din Bucureşti şi al Conservatorului 

de muzică din Paris. În scurt timp, acesta a devenit profesor la 

Conservatorul bucureştean, solist vocal al teatrelor de operă din Paris, 

Monte Carlo, Cannes şi Bucureşti, un neobosit folclorist şi publicist. 

Predominantă în fond este corespondenţa purtată cu soţia sa 

Constanţa Obreja, dar reţin atenţia şi scrisorile de la Isac Bahar, Elena 

Bârzu, studentă, C. Fichefet, Arthur Gorovei, Nicolae şi Ecaterina Iorga, 

Simona Lahovari, Alexandru Negrea, Alexandru Racolţea, George 

Vechi, Radu Vulpe, precum şi volumul Omul şi opera. Mihail Vulpescu 

scris de soţia sa, Constanţa Obreja. 

165

166 


Au mai fost ordonate în acest fond familial scrisorile lui 

Constantin Vulpescu şi Stelei Vulpescu, a doua soţie a lui Mihail 

Vulpescu, precum şi o serie de documente create de Clemence (un 

manuscris cu amintiri ale artistei), de Maria, căsătorită Manu şi Ioan 

Obreja şi de Ion Hociung. 

310. XENI Constantin (1878-?) 


Avocatul şi publicistul Constantin Xeni s-a născut la Bucureşti, a 

fost deputat, ministru al Muncii şi Ocrotirilor Sociale în guvernul Take 

Ionescu şi ministru de stat în guvernul Tătărescu. 

În paralel cu viaţa politică, Constantin Xeni a colaborat la 

revistele literare „Luceafărul” şi „Semănătorul”, a elaborat lucrări 

dedicate lui Take Ionescu şi I. G. Duca. 

Fondul arhivistic Constantin Xeni cuprinde manuscrisele lucrării 

Figuri ilustre în epoca României Mari şi fotografii reprezentându-l pe 

generalul De Gaulle în momentul eliberării Franţei (1945) şi în timpul 

unei vizite în Africa, în anul 1968. 

311. ZAMFIRESCU Duiliu (1858-1922) 


limbile: română, italiană, spaniolă, germană, franceză şi rusă. 

Prozatorul şi poetul Duiliu Zamfirescu, fiul lui Lascăr Zamfirescu 

şi al Sultanei Mincu, s-a născut în localitatea Plăineşti, judeţul Râmnicu 

Sărat. A absolvit studiile de drept la Bucureşti, a devenit avocat şi apoi 

secretar de legaţie la Roma, Atena şi Bruxelles, delegat în Comisia 

Dunării şi ministru de Externe. A fost vicepreşedinte al Academiei 

Române şi preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români. 

Arhiva creată de Duiliu Zamfirescu cuprinde brevete de acordare 

a unor ordine româneşti şi străine, corespondenţa scriitorului cu 

Constantin Argetoianu, Ion Kalinderu, Alexandru Emanoil Lahovari, 

Titu Maiorescu, Dumitru C. Olănescu, Nicolae Petraşcu şi cu fiul său 

Alexandru D. Zamfirescu. 

În fond au fost ordonate şi scrisori aparţinând lui Alexandru D. 

Zamfirescu adresate avocatului Victor Raţiu şi Corneliei Allievi, 

cumnata lui Alexandru D. Zamfirescu. 

312. ZAMFIRESCU Ramiro (1892-1972) 


Ramiro Zamfirescu s-a născut la Piteşti, a urmat liceul în acelaşi 

oraş şi studiile superioare la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din


Bucureşti. A luat parte ca voluntar la campania din 1913, a fost şeful 

Serviciului de Poduri şi Şosele al judeţului Argeş, iar din anul 1940 

director al Direcţiei Lucrărilor Noi din Direcţia Generală a Drumurilor. 

Inginerul Ramiro Zamfirescu a făcut călătorii de studii şi a 

participat la congrese internaţionale în problema drumurilor în anii 1934 

şi 1938. 

Între documentele conservate în fondul Ramiro Zamfirescu 

menţionăm diploma de inginer a acestuia, brevete de acordare a unor 

decoraţii, un memoriu de activitate pentru anii 1912-1957, contracte 

rutiere încheiate de statul român cu societatea Sven Vägaktiebolaget din 

Stockholm, lucrările Congresului Internaţional al Drumurilor de la Haga 

din 1938, precum şi o scrisoare a tenorului Nicolae Leonard. 

313. ZARIFOPOL (1874-1934) 



Familia Zarifopol, de origine greacă, s-a stabilit în Moldova. 

Documentele fondului au fost create în mare parte de Paul şi Elena 

Zarifopol, proprietari ai moşiei Cârligi, judeţul Roman, stabiliţi la Iaşi şi 

de copiii acestora, Iorgu, cu studii de chimie la Paris, Ştefan, absolvent al 

studiilor de drept, tot la Paris şi Paul (1874-1934), absolvent al Facultăţii 

de Litere, doctor în filologie la Halle, critic literar şi eseist, redactor şef la 

„Revista Fundaţiilor Regale”. 

Paul Zarifopol s-a stabilit la Leipzig, unde s-a căsătorit cu 

Ştefania Dobrogeanu-Gherea. În timpul vieţii a legat o strânsă prietenie 

cu Ion Luca Caragiale, cu rudele din familia poetului Dimitrie Anghel, 

cu cele din familia Culianu (Nicolae Culianu era fratele mamei sale), cu 

personalităţi ale culturii româneşti. 

Cele mai multe documente din fond se referă la Paul Zarifopol, 

acestea sunt acte de studii, de administrare a proprietăţii de la Cârligi, 

corespondenţă purtată cu soţia sa, Ştefania Gherea, cu copiii lui, Sonia şi 

Koki, cu Saşa Dobrogeanu-Gherea, cu Natalia Culianu, verişoara sa, cu 

Alexandru şi Petre Culianu, cu membrii familiei Nanu (veri cu membrii 

familiei Zarifopol), Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ion Luca Caragiale 

(Tuski), D. V. Barnovski, Constantin Băncescu, Cella Delavrancea, 

Dimitrie Gusti, Gheorghe Jianu de la revista „Progresul”, Constantin 

Marino-Moscu, Cezar Petrescu, pictorul Ştefan Popescu, Cristian 

Racovschi, Alexandru Rosetti, Ion Marin şi Marietta Sadoveanu, Ion 

San-Giorgiu, Elize Socor şi cu foştii profesori şi colegi de studii din 

Germania. 

167

168 


A mai fost organizată în fond corespondenţa părinţilor, fraţilor şi 

copiilor lui Paul Zarifopol, a nepoţilor E. şi Dimitrie Anghel şi a celor 

din familia Nanu (Maria Nanu era soră cu Elena Zarifopol, mama 

eseistului Paul Zarifopol), a rudelor pe linia Culianu şi Nei, precum şi 

fotografii de familie. 

314. ZIGRE Nicolae (1882-1962) 


limbile: germană, maghiară şi română. 

Nicolae Zigre a absolvit Facultatea de Drept la Budapesta, a fost 

membru al Comitetului Executiv al Consiliului Naţional Român din 

Bihor şi delegat la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, deputat şi 

senator liberal, ministru la Culte şi Arte. În anul 1950 a fost arestat şi 

închis la Sighet până în anul 1955. 

Dintre documentele incluse în fond le semnalăm pe cele 

referitoare la activitatea politică a lui Nicolae Zigre depusă în cadrul 

organizaţiei Partidului Naţional Liberal din Oradea, scrisorile primite de 

la Gheorghe Brătianu, I. S. Lapedatu, Lucia, soţie, Iuliu Maniu, 

mitropolitul Nicolae al Ardealului, precum şi un număr de patru acte 

despre procesul deschis pentru Fundaţia Gojdu. 

315. ZOTTA Sever (1874-1943) 


limbile: română, germană, franceză, italiană, latină, rusă, poloneză, slavă 

şi turcă. 

Istoricul român Sever Zotta s-a născut în localitatea Chisălău, azi 

în Ucraina, ca fiu al lui Ioan (Iancu) şi al Elenei Zotta, născută 

Hurmuzaki. 

A absolvit dreptul şi ştiinţele sociale la Viena şi Bucureşti, a 

fondat revista „Arhiva Genealogică”, a fost director al Arhivelor Statului 

Iaşi, membru corespondent al Academiei şi onorific al Comisiei 

Monumentelor Istorice. 

În anul 1934 s-a pensionat, s-a retras apoi la proprietatea sa de la 

Davideni, judeţul Neamţ, unde a continuat studiile şi cercetările. 

Fondul arhivistic Sever Zotta este organizat pe serii de documente 

şi, în principal, cuprinde acte provenind de la creatorul fondului, de la 

alţi membri ai familiei Zotta şi achiziţionate. 

Din corespondenţa purtată de Sever Zotta cu personalităţile 

vremii, menţionăm scrisorile de la Nicolae Cartojan, Nicolae Docan,


Gheorghe Bogdan-Duică, Constantin Giurescu, Pavel Gore, Nicolae 

Iorga, Dimitre Onciul şi Radu Rosetti. 

În fond se mai păstrează şi corespondenţa Margaretei Zotta, soţia 

lui Sever Zotta, a tatălui său, Ioan (Iancu) Zotta primită de la soţia sa 

Elena şi fiul său Sever, scrisori de la George Hurmuzaki, socrul lui Sever 

Zotta, scrisori ale Elenei Zotta şi testamentul acesteia, precum şi scrisori 

aparţinând lui Octavian Zotta, fratele lui Sever Zotta. 

În afara acestor documente au fost ordonate în fond numeroase 

studii şi note despre genealogia unor familii nobile (clasate alfabetic) şi 

documente colecţionate de Sever Zotta. Din ultima serie de documente 

evidenţiem un fragment din arhiva lui Pavel Gore şi a familiei Rosetti- 

Roznovanu (scrisori de la baronul Stroganov şi Karl Robert von 

Nesselrode), scrisori de la Costache Negri, A. Morariu, note şi acte 

juridice din perioada 1695-1918, privind starea materială şi socială a 

unor persoane din Bucovina, precum şi manuscrise provenind de la 

Dimitrie Anghel, Jean Bart, Ion Bârsan, I. L. Caragiale, George Coşbuc, 

O. Carp, A. C. Cuza, Arthur Gorovei, Şt. O. Iosif, Haralamb G. Lecca, 

Vasile G. Morţun, Constantin Rădulescu-Motru, Cincinat Pavelescu, G. 

Ranetti, Mihail Sadoveanu, Gr. I. Tollea, V. A. Urechia şi Alexandru 

Vlahuţă. 

Bibliografie: 



169

170 


► Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale 

Bucureşti, Calea Văcăreşti, nr. 470; 

tel.: 01/3320761 

316. BIBESCU 


1281, limbile: română, franceză şi olandeză. 

Fragmentul de fond al familiei Bibescu cuprinde acte personale 

ale Ecaterinei N. C. Bibescu, testamentul Alexandrei I. Filipescu, 

documente privind averea familiei, împărţirea averii principesei Zoe 

Basarab Brâncoveanu, scrisori şi fotografii ale Marthei Bibescu şi ale 

soţul ei, George Valentin Bibescu, precum şi un inventar al moştenirii 

fostului domn al Ţării Româneşti, Gheorghe Dimitrie Bibescu. 

◊ Vezi şi: D.A.N.I.C. 

317. BRÂNCOVEANU 


limbile: română, franceză şi olandeză. 

În depozitele Direcţiei Municipiului Bucureşti a Arhivelor 

Naţionale este conservată o parte a arhivei unora dintre membrii familiei 

Brâncoveanu, veche familie domnească a Ţării Româneşti. 

Astfel, de la prinţul Mihail Constantin Basarab Brâncoveanu, 

născut la Paris, editor al revistei „La Renaissance Latine”, şef al 

Partidului Agrar din Romanaţi, se păstrează acte personale, de căsătorie 

cu Eugenia Antoniadis, scrisori primite de la rude, prieteni, de la fiica 

sa, Elisabeta şi fiul său, Grigore Ioan Matei. 

Fondul cuprinde şi scrisori ale Nicolei Basarab Brâncoveanu, cea 

de-a doua soţie a prinţului Mihail Constantin Basarab Brâncoveanu, 

adresate fiilor săi Mihai (aviator, mort în 1943), George şi Costi Basarab 

Brâncoveanu. 

De asemenea, mai pot fi studiate scrisori ale marchizei Elena 

Clara Bibescu de Belloy de Saint Lienard, mama Nicolei Basarab 

Brâncoveanu, testamentul lui Gheorghe Dimitrie Bibescu, domn al Ţării 

Româneşti, mort la Paris şi al lui Alexandru I. Filipescu, precum şi 

documente de administrare a averii familiei Brâncoveanu, fotografii de 

familie şi reproduceri ale icoanelor executate de pictorul Octavian 

Smigelski, aflate în catedralele de la Blaj şi Sibiu.

Bucureşti 

Bibliografie: 

Alexandru Nastovici, Fondul familial „Basarab Brâncoveanu”, 

în „Re vista Arhivelor”, 

nr. 1, 1985, p. 60-62. 

318. CESIANU (JIANU) Stănuţă 


Documentele colecţiei se referă la proprietăţile 

marelui serdar Stănuţă 

Cesianu (1857), moşia Racoviţa din judeţul Romanaţi (hrisoave şi cărţi 

domneşti 

de la Alexandru II Mircea şi Radu Mihnea) şi Cezieni din Olt. 

La acestea se adaugă şi documente în legătură cu succesiunea 

averii domnului Grigore Ghica IV între Eufrosina Ghica, soţia domnului 

şi beizadelele 

Constantin şi Scarlat Ghica. 

319. CHRISSOVELONI 



Familia Chrissoveloni, de origine greacă, s-a stabilit în Constanţa 

la mijlocul secolului al XIX-lea. 

Jean, Leonida şi Hélène au înfiinţat la Bucureşti Banca 

„Chrissoveloni”, în scurt timp instituţia 

având sucursale în ţară şi străinătate. 

Jean Chrissoveloni (?-1920) a rămas în Bucureşti şi a condus banca 

până la moartea sa, după care aceasta a trecut sub controlul fiului său, 

Nicolae 

(1909 Paris-?), cu studii de drept la Oxford. Banca a fost etatizată 

în 1946, iar după anul 1950, Nicolae Chrissoveloni a plecat în Grecia. 

Majoritatea documentelor fondului conţin informaţii despre 

activitatea băncii Chrissoveloni, a sucursalelor din ţară şi străinătate, 

investiţii, 

împrumuturi, acţionarii băncii, bilanţuri, situaţia falimentară a 

acesteia, afacerile cu Malaxa. La acestea se adaugă şi corespondenţa 

personală a lui Nicolae Chrissoveloni purtată cu rude, prieteni şi oameni 

de afaceri. 

320. 

DARVARI 

●Anii extremi: 1808-1950, 2 u.a., inventar nr. 399, 1024, 


În arhiva familiei Darvari au fost incluse documente referitoare la 

moşiile de la Baia de Aramă, Clăbucetul Baiului, 

Cornu şi Breaza din 

judeţul Prahova, Ciulniţa şi Cocora, judeţul Ialomiţa, Cucuteni, judeţul 

Iaşi, terenurile petrolifere şi de vânătoare, precum şi corespondenţa lui 

Alexandru şi a Mariei Nicole Darvari, primită de la Martha Bibescu, 

171

172 


regina Maria, Eliza Gerliczy-Ştirbei şi rude. 

Au fost ordonate în fond ziare şi publicaţii, o procură despre 

Administraţia Averii Bisericii Schitul Darvari, o scrisoare adresată lui 

Mihail Sadoveanu în anul 1946, hărţi (harta etnografică a Transilvaniei 

Banatului, 

Crişanei şi Maramureşului din 1919) şi planuri. 

321. DONCEA Constantin 


În arhiva creată de Constantin Doncea, activist al Partidului 

Comunist Român, ministru al Colectivizării 

în anii 1956-1957, au fost 

incluse schema de amenajarea complexă a Deltei Dunării, documente 

relative 

la activitatea sindicală, note explicative şi cercetări penale asupra 

activităţii unor societăţi comerciale de aprovizionare a Capitalei şi 

pentru export de lemn, referate privind fermele Popeşti-Leordeni şi 

Popeşti sere, Grădina zoologică din Bucureşti şi inundaţiile din anul 

1971, rapoarte înaintate lui Nicolae Ceauşescu, Leonte Răutu şi Virgil 

Trofin, planul hidrocentralei de la Lotru, acte constitutive ale Uniunii 

Asociaţilor de Avicultură şi Crescători de Animale Mici şi corespondenţă 

personală aparţinând lui Constantin Doncea. 

322. ENESCU George (1881-1955) 

●Anii extremi: 1881-1979, 229 

u.a., inventar nr. 352, 

1058, 1126, 1127, 1132, 1133, 1141, 1151, 1641, limbile: română şi 

franceză. 

În arhiva lui George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor 

român, academician, profesor la Paris, Siena, Ilinois şi Harvard, sunt 

păstrate cu deosebită grijă valoroase 

documente originale şi copii. 

Numeroase sunt scrisorile primite de George Enescu de la părinţii 

săi, Maria şi Cristache Enescu, scrisorile trimise de acesta soţiei sale, 

Maria Enescu (fostă Cantacuzino, născută Rosetti-Tescanu), scrisorile 

primite de la Mendelsson Bartholdy, Zoe, Ella şi Mimi Bengescu, Elena 

Bibescu, Hélène Alexandre Bibescu, Alfred Cartot, Lyidia Cedre, Marcel 

Dupré, preşedintele Asociaţiei „Les Amis d’Enescu”, Gabriel Fauré, 

muzicianul Henry Février, André Gèdalge, profesorul Joseph 

Hellmesberger jr., Alfred Mangeot, S. Massenet, Ella Rolland, Camille 

Saint Saëns, Florent Schmitt, George Simonis, prieten al compozitorului 

şi de la Constantin Silvestri. 

De asemenea, au fost incluse în fond: corespondenţa lui Romeo 

Drăghici, director al Muzeului George Enescu, scrisori de la Victor

Bucureşti 

Cădere, profesor de drept la Paris, corespondenţa pianistului Nicolae 

Caravia referitoare la expoziţia Enescu organizată în 1973 la Paris, 

documente 

de proprietate aparţinând părinţilor Mariei Cantacuzino, 

Constantin şi Alice Rosetti-Tescanu, programe ale Festivalului „George 

Enescu”, ale unor concerte susţinute de muzicianul român, articole din 

presă, un fragment din arhiva Asociaţiei „Les Amis d’Enescu”, partituri 

ale compoziţiilor Enescu, fotografii reprezentându-i pe George Enescu, 

părinţii şi soţia acestuia, alte personalităţi. 


323. HARET 


În fondul arhivistic al familiei Haret au fost incluse documente 

create de Costache, Pulcheria, Adam şi Spiru Haret (1851-1912), 

corespondenţă privind 

genealogia familiei Haret, transcrieri de 

documente afla te la Biblioteca Academiei, în legătură cu proprietăţile 

familiei 

Haret, viaţa şi activitatea lui Costache Haret (1842-1868), serdar 

şi comis, căsătorit cu Smaranda Ştefanovici. 

Pentru Spiru Haret (1851-1912), pedagog, matematician şi 

sociolog, s-au păstrat certificatul de căsătorie cu Ana C. Popescu (1883), 

două scrisori particulare şi „buletinul” de naştere al fiului acestuia, Ioan 

Haret. 


324. IORDACHE 


Creatorii fondului sunt 

Ion Toma Iordache (1897-?) şi soţia 

acestuia Elena, născută Petrache. Documentele aparţinând acestora se 

referă la administrarea şi întreţinerea moşiilor Brăniştari, Moşteni, 

Călugăreni, Cru cea de Piatră, Poenari, judeţul Giurgiu, Periş, judeţul 

Ilfov şi 

a imobilelor din străzile Lipscani şi Gabroveni din Bucureşti. 

325. LIPATTI Dinu (1917-1950) 



În arhiva compozitorului şi pianistului Dinu Lipatti şi-au găsit 

locul scrisorile acestuia trimise lui George 

Enescu, ale Anei Lipatti, 

mama muzicianului şi ale Madlenei Lipatti, expediate directorului 

Muzeului George Enescu, Romeo Drăghici; o scrisoare a Nadiei 

173

174 


Boulanger, fosta 

profesoară de compoziţie a lui Dinu Lipatti de la Şcoala 

normală de muzică din Paris, articole şi studii 

dedicate comemorării 

morţii compozitorului, concerte omagiale şi fotografii reprezentându-l pe 

Dinu Lipatti şi alţi muzicieni. 

326. MAREŞ-BREZIANU-CONSTANTINIDI 


În acest fond au fost ordonate documente aparţinând familiilor 

înrudite Brezianu, Mareş şi Arion. 

Pentru familia Brezianu reprezentată de Maria Brezianu, soţia lui 

Gheorghe Brezianu, fiii acestora, Ion, Vasile, Alexandra, Alexandru şi 

Leonida Brezianu; de Caliopi Brezianu (Cociu) şi Elena 

Brezianu 

(Negoescu), fiicele 

lui Vasile şi Elisabetei Brezianu, precum şi de 

Grigore 

şi Alexandrina Brezianu (Stareşin), copiii lui V. Mareş Brezianu 

şi ai Elizei Hina; de Nicolae Brezianu, 

fiul lui Iancu Brezianu; de 

Catherine 

şi Constance, fiicele lui Nicolae Brezianu, s-au păstrat acte de 

proprietate, de administrare a averii şi corespondenţă de familie. 

Informaţii despre familia Mareş sunt oferite de documentele 

create de Constantin Mareş şi Constanţa Mareş Brezianu, diplomatul 

Constantin Dinu Mareş (poezii în manuscris, caiete cu eseuri, jurnal 

pentru anul 1941) şi ziarista Noti Constantinidi (caiete de amintiri). 

Au mai fost ordonate în fond documente despre familiile Arion, 

Wachman şi Vilara, despre George Mumuianu (scrisori de la Victor 

Antonescu 

şi Filliti), precum şi un mare număr de fotografii. 

327. MAVROCORDAT 


1023, limbile: 

română şi franceză. 

Pentru vechea familie domnitoare din Ţările Române, Direcţia 

Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale conservă în depozitele sale 

mai multe documente provenind din donaţii diferite şi grupate în colecţii 

şi fonduri 

diferite. 

Un număr 

important de unităţi arhivistice se referă la moşiile 

situate în localităţile Măgurele-Filipeşti-Dărăşti, 

Căciulaţi-Paşcani, 

judeţul Ilfov, proprietăţi ale Irinei Mavrocordat. Alte documente 

dezvăluie informaţii despre Maria Blaremberg şi fiica sa Irina 

Mavrocordat, soţia lui Edgar Mavrocordat şi Maria Filipescu. 

În acest fond 

au fost incluse şi jurnalele Irinei Mavrocordat pentru 

anii 1914-1916.

Bucureşti 

◊ Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale păstrează 

în Colecţia de Documente două donaţii (scrisori) ale Mariei Mavrocordat 

pentru anii 1850-1903, 39 u.a., inventarele nr. 1079 şi 1080, în legătură 

cu unii membri ai familiilor Manu, Florescu, Rosetti şi Mitilineu. 

328. METSCH 


limbile: 

română, germană şi ebraică. 

Pentru familia Metsch (Mecz), originară din Cernăuţi, se 

păstrează sentinţe judecătoreşti de stabilire a cetăţeniei române pentru 

unii membri ai familiei, corespondenţă, caiete de însemnări zilnice 

şi 

certificate de inventator în domeniul exploatării petrolului aparţinând 

inginer ului Max Metsch. 

329. SILVESTRI Constantin (1913-1969) 



În mica arhivă a lui Constantin Silvestri, compozitor, dirijor şi 

pianist (donată de Romeo Drăghici), se păstrează programele unor 

concerte dirijate de acesta, 

articole şi o fotografie a lui Constantin 

Silvest ri la pupitrul orchestrei simfonice din Bournemounth (staţiune 

balneară 

în Anglia). 

330. SIMU 


Familia Simu este cunoscută prin activitatea lui Anastasie Simu 

(1854-1935), membru onorific al Academiei Române, colecţionar şi 

fondator al Muzeului Simu, inaugurat în anul 1910. 

Fondul conţine 

documente personale ale membrilor familiei, în 

legătur ă cu activitatea lui Anastasie Simu şi Petre Simu, unchi al 

colecţionarului, cu administrarea 

proprietăţilor: planuri ale terenului şi 

Muzeului Anas tasie Simu, executate de arhitectul C. Cichi, actul de 

donaţie a Muzeului Simu către statul român (1927), corespondenţă cu 

Elena Simu, soţia lui Anastasie şi Vladimir Simu, fratele lui Anastasie 

Simu, planuri de moşii, un ordin privind aprobarea 

construirii unei 

biserici bulgare în oraşul Brăila şi fotografii. Între acestea remarcăm o 

fotografie în grup, în care este reprezentat savantul Nicolae Iorga. 

175

176 


► Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale 

Alba Iulia, Str. Mihai Viteazu, nr. 29; 

tel.: 058/810996 

331. ANGHEL George (1807-1887) 


George Anghel a studiat dreptul şi filosofia la Cluj, apoi a urmat 

cursurile Colegiului Montan din Schemnitz (1832-1834). A fost avocat 

şi geolog, a ocupat funcţii tehnice la monetăria şi minele din Alba şi de 

judecător la Tabla Regească din Târgu-Mureş. În anii 1862-1865 a fost 

numit secretar al Cancelariei Aulice din Viena. 

În timpul Revoluţiei de la 1848 a fost unul dintre cei zece secretari 

ai Adunării Naţionale din 3-15 mai 1848 de pe Câmpia Libertăţii din Blaj. 

Fondul se păstrează organizat în cinci fascicole, aşa cum le-a 

ordonat creatorul său. 

Importanţa deosebită a acestuia este oferită de documentele ce 

privesc evenimentele din Munţii Apuseni, din anii 1848-1849, atmosfera 

din Transilvania după Dieta din 1848, prin care a fost decretată alipirea 

Transilvaniei la Ungaria. 

Bibliografie: 

Constantin Daicoviciu, Enciclopedia Română, vol. I, Sibiu, 1898, 

p. 174-175. 

Aurel Băruţă, Ioan Mircea, Liviu Palihovici, Ioan Pleşa, Îndrumător 

în Arhivele Statului judeţul Alba, Bucureşti, 1989, p. 403-406. 

332. BARIŢIU George (1812-1893) 


limbile: română, maghiară şi latină. 

De la George Bariţiu, om politic, publicist şi istoric român, 

fondator al presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania”, 

„Foaie pentru Minte, Inimă şi Literatură”), se păstrează scrisori primite 

de la mitropolitul unit Alexandru Suluţiu-Sterca, note ale lui Bariţiu pe 

marginea unor scrisori ale lui Andrei Şaguna şi corespondenţă dintre 

Alexandru Suluţiu-Sterca şi Andrei Şaguna, în problema naţională a 

românilor din Transilvania. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj.

Alba 

333. CIPARIU Timotei (1805-1887) 

● Anii extremi: 1851-1879, 71 u.a., inventar nr. 99. 

Timotei Cipariu este cunoscut ca profesor şi director al liceului 

din Blaj, membru fondator al Asociaţiei Transilvane pentru Literatura 

Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), membru al Dietei de la 

Sibiu şi Viena, din anul 1866, membru al Academiei Române şi 

participant la evenimentele politice şi culturale însemnate ale românilor 

transilvăneni din epoca sa. 

Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale deţine o mică parte 

din arhiva lui Timotei Cipariu, în special, scrisori primite de la diverse 

persoane, precum şi unele documente referitoare la învăţământul 

românesc, la tipărirea şi răspândirea cărţilor, precum şi la activitatea 

politică a creatorului fondului. 

Din corespondenţa păstrată menţionăm scrisorile expediate de 

avocatul I. Bran, Demetriu Coroianu, August Treboniu Laurian, Ioan 

Micu Moldovan, Ioan Mureşianu, preot din Chiciud, Ioan Puşcariu, Ion 

Heliade Rădulescu, Alexandru Suluţiu-Sterca, mitropolit de Blaj, 

pictorii George Vlădăreanu şi N. Popescu, Nicolae Stoia, medicul lui 

Timotei Cipariu, care printre sfaturi medicale îi vorbeşte despre Axente 

Sever aflat în 1870 la Cricău. Semnalăm şi diploma Societăţii Orientale 

Germane de numire a lui Timotei Cipariu ca membru (1846). 


Bibliografie: 

Constantin Daicoviciu, Enciclopedia Română, vol. I, Sibiu, 1898, 

p. 840-841. 



334. DREGHICIU Marian, din Ocna Mureş 



De la Marian Dreghiciu, fost primar al oraşului Ocna Mureş 

(1931), au fost conservate cărţi şi certificate de alegător pentru anii 1931- 

1932, 1949-1950, o chitanţă pentru plata cotizaţiei Partidului Comunist 

Român, însemnări personale, ilustrate şi fotografii. 

177

178 


335. FARKAS Alexandru 


limbile: română, maghiară şi arabă. 

În fondul profesorului Alexandru Farkas au fost incluse 

documente personale ale creatorului de fond, corespondenţă personală, 

cărţi, ziare şi reviste. 

336. FETTI Spiridon 

●Anii extremi: 1862, 2 u.a., inventar nr. 98. 

Se păstrează în acest fond două scrisori primite de Spiridon Fetti 

de la Elie Măcelariu şi una trimisă lui Demetriu Moldovan, referitoare la 

plecarea sa la Viena şi la problema naţională a românilor transilvăneni. 

337. HALLER 

• Anii extremi: 1455-1948, 1978 u.a., inventar nr. 64, 

limbile: română, maghiară, germană, latină şi franceză. 

Familia conţilor Haller se numără între importantele familii 

nobiliare ale Transilvaniei. Dintre membrii acesteia amintim pe: judele 

Sibiului, Petrus Haller (1545), Istvan Haller, guvernator al Transilvaniei 

în anul 1752, conţii Gabriel şi Gabor Haller, ofiţeri în armata imperială la 

jumătatea secolului al XVIII-lea, Gabor Haller, comite suprem al 

comitatului Târnava în anii 1793-1801, Gabriel Haller, preşedinte al 

Tablei Regale de Judecată a Transilvaniei în 1805, comisar suprem 

provincial şi consilier gubernial la 1810. Familia Haller s-a înrudit cu 

familiile Bornemisza şi Teleki. 

Documentele fondului: diplome, testamente, zălogiri, contracte de 

vânzare-cumpărare, scrisori de adeverire, audieri de martori, planuri de marş 

şi chitanţe, se referă la administrarea şi stăpânirea domeniului familiei şi a 

moşiilor din Sibiu, Bord, Vad (comitatul Solnocul Inferior), Sânpaul, Matei, 

Ugra, Ampoiţa, Dumbrava, a caselor, hanurilor, morilor, măcelăriilor 

aparţinând diverşilor membri ai familiei Haller; la procese de succesiune şi 

partaj a bunurilor; numiri în funcţii, activitatea militară (participarea la 

războaiele napoleoniene) desfăşurată de membrii familiei ce au deţinut şi 

asemenea funcţii; exproprierea în anul 1922 a unor moşii aparţinând familiei 

(Ogra, Sânpaul, Blăjel, Şincai, Mădăraş, Riciu, Cernatul de Jos). 

În fond au fost incluse fotografii reprezentând viaţa la ţară, ateliere 

fotografice, precum şi ilustrate cu imagini din diferite oraşe şi sate. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj.

Alba 

338. KEMÉNY 

● Anii extremi: 1610-1908; 1937, 189 u.a., inventar nr. 

790, 1019, limbile: maghiară, latină şi germană. 

Familia Kemény este una dintre cele mai vechi şi de seamă familii 

nobiliare din Transilvania. Dintre membrii familiei amintim pe Ioannes 

Kemény, principe al Transilvaniei (1607-1662), baronii Ioannes, Simeon 

Kemény, Simeon junior Kemény de Mânăstireni, comite suprem al 

comitatului Alba de Jos, contele Ioséf Kemény, istoric şi pe baronul 

Gabor Kemény, membru al Academiei de Ştiinţe. 

Marea parte a documentelor reflectă organizarea şi exploatarea 

proprietăţilor familiei din localităţile: Mesentea, Stremţ, Hurezul Mare, 

Racşa, Racova din comitatele Satu Mare, Turda, Cămăraşi din comitatul 

Cluj şi domeniul Brâncoveneşti, situaţia castelului Gerend, relaţiile dintre 

proprietari iobagi, jeleri şi meseriaşi, numeroasele procese de succesiune 

cu familia Bánffy, delimitările de moşii, împrumuturile acordate de 

familie, revoltele locuitorilor din Vurpăr, comitatul Alba, efectuarea 

conscripţiilor militare. 

De asemenea, semnalăm o scrisoare a baronului Simeon Kemény 

ce cuprinde şi referiri la preotul ortodox Ilia din Glada de Jos, mutat pe 

motiv că a colaborat cu răsculaţii (1785), un registru de evidenţa cauzelor 

dezbătute la Tabla Continuă a comitatului Alba pe anul 1753, situaţia 

nobilei Maria Glogovanka şi arborele genealogic al familiei Kemény. 


Bibliografie: 



339. MITREA Aurel, din Teiuş 


Fondul este constituit din dosarele cauzelor civile (încălcări şi 

intabulări de proprietăţi, moşteniri, datorii) pledate de avocatul Aurel 

Mitrea. 

340. MOLDOVAN Dimitrie (1811-1889) 

●Anii extremi: 1851-1867, 46 u. a., inventar nr. 97. 

Dimitrie Moldovan, absolvent al Politehnicii din Viena şi al 

Institutului de Montanistică din Schemnitz, s-a născut la Deva, a urcat pe 

treptele ierarhiei administrative, fiind numit secretar şi consilier imperial 

179

180 


al Cancelariei Aulice din Viena (între anii 1863-1864 a participat la 

lucrările Dietei Transilvaniei de la Sibiu). 

Dintre puţinele documente aparţinând lui Dimitrie Moldovan, 

păstrate la această direcţie judeţeană, se remarcă corespondenţa purtată cu 

fruntaşii politici români: Spiridon Fetti (despre o călătorie la Viena, la 

George Bariţiu, împreună cu Elie Măcelariu), Gavril Manu, baronul Urs de 

Marginea, Demetriu Moga, Vasile Popp (amintind de George Anghel) şi 

baronul Ladislau Popp, referitoare la acţiunile întreprinse pentru ocuparea 

de funcţii în administraţie şi justiţie, folosirea limbii române în 

administraţie şi la formarea unui district românesc în zona Sibiului. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N.Cluj. 

Bibliografie: 

Constantin Daicoviciu, Enciclopedia Română, vol. II, Sibiu, 1904, 

p. 314. 



341. MOLDOVAN Ioan Micu (1833-1915) 


Ioan Micu Moldovan, marcantă personalitate a românilor 

transilvăneni, a fost profesor de limbi orientale, de studiu biblic, de 

istorie, de geografie, limba română şi latină la Seminarul Teologic şi la 

Liceul Unit din Blaj, vicar general arhidiecezan, papa distingându-l cu 

titlul de „prelat papal”, preşedinte al ASTREI între anii 1894-1901 şi 

membru al Academiei Române. A editat „Foaia Scolastică”, prima 

publicaţie pedagogică de la Blaj. 

Direcţia Judeţeană Alba păstrează un fragment de fond din care 

semnificative pentru cunoaşterea luptei de emancipare naţională a 

românilor transilvăneni sunt scrisorile primite de creatorul fondului de la 

Eugen Bianu, George Borgovan, Iuliu Maniu (student la Budapesta), Elie 

Măcelariu, Iacob Mureşianu (în problema Pronunciamentului de la Blaj), 

Gheorghe Pop de Băseşti, Ioan Raţiu, Alexandru Roman, profesor la 

Universitatea din Pesta, Visarion Roman, Axente Sever, preotul Dănilă 

din Săband şi Ioan Vulcan. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N.Cluj. 

Bibliografie: 

Ioana Botezan, Fondul de documente Ioan Micu Moldovan, în 

„Revista Arhivelor”, nr. 2, 1970, p. 505-516.

Alba 


în Arhivele Statului judeţul Alba, Bucureşti, 1989, p 417-420. 

342. POP Ştefan 


Regăsim în acest fond acte de studii ale avocatului Ştefan Pop, 

registre ale cauzelor, teza de doctorat a acestuia, fotografii de familie şi 

un album cu imagini din al doilea război mondial. 

343. POPOVICI Virgil 


Fondul grupează documente de stare civilă şi de studii, extrase din 

lucrări ştiinţifice, certificate de invenţii, fotografii de familie şi presă, 

referitoare la medicul Virgil Popovici din Timişoara. 

344. THOROCZKAY, din Colţeşti-Trascău 


limbile: maghiară şi română. 

În arhiva familia Thoroczkay, originară din Colţeşti-Trascău, 

(comitatul Alba), au fost clasate documente relative la procesul împotriva 

comunităţii localităţii Bedeleu, rapoarte şi însemnări despre situaţia 

moşiilor familiei. 

345. UTÖ Bela 



Au fost ordonate în fond documente relative la moşiile lui Janos 

Borbely, certificate şcolare şi chitanţe de plată a cotizaţiei Partidului 

Comunist Român aparţinând lui Bela Utö. 

346. VAS Ioan 



Fondul cuprinde documentaţie tehnică privind minereurile din 

zona Zlatnei, Băiţa, Baia de Arieş; acte personale ale inginerului Ioan 

Vas, corespondenţă particulară, notiţe şi studii geologice, cereri de 

concesionare a unor perimetre miniere. 

181

182 


► Direcţia Judeţeană Arad a Arhivelor Naţionale 

Arad, Str. Ceaikovski, nr. 2-6; 

tel.: 057/223321 

347. ÁLGYAY de Aldeşti 


limbile: germană şi maghiară. 

În fond au fost arhivate contracte de arendare încheiate de 

Leopold Álgyay de Aldeşti, liste cu situaţia salariaţilor de la 

manufacturile de fier din localităţile Sebiş, Zugău şi Reştirata, , dări de seamă privind veniturile, cheltuielile şi inventarul 

moşiilor din localităţile Aldeşti, Bocsig, Dieci, Sebiş, Crocna, Lazi, 

Roşia, Rehetiş şi Şiria, din acelaşi comitat, evidenţa zilelor de robotă 

efectuate de iobagi, declaraţii de faliment şi sistare a acestuia pentru 

Leopold Álgyay de Aldeşti. 

348. ANDRÉNYI de Ghioroc 


limbile: latină, maghiară şi germană. 

Regăsim în cele trei unităţi arhivistice documente de stare civilă 

pentru Gheorghe, Adalbert, Grigore şi Carol Andrényi, o dovadă despre 

bunurile deţinute de Gheorghe Andrényi în Oltenia, în timpul ocupaţiei 

austriece, un proces-verbal ce atestă originea nobilă a familiei Andrényi, 

actele unor fundaţii, precum şi informaţii despre sumele de bani acordate 

de membrii familiei Andrényi pentru întreţinerea în şcoli a unor elevi şi 

construirea unui spital de copii în Arad. 

349. ASBÓTH, din Arad 



Fondul familial Asbóth cu reşedinţa în Arad cuprinde adrese şi 

certificate parohiale, relative la genealogia familiei, originară din Anglia. 

350. ATZÉL Petru 


limbile: germană, maghiară şi franceză. 

De la moşierul Petru Atzél din , comitatul Arad, s-au 

păstrat acte contabile şi o gramatică a limbii elene, redactată de acesta.

Arad 

351. BALÁZS Balogh 


limbile: română, maghiară şi franceză. 

Documentele fondului se referă la Gheorghe Balázs, tâmplar din 

Arad, la premiul acordat acestuia la Expoziţia Internaţională de la Paris 

din anul 1920. 

Fondul mai cuprinde un memoriu adresat Ministerului de Interne 

regal maghiar faţă de abuzul căpitanului Poliţiei oraşului Arad, care a 

ordonat expulzarea lui Gheorghe Balázs, un album cu tipuri de sobe de 

teracotă fabricate de Balogh David din Arad şi fotografii ale Aradului. 

352. BATTHAYÁNY de Ujvar şi LÁZÁR de Gyalakuta, conţi 


limbile: maghiară şi germană. 

Unităţile arhivistice ale fondului cuprind inventarul casei 

construite de contele Lázár Ioan de Gyalakuta, situată în comuna 

Ungureni, comitatul Alba Inferioară, precum şi corespondenţă privind 

producţia şi lucrările agricole. 

353. BIRÓ de Vacsárcsi 


limbile: latină şi maghiară. 

Singura unitate arhivistică păstrată cuprinde diplome, transumpturi şi 

declaraţii eliberate de Universitatea scaunului secuilor din Miercurea Ciuc, 

ce atestă originea nobilă a familiei Biró de Vacsárcsi din scaunul Ciuc. 

354. BOCU Sever (1874-1951) 



Sever Bocu a absolvit Academia Comercială şi Şcoala de Înalte 

Studii de la Paris, a fost contabil şi apoi ziarist, membru al Partidului 

Naţional Român, fruntaş al Partidului Naţional Ţărănesc şi deputat în anul 

1946. A fost arestat în 1950 şi întemniţat la Sighet, unde a încetat din viaţă. 

Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale conservă o mică 

parte din arhiva Sever Bocu şi anume: corespondenţă despre organizarea 

de către acesta a serbărilor Unirii în 1920, ridicarea statuilor lui Simion 

Bărnuţiu şi Nicolae Bălcescu la Iaşi, construirea catedralei ortodoxe din 

Timişoara, a Palatului Culturii şi a Teatrului de Vest, scrisori de familie, 

planuri de construcţie a bisericii româneşti din Lipova, o stampă a 

183

184 


Ierusalimului (1869), hărţi (harta etnografică a Banatului din 1919) şi o 

colecţie de ziare. 

355. BOGDANOVICS 


limbile: germană, maghiară şi latină. 

Fondul cuprinde documente relative la posesiunile familiei 

Bogdanovics din localităţile Zimbru, Cavana, Dulcele, Brusturesc şi 

Agriş din comitatul Arad, tabele urbariale pentru localitatea Zimbru, 

contracte de vânzare-cumpărare şi convenţii încheiate între Alexandru, 

Gheorghe şi Bernard Bogdanovics pentru topitoria de fier „Zimbru”, 

copia „scrisorii de bun rămas”, adresată de Lájos Kossuth naţiunii 

maghiare la plecarea din ţară în anul 1849. 

356. BOHUS-SZÖGYÉNY 



Materialele documentare se referă la acţiunile filantropice 

organizate de Antonia Bohus-Szögyény din Şiria, pentru ajutorarea 

foştilor întemniţaţi în cetăţile Aradului şi Kufstein, participanţi la 

Revoluţia de la 1848-1849. 

De asemenea, au fost ordonate în fond corespondenţa familiei şi 

însemnări de călătorie. 

357. CICIO-POP 



Fondul familial cuprinde documente rezultate din activitatea 

politică şi de avocat a lui Ştefan Cicio-Pop (1865-1934), din administrarea 

proprietăţilor din comuna Chelmac, judeţul Arad, corespondenţă cu 

familia şi cu românii internaţi în primul război mondial în lagărul de la 

Sopron din Ungaria şi fotografii reprezentând defilarea trupelor române 

în Oradea la 23 mai 1919. 

358. CONSTANTINI-PETROVICI 


limbile: latină, germană şi maghiară. 

Între documentele familiei semnalăm existenţa unor testamente, 

acte de stare civilă şi studii, numiri în funcţii, brevete pentru decoraţii şi

Arad 

medalii, arbori genealogici, corespondenţă de familie, un discurs 

electoral şi o dare de seamă parlamentară aparţinând lui Aurel Vigh, 

fotografii ale familiei şi blazoane. 

359. CRIŞAN Ştefan 


limbile: română, latină, germană şi maghiară. 

În colecţia Ştefan Crişan au fost inventariate corespondenţa 

Vicariatului Greco-Catolic Haţeg şi a Episcopiei Unite a Lugojului, 

referitoare la activitatea şcolilor confesionale, administrarea bunurilor, 

istoricul parohiilor vicariatului, statistica populaţiei greco-catolice, 

Şcoala preparandială din Arad, norme şi instrucţiuni publicate în 

Buletinul Guberniului Provincial al Transilvaniei. 

De asemenea, regăsim în colecţie circulare şi pastorale emise de 

Andrei Şaguna, episcop ortodox român din Sibiu, de Mitropolia şi 

Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Transilvaniei şi Episcopia Aradului, 

privind reinstaurarea Mitropoliei la Sibiu şi reorganizarea acesteia, 

alegerea deputaţilor sinodali, îndrumarea activităţilor şcolare şi de cult, 

administrarea bunurilor bisericii, organizarea bisericii după actul Unirii 

de la 1918; schiţe genealogice ale familiilor Şaguna şi Munciu, precum şi 

pomelnicul ierarhilor Mitropoliei Banatului. 

360. CUCU 



În fondul arhivistic al familiei Cucu au fost ordonate documente 

personale ale soţilor Vasile şi Aurelia Cucu, printre care diploma de 

doctor în medicină a Universităţii din Budapesta aparţinând lui Vasile 

Cucu, rezultate din activitatea medicală şi social-culturală a creatorilor de 

fond, precum şi cele referitoare la participarea medicului Vasile Cucu la 

mişcarea pentru unitate naţională a românilor. 

361. CZÁRÁN-TÖRÖK de Şepreuş şi Şimand 



Arhiva Czárán-Török este constituită din corespondenţa primită de 

Ioan Török, primar al oraşului Timişoara, consilier regal şi şef al poliţiei şi de 

Iuliu Török, student la matematică şi ştiinţe naturale la Cluj şi Budapesta. 

185

186 


362. DEMETRESCU Ioan 



Fondul arhivistic Ioan Demetrescu cuprinde un album, insigne, 

planşe şi cupuri din ziare referitoare la familia regală a României, hărţi şi 

articole din ziare privind desfăşurarea celui de-al doilea război mondial 

(şase volume 1939-1945), materiale de propagandă ale Blocului 

Partidelor Democrate, Frontului Plugarilor, Partidului Poporului, 

Frontului Renaşterii Naţionale, Partidului Naţional Ţărănesc, Partidului 

Naţional Creştin, în legătură cu proclamarea R. P. Române şi alegerile 

din anul 1948, hărţi istorice, militare şi geografice ale României. 

363. DINJER (Dinyer) Iosif 



În arhiva Iosif Dinjer se păstrează, dactilografiate, lucrările: 

Izvoare privind istoricul colonizărilor în Banat, volumele I-III, 

Monografia satului Vizejdia, Dicţionar onomastic al numelor de familii 

şvăbeşti, volumele I-III, Vocabularul şi expresiile graiului şvăbesc, 

volumele I-II şi Nume de locuri din Banat. 

364. FABIAN-SCHENK 


limbile: română, latină, maghiară şi germană. 

Între documentele incluse în fondul Fabian-Schenk menţionăm: o 

diplomă privind originea nobilă a familiei Fabian, certificate şcolare, 

ordine de numiri în funcţii administrative ale unor membrii ai familiilor 

Fabian şi Schenk, cum ar fi Galér Fabian, pretor al plasei Şiria; rapoarte 

ale administratorului moşiilor familiei Schenk din Neutettscheln; 

manuscrise ale lucrărilor: „Descrierea comitatului Arad din punct de 

vedere istoric, geografic şi artistic” de Gabor Fabian, „Scrisorile lui 

Publius Ovidius Naso de lângă Pontus Euxinus”, traducere de Iosif 

Fabian, ale unor poezii, opere ale scriitorilor maghiari, precum şi 

corespondenţă primită de Gabor Fabian. 

365. FALUDY Franyo Carol (?-1974) 



Documentele fondului se referă la activitatea artistică a lui Franyo

Arad 

Carol Faludy, actor, constructor de aeroplane, la zborurile şi la 

aeroplanul construit de creatorul fondului. 

Remarcăm, de asemenea, jurnalul vieţii şi activităţii acestuia, 

fotografii ale aparatelor de zbor construite de Franyo Carol Faludy şi 

unele documente aparţinând lui Rozsnay M., inventator în domeniul 

farmaciei. 

366. FERMENDJIN Ioan 


limbile: română, latină, bulgară, maghiară şi germană. 

Fondul arhivistic cuprinde documente personale ale lui Ioan 

Fermendjin, corespondenţă a Comunităţii bulgare din Banat relativă la 

schimbul de populaţie din anul 1940, a bulgarilor din Brădiceni, judeţul 

Gorj şi Craiova transmisă bulgarilor din Vinga, judeţul Arad, culegeri de 

rugăciuni şi cântece bisericeşti latino-bulgare şi o diplomă acordată de 

Maria Tereza localităţii Vinga. 

367. FORRAY-NADASDY de Săvârşin 



Documentele incluse în fond se referă la administrarea 

proprietăţilor familiei situate în localitatea Săvârşin, judeţul Arad, la 

repararea unor imobile din Arad, avariate în timpul Revoluţiei de la 1848 

şi la genealogia familiei Adelsberg de Jabuka. 

368. GOLDIŞ Vasile (1840-1934) 



Vasile Goldiş, fiu de preot, politician român, fruntaş al Partidului 

Naţional Român, a studiat istoria şi latina la Pesta şi Viena, a devenit 

secretar al Consistoriului diecezan din Arad şi deputat în Congresul 

Naţional Bisericesc. În timpul vieţii a desfăşurat o intensă activitate în 

Parlamentul de la Budapesta, s-a situat în fruntea luptei pentru unirea 

românilor transilvăneni cu România. În Consiliul Dirigent a deţinut 

portofoliul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, iar în anul 1925 a fost ales 

preşedinte al ASTREI. 

Fondul personal Vasile Goldiş cuprinde documente de numire a 

acestuia în diferite funcţii, două autobiografii, scrisori trimise soţiei sale, 

Elena (Luţai), lui Alexandru Averescu, Nichifor Crainic, Octavian şi 

187

188 


Preda Rusu (vicepreşedinţi ai ASTREI), Nicolae Zigre, precum şi 

scrisori primite de la Alexis H. Blank, de la Cairo şi Horia Petra 

Petrescu, conspecte din opere politice şi filosofice, numere disparate din 

ziare şi reviste ce conţin articole elaborate de Vasile Goldiş. 

De asemenea, au fost incluse în fond şi scrisorile Elenei Goldiş 

primite de la Ion Clopoţel, Aurelia Pop şi o scrisoare adresată lui Take 

Ionescu. 

369. HAŞIAS Silviu 


Singurul dosar al fondului conţine declaraţii de impunere, un 

contract de muncă şi un proces-verbal privind angajarea avocatului 

Silviu Haşias la firma „Ungureanu” din Arad. 

370. HORVATH 



În fond se regăseşte corespondenţă de familie şi un manual de 

economie politică. 

371. INSTITORIS 



Arhiva Institoris conţine informaţii despre cumpărarea de către 

George Institoris de Mossoczy a posesiunilor camerale Şoimoş şi 

Buceava din comitatul Arad, conscripţia iobagilor din Şoimoş, scutiri de 

plata vămilor Aradului acordate lui Ianos Institoris, prim-notar al 

comitatului Arad. 

372. JUSTH Sigismund (1863-1897) 

●Anii extremi: 1883-1897, 9 u.a., inventar nr. 245, limba 

maghiară. 

De la Sigismund Justh s-au păstrat manuscrise ale operelor 

literare, un certificat medical al scriitorului, decedat la Cannes, 

corespondenţă cu scriitorii Halasy şi Szabolcska Mihai.

Arad 

373. KÁROSI 



Arhiva Károsi cuprinde manuscrise referitoare la istoricul 

comunei Păuliş, judeţul Arad şi al Băilor Herculane, precum şi desene 

tehnice ale unui pod din oraşul Saint Louis construit peste fluviul 

Mississippi. 

374. KONOPI-LENGYEL 


limbile: română, maghiară, germană şi latină. 

Fondul conţine acte personale ale lui Coloman Konopi din 

comuna Odvoş, judeţul Arad, şef al Staţiunii de ameliorare a cerealelor 

din Odvoş, corespondenţa acestuia în legătură cu soiurile de grâu, purtată 

cu clienţi din ţară şi străinătate. 

375. KÓNYA Ludovic 



În fond au fost arhivate jurnalele ofiţerului Ludovic Kónya pe anii 

1860-1911, privind viaţa în garnizoanele din Austro-Ungaria şi 

Transilvania, războiul italo-austriac, viaţa economică şi mişcările sociale 

din Arad, studii şi cursuri de tactică militară, corespondenţă şi fotografii 

de familie. 

376. LUPAŞ Octavian 



Avocatul, istoricul şi fostul primar al Aradului, Octavian Lupaş a 

creat şi colecţionat în decursul vieţii documente ce cuprind o mare 

diversitate de probleme. 

Dintre acestea, menţionăm: memoriile iobagilor din comuna Turnu, 

rămaşi fără sesii, procese-verbale cu privire la membrii Gărzii Naţionale 

Române şi condamnarea fruntaşilor mişcării naţionale N. Oncu, Ioan 

Suciu, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop şi Mihai Veliciu, pentru înfiinţarea 

Clubului dietal al naţionalităţilor, fişe de anchete sociale întocmite pentru 

comuna Sâmbăteni, urbarii, manuscrisul lucrării „Monografia comunei 

Sâmbăteni, judeţul Arad”, un ordin al Procuraturii principale din Oradea, 

prin care Sever Bocu este trimis în judecată ca autor al manifestului „Fraţi 

189

190 


Români”, difuzat în numele Clubului Naţional Român comitatens din 

Arad, apreciat de autorităţi ca o organizaţie ilegală şi antistatală. 

Se adaugă la acestea, apeluri şi statute ale ASTREI din Arad, un 

registru-jurnal cu consemnarea evenimentelor petrecute la Arad între 

5 septembrie - 10 octombrie 1944, fotografii ale regelui Ferdinand aflat 

în vizită la Arad în 1919, ale oraşului Arad (1944) şi ale unor 

personalităţi, afişe ale Frontului Democraţiei Populare şi un manifest al 

intelectualităţii arădene pentru sprijinirea forţelor democratice în 

alegerile parlamentare din anul 1946. 

În fond se păstrează şi scrisori de la Ion Clopoţel, Francisc Hossu 

Longin, Iosif Moldovan şi Ion Rusu-Şirianu. 

377. MAGER Traian 


În arhiva profesorului Traian Mager se regăsesc documente ce 

reflectă activitatea şi pensionarea creatorului de fond, pagubele cauzate 

acestuia de armata revoluţionară maghiară în 1919, arborele genealogic 

al familiei sale, manuscrise ale lucrărilor personale, articole referitoare la 

regiunea Hălmagiu, însemnări despre personalităţi culturale şi politice 

locale şi fotografii reprezentând serbări populare şi peisaje din Hălmagiu. 

378. NAGY de Dombrad 


limbile: maghiară, germană şi latină. 

În fondul familiei Nagy de Dombrad au fost arhivate acte notariale, 

inventare şi contracte referitoare la moşia Răpsig, judeţul Arad, certificate 

de stare civilă şi de studii, genealogii ale creatorilor de fond, poezii scrise 

de Alexandru Nagy de Dombrad şi corespondenţă de familie. 

379. NAGY de Nagy de Felsö-Bükk 



Materialele documentare ale fondului se referă la activitatea 

avocaţilor Ştefan şi Paul de Felsö-Bükk, procesele avute de familie 

pentru posesia unor moşii situate în comitatul Sopron (Ungaria). Se mai 

regăsesc în fond diplome, genealogii şi corespondenţă de familie.

Arad 

380. NERVA Iercan (1895-1975) 


În arhiva economistului Iercan Nerva se regăsesc documente în 

legătură cu activitatea desfăşurată în cadrul Băncii „Victoria”, însemnări 

privind participarea acestuia la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, din 

1 Decembrie 1918, ca delegat al tineretului universitar din Oradea, 

despre Vasile Mangra, mitropolit ortodox al Transilvaniei şi Miron 

Constantinescu. 

Regăsim în fond un număr de 22 de scrisori, în copie, adresate de 

Ioan Slavici lui Roman Ciorogariu, scrisori de la protopopul Vasile 

Popovici din Oradea, de la Ion Clopoţel, un memoriu aparţinând lui 

George Bariţiu, note ale lui Alexandru Vaida-Voevod privind intrarea 

României în război în anul 1916 şi însemnări ale lui Mihai Veliciu din 

Sibiu. 

Extrem de valoroase sunt şi documentele create de Roman 

Ciorogariu, incluse în arhiva proprie de Iercan Nerva: carnete cu impresii 

de călătorie cu referiri la politica României faţă de românii din 

Transilvania şi la alegerea lui Vasile Mangra ca mitropolit al Transilvaniei. 

381. ORCZY-VÁSÁRHELYI 


limbile: latină, maghiară, germană şi franceză. 

Se regăsesc în fondul familial Orczy-Vásárhelyi acte relative la 

moşia din localitatea Cermei, comitatul Arad, evidenţa bibliotecii 

familiei şi corespondenţă de familie. 

382. POPA Gheorghe, din Teiuş 



Fondul avocatului şi consilierului aulic Gheorghe Popa din Teiuş 

este constituit din certificate şcolare, acte de numire în funcţia de pretor 

al plasei Şimand, rapoarte despre starea de spirit a populaţiei din plasa 

Zarand şi comuna Mişca şi comportamentul lui Gheorghe Popa în timpul 

Revoluţiei de la 1848-1849. 

383. POPEANGĂ I. Vasile (1920-?) 


În fondul creat de profesorul Vasile I. Popeangă, doctor în 

pedagogie, au fost arhivate documente rezultate din activitatea didactică şi 

191

192 


ştiinţifică, manuscrisele unor lucrări nepublicate şi ale comunicărilor 

ştiinţifice, corespondenţă personală şi acte colecţionate: circulare emise 

de Dimitrie Bolintineanu, ministrul Instrucţiunii Publice, de Miron 

Românul, mitropolitul ortodox al Transilvaniei, o expunere de motive a 

lui Simion Bărnuţiu, referitoare la „rezistenţa pasivă”, scrisori de la 

Vasile Mangra şi Vasile Goldiş (copii), tabel nominal cu românii 

întemniţaţi la Caransebeş şi Seghedin în 1914, acuzaţi de „spionaj şi 

agitaţie pentru România”, un memoriu al Biroului Central al Partidului 

Naţional Român din anul 1915, situaţii privind şcolile din municipiul şi 

judeţul Arad, statutele de organizare şi funcţionare ale Asociaţiei Pro 

Basarabia şi Bucovina. 

384. PORCIA 



În fondul familial Porcia au fost arhivate testamentul contelui 

Sforza Ioan de Porcia (1620, copie), inventare de bunuri mobile şi 

imobile deţinute de familie în Ungaria, memoriul lui Ludovic de Porcia 

în legătură cu construirea căii ferate Arad-Valea Crişului şi 

corespondenţă cu membrii familiei Porcia din România, Italia şi Ungaria. 

385. SÂRBUŢ Iosif 


Iosif Sârbuţ a colecţionat documente referitoare la viaţa muzicală 

a Aradului între anii 1824-1945, scrisori ale lui Szendrey Mihaly, 

director de teatru în Arad, afişe, programe, invitaţii pentru anii 1891- 

1960 şi corespondenţă relativă la situaţia cinematografiei din Arad, 

fotografii cu secvenţe din timpul turnării la Arad a filmelor „Străinul” şi 

„Pe aici nu se trece”. 

386. SEILER 


germană. 

Cele două unităţi arhivistice sunt constituite din corespondenţă de 

familie, chitanţe şi note pentru achitarea unor datorii.

Arad 

387. SINA Gheorghe, baron 



Scrisorile baronului Gheorghe Sina se referă la administrarea moşiei 

sale din Tormac, comitatul Arad şi nemulţumirile iobagilor din localitate. 

388. SUCIU Ioan (1862-1939) 


limbile: română, maghiară, germană şi franceză. 

Ioan Suciu, doctor în drept la Budapesta, a desfăşurat o activitate 

laborioasă în cadrul Partidului Naţional Român, numele lui rămânând legat 

de ceilalţi fruntaşi politici arădeni Vasile Goldiş şi Ştefan Cicio-Pop, de 

organizarea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. 

Fondul creat de Ioan Suciu cuprinde acte personale ale acestuia, 

credenţionale încheiate în adunările cercurilor electorale din comitatele 

Cenad, Arad, Bihor, Făgăraş, Cojocna şi Sătmar, procese-verbale ale 

şedinţelor Consiliului Dirigent Român, precum şi rapoarte în legătură cu 

ziarele „Tribuna” şi „Românul”, dezvelirea bustului memorandistului 

Mihai Veliciu la Chişineu-Criş şi sprijinirea activităţii ASTREI. 

De asemenea, regăsim în fond manuscrisele unor lucrări 

aparţinând lui Ioan Suciu, corespondenţă personală şi de familie, 

fotografii reprezentâdu-i pe Ioan Suciu şi fiii săi, Eugen şi Viorel. 

Bibliografie: 

Mircea Timbus, Fondul Personal dr. Ioan Suciu, în „Revista 


389. SZALAY 


limbile: maghiară şi latină. 

În fondul familiei Szalay au fost arhivate documente privind 

administrarea posesiunilor din Deta, judeţul Timiş şi oraşul Arad, plata 

muncitorilor agricoli, cumpărarea maşinilor agricole şi alegerile 

parlamentare din anul 1906. 

390. SZEPSY Zoltan 


maghiară. 

Istoricul farmaciilor din oraşul şi comitatul Arad (1851-1900, patru 

volume dactilografiate), elaborat de cercetătorul Zoltan Szepsy, poate fi 

193

194 

cercetat în acest fond. 


391. SZILÁRD Emil 


maghiară. 

Arhiva inginerului constructor Emil Szilárd este constituită din 

proiecte de legi, memorii tehnice, planuri topografice şi de nivel privind 

regularizarea Dunării, a râurilor Tisa, Darva şi Sava, a canalului Bega- 

Timiş, construirea unei hidrocentrale pe Mureş şi înfiinţarea unei noi 

şcoli politehnice la Timişoara. 

392. ŢĂRCUŞ Gheorghe 



Fondul Gheorghe Ţărcuş este constituit din documente personale, 

articole, studii, conferinţe şi corespondenţă relative la ţinutul Hălmagiu, 

voievodatele româneşti de pe Valea Crişului Alb şi Ţara Zarandului, 

răscoala lui Horea, etimologii ale unor cuvinte, genealogii ale familiilor 

Ţiucra şi Vuculescu, studii despre Cornel Lazăr, protopop de Hălmagiu, 

Petru şi Aurel Groza, Unirea de la 1918, precum şi arhiva rezultată din 

activitatea de colaborator a lui Gheorghe Ţărcuş la Oficiul Judeţean de 

Turism Arad. 

393. ÜRMÉNYI, din Săvârşin 


limbile: română, latină, maghiară, germană, franceză, engleză. 

Arhiva Ürményi conservă extrase de carte funduară pentru 

moşiile din localităţile Val (Ungaria) şi Rapoltul Mare, comitatul 

Hunedoara, date genealogice pentru familiile Sina, Ghica şi Ipsilanti, 

corespondenţa lui Paul Ürményi, o stampă reprezentându-l pe generalul 

Bem, diplome de acordare a unor decoraţii militare, fotografii ale 

palatului Ürményi din Bucureşti şi corespondenţă de familie. 

394. VARJASSY 



Documentele se referă la împărţirea averii familiei, la schimbarea 

numelui de familie din Varnovics în Varjassy şi la activitatea medicului 

Iosif Varjassy.


195 

► Direcţia Judeţeană Argeş a Arhivelor Naţionale 

Piteşti, Str. Exerciţiului, nr. 208; 

tel.: 048/253144 

395. APOSTOLESCU I. Nicolae (1876-1918) 


Fondul arhivistic creat de Nicolae I. Apostolescu, scriitor, 

profesor şi istoric literar, este constituit dintr-o bogată corespondenţă, 

precum şi din manuscrisele unor studii şi articole elaborate de acesta. 

Dintre scrisorile primite, le menţionăm pe cele de la Paul Boyer, 

Basarab Brâncoveanu, Demetru N. Burileanu, Alexandru Cazaban, Ovid 

Densuşianu, Charles Drouets, Emile Faguet, Nicolae Filipescu, George 

Ionescu-Gion, Angelo de Gubernatis, Haralamb Lecca, Alexandru 

Marghiloman, Simion Mehedinţi, Francesco Neri, Nicolae Petraşcu, 

Mario Roques, Honoré Schampion, Frederic Storck, Grigore Tocilescu 

şi Nicolae Xenopol. 

396. ARSU Constantin 


Printre cele câteva documente incluse în colecţie semnalăm cărţile 

domneşti emise de Radu Mihnea, Alexandru Iliaş şi Matei Basarab, 

referitoare la părţile de moşie din Fundata, stăpânite de familia Arsu, 

precum şi zapisele referitoare la moşiile Dragoslavele, Stoeneşti şi 

Fundata din judeţul Argeş. 

397. DAVILA-PERTICARI Elena (1865-) 



Elena Davila-Perticari, fiica lui Carol Davila şi a Anicăi Racoviţă, a 

fost una dintre femeile române „de viţă nobilă” implicate puternic în 

societatea românescă, în viaţa culturală şi chiar politică, timp de mai bine de 

jumătate de secol. Viaţa lungă pe care a trăit-o, permanentele preocupări 

caritabile şi legăturile de rudenie şi prietenie cu Casa Regală a României şi 

cu cele mai cunoscute familii din veacurile XIX şi XX, i-au oferit 

posibilitatea transmiterii şi primirii unei foarte bogate corespondenţe. 

Fondul personal este organizat în 49 de pachete de documente, 

clasate cronologic. 

Documentele din primele pachete se referă la viaţa de student şi

196 

Argeş 

venirea lui Carol Davila în Ţara Românească (1853), la căsătoria acestuia 

cu Anica Racoviţă Davila, la copiii Elena şi Alexandru, la strânsele 

legături de rudenie cu familiile Golescu şi Racoviţă, la crearea Serviciului 

Sanitar al Armatei, la relaţiile cu regele Carol I şi regina Elisabeta. 

O mare parte a corespondenţei Elenei Davila-Perticari este purtată 

cu sora sa Felicia Racoviţă şi generalul Jean Perticari, soţul său şi se referă 

la probleme personale, dar şi la viaţa politică şi culturală din prima 

jumătate a secolului al XX-lea, cum ar fi aspecte legate de războaiele 

balcanice, primul război mondial şi luptele de la Turtucaia, activitatea 

generalului Jean Perticari în calitate de reprezentant al armatei române pe 

lângă Comandamentul Suprem Aliat, în Italia, exproprierea unor părţi din 

moşiile Izvoru, Serboieni din judeţul Argeş şi Vâlcele din judeţul 

Rămnicu Sărat, construirea unor şcoli, spitale şi dispensare la Izvoru şi a 

muzeului de la conacul Goleşti, opera şi activitatea lui Alexandru Davila, 

fratele Elenei, asasinarea lui I. G. Duca, moartea nepotului său Teodor 

(Doru) Davila, la Odessa, în anul 1941, aspecte ale vieţii diplomatului Citta 

Davila, evenimentele de la 23 August 1944, viaţa de la curte, invitaţii la 

dinee şi excursii. Numeroase scrisori oferă date despre activitatea Elenei 

Davila pentru publicarea scrisorilor lui Carol Davila şi stabilirea filiaţiei 

acestuia (aşa zisul dosar „Liszt–d’Agoult–Davila), bunurile Elenei Davila 

aflate în diferite bănci şi transportate la Moscova cu tezaurul României 

(1923), intensa activitate desfăşurată la Societatea Ortodoxă a Femeilor 

Române, Societatea de Cruce Roşie, Azilul „Elena Doamna” şi crearea 

lanţului de donaţii Felicia Racoviţă, Anica şi Elena Davila. 

Unele scrisori incluse în fond provin de la fiica sa, Ioana Ghica 

Cantacuzino, căsătorită cu Matei Ghica Cantacuzino, apoi cu Constantin 

Suţu şi de la nepoatele sale Ioana şi Irina aflate în Elveţia, la Diamandi, 

refugiat şi el după anul 1944. Semnalăm şi scrisorile primite de la 

Charles Gos (fiul pictorului Albert Gos) din Franţa şi se referă la 

problemele filiaţiei lui Carol Davila. 

Elena Davila a purtat corespondenţă şi cu membrii Casei Regale: 

regii Carol I, Ferdinand şi Carol II, reginele Elisabeta şi Maria, regina Elena 

a Greciei, principesele Mărioara şi Ileana, cu membrii ai familiilor 

Bălăceanu, Cantacuzino, Creţulescu, Cuţarida, Golescu, Odobescu, 

Racoviţă, Slătineanu, Stârcea, Suţu şi Tell, cu oameni politici şi de cultură, 

printre care amintim pe: Ion Antonescu, Constantin Argetoianu, Constanţa 

Argetoianu, Martha Bibescu, Armand Călinescu, Radu Cuţarida, pictorul 

Nicolae Grant, Nicolae Iorga, generalul Ionel Perlea, Alexandru Tzigara- 

Samurcaş, Radu Sbiera şi Henri Stahl.


La acestea se adaugă memorii şi testamente ale Elenei Davila 

Perticari şi ale lui Jean Perticari, poezii ale reginei Elisabeta, scrisori ale 

contesei d’Agoult, o cuvântarea ţinută de Elena Davila-Perticari la 

sărbătorirea zilei de 23 August în 1945, precum şi o scrisoare din 1946 

adresată lui Constantin I. C. Brătianu, prin care Elena Davila cerea să fie 

înscrisă în Partidul Naţional Liberal. 


398. DUMITRESCU JUPÂNEŞTI Ion 


1618, 1756, 1757. 

Ion Dumitrescu Jupâneşti este autor al monografiei satului 

Jupâneşti din judeţul Argeş şi creator al unei colecţii de documente. 

Între actele colecţionate menţionăm o carte de judecată de la 

Grigore Ghica IV, diata postelnicesei Stanca Vlădescu din anul 1770, 

zapise, jalbe şi cărţi de hotărnicie pentru moşiile din Jupâneşti şi 

Tămăşeşti, judeţul Argeş, contracte de vânzare a unor proprietăţi ale 

baronului Barbu Bellu. De asemenea, se păstrează şi scrisori aparţinând 

creatorului colecţiei, în legătură cu ridicarea unui monument în comuna 

Jupâneşti, în amintirea veteranilor din Războiul de Independenţă şi 

fotografii reprezentând case vechi şi chipuri de ţărani în haine de 

sărbătoare. 

399. FĂCULETE Şerban 

●Anii extremi: 1582-1926, 62 u.a., inventar nr. 1620 . 

În colecţia Şerban Făculete au fost incluse unele hrisoave de la 

domnii Mihnea Turcitul, Nicolae Pătraşcu, Alexandru II, înscrisuri şi 

zapise de vânzare a unor proprietăţi din localitatea Văleni, judeţul Argeş. 

400. LEONĂCHESCU-NANDRAŞU Nicolae 


1759, 2199. 

În fondul profesorului universitar, inginer Nicolae Leonăchescu, 

regăsim manuscrisul „Nandraşu” cuprinzând însemnări despre gramatica 

românească, reţete medicale, povestiri şi cuvântări bisericeşti, studii ale 

lui C. I. Parhon, fotocopii ale unor hărţi ale Ţărilor Române din anii 

1515-1788 (harta Daciei din 1482 editată la Ulm, harta stolnicului 

Constantin Cantacuzino) şi câteva contracte de vânzare a unor proprietăţi 

din Bălileşti, Goleşti, judeţul Argeş şi comuna Pescena, judeţul Vâlcea. 

197

198 

Argeş 

401. RĂUŢESCU-DRAGOSLAVELE Ion 


Preotul Ion Răuţescu-Dragoslavele a fost un iubitor şi colecţionar 

de documente. În colecţia sa personală regăsim cărţi domneşti de la 

Matei Basarab, Gheorghe Duca şi Grigore Ghica IV, o circulară a 

mitropolitului Neofit din anul 1846 (pentru registrele de stare civilă). De 

asemenea, au fost colecţionate zapise, acte de învoială, diate, hotărâri ale 

Judecătoriei judeţului Muscel privind încălcarea, vânzarea şi hotărnicia 

unor moşii din Piscani, Mioveni, Dragoslavele, Fundata şi Stoeneşti din 

judeţul Argeş, precum şi ale moşiilor mănăstirilor Vieroşu şi Valea. 

402. STURDZA 



Fondul familial Sturdza cuprinde scrisori adresate lui Constantin 

Sturdza şi soţiei acestuia, Maria Irina Sturdza în care se fac referiri despre 

administrarea moşiei Slobozia din Argeş, ajutoarele acordate de familia 

Sturdza, împărţirea averii între membrii familiei (Ileana, Irina, Ion, fiii 

celor doi), exproprierea acestei moşii în anul 1945, contestaţii şi procese 

pentru menţinerea proprietăţilor. 

O parte dintre scrisori conţin informaţii valoroase despre Societatea 

de Cruce Roşie condusă de Ioana Burileanu şi apoi de Maria Irina Sturdza, 

spitalul militar românesc din Rusia, de la Kamensk (1942), rolul Yvonnei 

Burileanu şi al Ilenei Sturdza în cadrul acestui spital, aprecieri asupra 

aniversării zilei de 23 August în anul 1945, seceta din 1946, despre Petre P. 

Carp, Elena Davila-Perticari, Ionescu Siseşti (având domiciliu forţat), 

familiile Lahovari şi Rosetti cărora li s-au rechiziţionat casele din Bucureşti. 

◊ Vezi şi: D.A.N.I.C.


199 

► Direcţia Judeţeană Bacău a Arhivelor Naţionale 

Bacău, Str. Vasile Alecsandri, nr. 5; 

tel.: 034/111686 

403. ANDONE Dumitru 


Documentele colecţionate se referă la procesul dintre răzeşii din 

Văleni şi Mileşti, ţinutul Bacău, cu boierul Petrache Sturdza care 

împresurase proprietăţile acestora din satele Bibireşti şi Mileşti, la 

încălcarea moşiei Şerbăneşti, proprietatea mănăstirii Bistriţa, de către 

vistiernicul Iancu Vintilă, precum şi la contribuţiile băneşti ale unor 

locuitori pentru cumpărarea unei mine. 

404. ARDELEANU D. 


Unitatea arhivistică cuprinde testamente, expertize, hotărâri 

judecătoreşti, contracte, procuri şi corespondenţă în legătură cu 

administrarea averii mobile rămase la moartea lui Gheorghe Buzdugan, 

fost regent. 

405. BANAŞU Eugen 


593, 817. 

Profesorul Eugen Banaşu din Măgireşti, judeţul Bacău, a 

colecţionat chitanţe şi ţidule pentru împrumuturi şi datorii, zapise de 

vânzare a unor locuri din moşia Stăneşti, judeţul Bacău, în care sunt 

amintiţi strămoşii acestuia, Constantin, Gheorghe şi Gavril Banaşu. 

406. BANU Gheorghe 


798, 1235. 

Gheorghe Banu , învăţător din satul Fundeni, comuna Secuieni, 

judeţul Bacău, a colecţionat documente ce cuprind informaţii despre 

vânzarea unor proprietăţi ale răzeşilor din neamul Banu, înaintaşi ai 

creatorului şi transmiterea dreptului de stăpânire asupra unor pământuri 

din localităţile Odobeşti, Câmpeni şi Fundeni, ţinutul Bacău.

200 

Bacău 

407. BĂLĂIŢĂ Neculai 


Colecţia de documente donată de Neculai Bălăiţă oferă 

posibilitatea cunoaşterii trecutului aşezării Secuieni, ţinutul Roman (în 

prezent judeţul Bacău), evoluţiei procesului de alegere, împărţire şi 

stâlpire a moşiilor răzeşeşti din această localitate. Între documente se 

numără şi contracte de cumpărare a unor suprafeţe de pământ de către 

donatorul colecţiei. 

408. BUDA A. 


Colecţia profesoarei A. Buda este constituită din acte de vânzarecumpărare 

şi de moştenire a unor suprafeţe de pământ din localităţile 

Glodurile, Dămieneşti, Galbeni, Orbeni, Şerbeşti, Ciumaşi, Mohorâţi, 

Scurta, Stăniceşti, Crăieşti, judeţul Bacău, precum şi din brevete de 

acordare a unor ordine militare participanţilor la primul şi al doilea 

război mondial, printre care şi Ioan Lehăduş. 

409. BURGHELEA Alexandru 


Înaintaşii lui Alexandru Burghelea, neam de răzeşi, au colecţionat 

hotărnicii, danii, zapise, mărturii şi ţidule privitoare la stăpânirea unor 

suprafeţe de teren din satele Drăguşeni, Parva, Orbeni, Pădureni, Păteşti, 

Modruzeşti, Crucea de Sus, Crucea de Jos şi târgul Panciu din ţinutul 

Putna, Săcăleni şi Bozieni din ţinutul Roman. 

S-au păstrat în colecţie scrisori de la Atanasie T. Gavrilescu 

(Athanasy Gavrilles), înrudit cu familia Burghelea, emigrant în Statele 

Unite ale Americii, Youngstown, statul Ohio, în care sunt descrise 

călătoria, munca depusă, strădaniile pentru a face avere, situaţia din 

S.U.A., precum şi decrete de acordare a unor decoraţii miltare. 

410. CĂŞIERU Cezar 

●Anii extremi: 1702 aprilie 19, 1 u.a., inventar nr. 794. 

Colecţia este constituită din diploma lui Leopold I, împărat al 

romanilor, rege al Germaniei, Ungariei, Boemiei, Dalmaţiei etc., prin 

care Ioan Moldovan de Herbiile este înnobilat şi i se acordă dreptul de a 

folosi stemă proprie.


411. CIUCHI V. Cornelia 

●Anii extremi: 1818-1861; 1917, 12 u.a., inventar 

nr.1236. 

Cele 12 documente reliefează evoluţia dreptului de proprietate 

asupra unor terenuri din Frunteşti şi Godineşti, ţinutul Tecuci. Între 

beneficiari se numără şi membrii familiei Ciuchi. 

412. CIUHODARU Vasile 


Documentele colecţionate de Vasile Ciuhodaru, probabil urmaş al 

Antoheştilor, ciohodari din Oţeleşti, se referă la situaţia proprietăţilor 

răzeşeşti din satele Oţeleşti, Brehneşti şi Pădureni, ţinutul Bacău, la 

lungile şi costisitoarele procese purtate între familiile de răzeşi Antoheşti, 

Brehneşti şi Făgheneşti pentru hotare, precum şi la cele avute cu 

călugării de la Mănăstirea Răchitoasa. 

Regăsim în această colecţie porunci şi hotărâri emise de domnii 

Scarlat Alexandru Callimachi, Constantin Moruzi, Ion Sandu Sturdza şi 

Mihai Sturdza, precum şi câteva documente ce cuprind informaţii despre 

obligaţiile locuitorilor faţă de trupele imperiale ruse aflate în Moldova în 

anul 1848. 

413. CRISTEA Gheorghe 

●Anii extremi: 1546; 1813-1834, 3 u. a., inventar nr. 799. 

O carte domnească de la Petru Rareş, un perilipsis de documente 

privind satul Verişanii de la Cobile pentru anii 1546-1812 şi un jurnal al 

Divanului Apelativ al Ţării de Jos, dat în pricina pentru moşiile Lăleşti şi 

Obârşia din ţinutul Tutova, sunt incluse în această colecţie. 

414. DESPA Gheorghe 


Din colecţie fac parte un manifest al Partidului Social Democrat 

pentru participarea la o întrunire în localitatea Găioasa, judeţul Bacău şi 

o adresă a primarului comunei Comăneşti, prin care solicita Societăţii 

Creditul Carbonifer muncitori care să îndeplinească unele obligaţii faţă 

de unităţile armatei sovietice. 

415. FARŢADE Petre 


Profesorul Petre Farţade a donat Direcţiei Judeţene Bacău a 

201

202 

Bacău 

Arhivelor Naţionale şapte documente, care descriu conflictul răzeşilor 

din Cleja de Jos cu cei din Cleja de Sus, pentru stabilirea hotarului celor 

două moşii din ţinutul Bacău şi încercările vornicului Vasile Sturdza de a 

intra în posesia unor suprafeţe din aceste moşii. 

416. FĂINIŢĂ I. M. Constantin 


Constantin Făiniţă din localitatea Măgireşti, judeţul Bacău, a 

colecţionat zapise, jurnale şi ţidule în legătură cu vânzarea şi dreptul de 

stăpânire a unor părţi de moşii din Măgireşti şi Stăneşti, precum şi cu 

trecutul răzeşilor din neamul Făiniţă. 

417. FLORESCU Alexandru 


Fondul este constituit din corespondenţă purtată cu Ministerul de 

Interne, Poliţia oraşului Bacău, brevete regale şi certificate privind 

situaţia militară a lui Alexandru Florescu. 

418. GHERGUŢĂ Mihai 

●Anii extremi: 1700; 1809-1890; 1905, 16 u.a., inventar 

nr. 811. 

În această colecţie au fost incluse o carte domnească de la domnul 

Mihai Sturdza, zapise şi o jalbă referitoare la procesul Mănăstirii Precista 

din Târgu Ocna cu răzeşii din Poiana şi la stăpânirea moşiilor Gârtan, 

Poiana, Bereşti, Stroeşti şi Nadişa din ţinutul Bacău. 

419. GHIOLDUM V. 


Colecţia V. Ghioldum cuprinde porunci ale Isprăvniciei ţinuturilor 

şi judecătoriilor Bacău şi Putna, jurnale, mărturii, jalbe şi zapise despre 

conflictul dintre răzeşii Ghioldum din Filipeşti pe Oituz, ţinutul Bacău şi 

unele neamuri ale lor din Mărăşti şi Răcoasa din ţinutul Putna, pentru 

stăpânirea unor pământuri situate în hotarele satelor amintite. 

420. MANDREA 


În colecţie sunt păstrate o carte domnească din anul 1486, de la 

Ştefan cel Mare pentru stăpânirea satului Ştefăneşti şi zapise de vânzare


a unor moşii situate în Poiana Oancei, ţinutul Roman, Soholeţul, ţinutul 

Vaslui şi Tălpălcei, ţinutul Vaslui. 

421. MORARU Andrei 


Un hrisov de la domnul Mihai Sturdza în legătură cu hotarele 

moşiei Lunca Mare, ţinutul Bacău, disputată de răzeşii satelor Cleja de 

Sus şi de Jos, a fost donat Arhivelor judeţului Bacău. 

422. OLAH Iosif 


Iosif Olah din Bacău a colecţionat diferite documente, apreciind 

numai valoarea timbrelor, ştampilelor de epocă şi a sigiliilor poştale din 

Transilvania, Germania şi Italia, conservate pe acestea. 

Privită sub aspect documentar ştiinţific, colecţia formată din scrisori 

şi plicuri aparţinând unor oameni de afaceri şi firme din Banat şi 

Transilvania oferă date despre istoria poştei şi unele chestiuni comerciale. 

423. POPA Gheorghe 


În colecţia Gheorghe Popa regăsim o poruncă şi o patentă de la 

Ion Sandu Sturdza şi Mihai Sturdza ce conţin date despre răzeşii din 

Băseşti şi plata impozitelor; zapise, învoieli, foi de zestre şi jalbe privind 

dreptul de stăpânire al familiilor Hanu, Heisu şi Podoleanu asupra unor 

proprietăţi din Băseşti, Bistriţa şi Moineşti, din judeţele Bacău şi Neamţ. 

O parte din documente conţin informaţii despre construirea în anii 

1858-1861 a unei biserici în satul Câmpeni cu hramul Schimbarea la faţă 

(Constantin spătar şi Neduli spătar au executat strana şi catapeteasma) şi 

exproprierea moşiilor Ludaşi şi Băseşti din judeţul Bacău. 

424. SAVIN Gheorghe 


Preotul Gheorghe Savin a colecţionat zapise, acte de învoială, o 

patentă din 1845, de la Mihai Sturdza, voievodul Moldovei şi jalbe 

privitoare la proprietăţile familiei Bucă din satul Parva, ţinutul Putna şi 

trecerea lui Mihalache Bucă în rândul ruptaşilor. Regăsim o însemnare a 

Marghioalei Cantacuzino pe fila unei cărţi de ritual bisericesc, donată 

Bisericii Sf. Neculai din Răcăciuni, ţinutul Bacău. 

203

204 

Bacău 

425. SIMION I. 


Unitatea arhivistică este constituită dintr-un manuscris în versuri 

al Istoriei morţii lui Ghica voievod (Grigore Ghica III), autor anonim. 

426. TĂNĂSESCU Vasile 


Cele două unităţi arhivistice sunt formate din jurnalul de front 

aparţinând sublocotenentului Oprea Mihai din Bălţăteşti, judeţul Neamţ, 

căzut pe front în Munţii Tatra la 18 februarie 1945 şi un brevet pentru 

acordarea unei decoraţii cehoslovace în anul 1948. 

427. TEODORESCU Maria 


În colecţie se păstrează un ordin al guvernatorului Transilvaniei 

Gheorghe Bánffy II, publicaţii ale Sfatului Administrativ al Moldovei şi 

Marii Logofeţii (semnate de vornicul Costache Conachi), referitoare la 

înfiinţarea unor judecătorii de comerţ în oraşele Iaşi, Galaţi, Focşani şi 

Botoşani, a unor comisii de judecată la sate şi la plata contravalorii 

produselor rechiziţionate de armata rusă în timpul războiului ruso-turc. 

428. TOHĂNEANU Marin 


Colecţia cuprinde nouă dosare cu declaraţii ale românilor din 

localităţile: Armăşeni, Ghimeş, Lunca de Jos, de Mijloc şi de Sus, 

Siculeni, Sânsimion, Sândominic, Sânmartin, Tuşnad, Valea Rece, 

Vrabia, judeţul Ciuc, prin care, în anul 1940, obligaţi de trupele şi 

autorităţile horthyste, îşi dau consimţământul de trecere de la religia 

greco-catolică la cea romano-catolică şi de maghiarizare a numelor 

proprii. 

La acestea se adaugă un manuscris al învăţătorului Vasile 

Tohăneanu din comuna Ghimeş, intitulat „Încercări de maghiarizare a 

românilor în perioada 1940-1944”, rapoarte ale preotului Victor 

Gherghel din Ghimeş despre abuzurile trupelor horthyste şi o scrisoare 

adresată lui Petru Groza referitoare la românii din Ghimeş. 

429. TOMESCU Ion 


În colecţie au fost ordonate apeluri, manifeste şi chemări ale


organizaţiilor sindicale, Partidului Social Democrat, Partidului Naţional 

Liberal şi Partidului Naţional Ţărănesc din Botoşani şi Piatra Neamţ 

privitoare la alegeri parlamentare, la întruniri publice de protest 

împotriva războiului, oligarhiei financiare şi a legii meseriilor, precum şi 

două caiete cu amintiri privind viaţa muncitorilor din România. 

430. ŢARĂLUNGĂ Paul 


Profesorul Paul Ţarălungă din satul Prăjeşti a donat Arhivelor 

băcăuane o diplomă de la Grigore Al. Ghica, voievodul Moldovei, prin 

care Gheorghe Mustea primeşte titlul de sluger pentru meritele dovedite 

în apărarea ţării. 

431. VASCAN Gheorghe 

●Anii extremi: 1601;1761-1839, 44 u. a., inventar nr. 818. 

Cele 44 de zapise, hotărnicii, izvoade, scrisori şi cărţi domneşti 

colecţionate de preotul Gheorghe Vascan din , judeţul Bacău, 

oglindesc procesele purtate de răzeşii din Năneşti, ţinutul Bacău, pentru 

vechile lor pământuri, măsurarea şi vânzarea moşiilor Tămeşti, Văleni, 

Mileşti, Zlătari, Parincea, Fichiteşti şi Boteşti din acelaşi ţinut. 

432. VASCAN Nicolae 


Preotul Nicolae Vascan, paroh din Năneşti, comuna Parincea, 

ţinutul Bacău, a colecţionat jalbe, porunci domneşti, ale Divanului 

Apelativ al Ţării de Jos, Logofeţiei Dreptăţii, zapise de vânzarecumpărare, 

spiţe de neam, rapoarte de anchetă, relative la proprietăţile 

răzeşilor din satul Năneşti, la conflictul îndelungat avut de aceştia cu 

banul Atanasie Ioan şi căminarul Costea Polieni. 

433. VĂDUVA Geo 


Documentele colecţionate, hotărâri ale Divanului Apelativ al Ţării 

de Jos şi ale judecătoriilor ţinuturilor Roman şi Bacău, zapise şi 

hotărnicii oferă informaţii despre evoluţia proprietăţilor răzeşeşti din 

satele Neguşeni, Căutişani şi Berbiceni, aşezări vechi din ţinutul Roman 

şi Bacău, îndelungatele şi cheltuitoarele procese de menţinere a dreptului 

răzeşesc de proprietate. 

205

206 


► Direcţia Judeţeană Bihor a Arhivelor Naţionale 

Oradea, P-ţa Independenţei, nr. 1; 

tel.: 059/413876 

434. BARANY 



Arhiva familiei Barany cuprinde acte de donaţie, confirmări de 

danii, zălogiri, contracte de împrumut şi de vânzare privind administrarea 

domeniului nobiliar de la Mişca şi a posesiunilor de pe Valea Crişului 

Repede, actele procesului de moştenire dintre familiile Bethlen şi Rédáy, 

statistici privind situaţia iobagilor şi arbori genealogici. 

Regăsim, de asemenea, în fond documente relative la 

activitatea desfăşurată de membrii familiei în domeniul administrativ 

şi judecătoresc, la modul de viaţă şi la procesul de succesiune al 

familiei. 

435. BELOPOTOCZKY Coloman 


limbile: latină, germană şi maghiară. 

Cele două unităţi arhivistice conţin acte de stare civilă, diplome 

papale şi imperiale, privind numirea şi promovarea în funcţii 

ecleziastice a lui Coloman Belopotoczky şi un memoriu transmis 

Nunţiaturii apostolice din Viena cu referire la starea diecezei de Viena. 

436. BEÖTHY Gheorghe 



Arhiva Gheorghe Beöthy conservă documente în legătură cu 

genealogia familiei, caiete cu însemnări economice, scrisori şi 

fotografii personale şi ale familiei. 

437. BIELECK Iosif 



Iosif Bieleck a fost ofiţer şi director al Societăţii Industria de 

Lemne S.A. „La Roche şi Darvas”.

Bihor 

Fondul arhivistic cuprinde documente rezultate din activitatea 

de director a lui Iosif Bieleck, acte de stare civilă şi studii, 

corespondenţă 

de la fiii săi, Iosif şi Alexandru, hărţi tipărite şi desenate. 

438. BOTA Francisc 

• Anii extremi: 

1874-1899, 25 u.a., inventar nr. 213, 

limba maghiară. 

De la avocatul Francisc Bota s-au păstrat documente referitoare 

la procese pentru pretenţii băneşti, moşteniri, vânzări şi cumpărări de 

bunuri, 

intabulări de ipoteci, violenţa locuitorilor din Sitani împotriva 

autorităţilor (1891). 

439. BUNYITAY 

Vincenţiu (1837-1915) 

• Anii extremi: 1717-1915, 51 u.a. , inventar nr. 214, 

limbile: 

maghiară, latină şi franceză. 

Vincenţiu Bunyitay a studiat teologia, a urcat treptele ierarhice 

ecleziastice, ajungând în 1915 episcop 

de Oradea. A avut, de 

asemenea, 

un rol important în studierea şi cercetarea istoriei, în special 

a celei privind oraşul şi Episcopia de Oradea, a fost membru al 

Academiei de Ştiinţe din Budapesta şi redactor al colecţiei 

Monumenta Vaticanum Hungarica. 

Fondul arhivistic cuprinde manuscrise ale unor lucrări ale 

creatorului de fond (Istoria Episcopiei 

de Oradea, 1883, Monumentele 

medievale 

ale comitatului Sălaj, 1896), acte de stare civilă ale 

membrilor de familie, diplome de numire şi promovare a lui Vincenţiu 

Bunyitay în diferite funcţii ecleziastice, corespondenţă cu Wilhelm 

Fraknay şi Kandra Kabos, istorici, schiţe, desene, gravuri, reproduceri, 

fotografii şi file de album cu portrete ale personalităţilor politice, 

militare şi ecleziastice, de naţionalitate maghiară din secolul al XIX-lea. 

440. EÖSZY Francisc 


limbile: 

latină şi maghiară. 

Unitatea arhivistică păstrată este reprezentată de un jurnal 

economic pentru anii 1758-1761. 

207

208 


441. FARKAS Ştefan 



În arhiva Ştefan Farkas s-a păstrat un registru cu însemnări şi 

tăieturi 

din ziare referitoare la istoria Ungariei. Se evidenţiază notele 

în legătură cu Revoluţia 

de la 1848-1849. 

442. FRATER 



Din arhiva creată de familia Frater s-au păstrat acte de donaţie, 

confirmări 

de danii, contracte de vânzare-cumpărare pentru domeniul 

nobiliar, scrisori de înnobilare, 

plângeri ale iobagilor, arbori 

genealogici 

şi acte de numire a membrilor familiei în funcţii 

administrative, judecătoreşti şi bisericeşti. 

Semnalăm o scrisoare emisă de Pal Frater în anul 1659, în care 

este relatată înaintarea trupelor turceşti şi o diplomă de la principele 

Mihail Apafi I prin care unele localităţi 

sunt obligate la plata 

impozitului 

anual. 

443. IMRIK Gusztáv 

• Anii 

extremi: 1900-1942, 4 u.a., inventar nr. 216, 


Regăsim în acest fond patru volume cu acte ale proceselor 

susţinute 

de avocatul Gusztáv Imrik. 

444. INCZE János 

• Anii extremi: 1845-1860, 

7 u.a., inventar nr. 217, 


Fondul conservă actele 

proceselor pledate de avocatul János 

Incze şi corespondenţă particulară. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. 

Cluj; D.J.A.N. Covasna. 

445. KOZACSEK Iosif 

• Anii extremi: 1821-1872, 4 u.a., inventar 

nr. 218, 

limbile: la tină, slovacă, germană şi maghiară. 

Fondul arhivistic cuprinde 

diplome imperiale şi episcopale 

referitoare la numirea lui Iosif Kozacsek în diferite funcţii ecleziastice

Bihor 

şi director 

şcolar al districtului Bratislava, note şi broşuri privind 

organizarea învăţământului, un imn în limba slovacă din anul 1849. 

446. LEEL-ÖSSY 



Se 

pot cerceta în acest fond confirmări de danii, acte de 

succesi une, de administrare şi arendare a domeniului familial, ale 

proceselor 

de proprietate, precum şi scrisori de familie şi un arbore 

genealogic. 

447. LINDENBERGER Ioan 


limbile: latină, 

maghiară, germană şi chineză. 

Materialul 

documentar este format din diplome şi 

coresp ondenţă relative la numirea şi promovarea lui Ioan 

Lindenberger 

în funcţii ecleziastice, la misiunea catolică maghiară în 

China, la Taming (1939-1944) şi din fotografii ale bisericii Sf. Ana 

din Debreţin. 

448. LOPUSSNY Francisc 


limbile: latină, germană 

şi maghiară. 

Cele 

două unităţi arhivistice cuprind tabele, rapoarte, studii şi 

corespondenţă în legătură cu Facultatea 

de Teologie a Universităţii din 

Budapesta, 

viaţa pastorală şi predarea religiei în învăţământ. 

449. MAAR Iuliu 



În fondul Iuliu Maar, avocat din Oradea, s-au păstrat 

documente privind ocupaţia 

maghiară în Transilvania, activitatea 

desfăşurată 

de avocat în cadrul Partidului Independent Agrar al 

Micilor Proprietari, precum şi funcţionarea Colegiului Avocaţilor din 

Oradea. 

209

210 


450. MIHĂILESCU Nicolae (1920-1944) 



Nicolae 

Mihăilescu a fost general în armata română, participant 

la primul război mondial şi comandant de pluton în Regimentului 91 

Infanterie, a murit pe front în luptele pentru capul 

de pod de peste 

Mureş, 

de la Bogata, din 27 septembrie 1944. 

Din arhiva generalului Nicolae Mihăilescu reţin atenţia 

documentele personale, brevetele 

de înaintare în grade militare şi 

conferire 

de medalii, fotografiile şi albumele cu fotografii şi ilustrate, 

hărţile şi un arbore genealogic al conducătorilor Ungariei până la 

Miklós Horthy. 

451. NADÁNYI Zoltán 



În fondul arhivistic al poetului Zoltán Nadányi regăsim 

manuscrise ale poeziilor, nuvelelor şi pieselor de teatru scrise de 

acesta, corespondenţă de familie, scrisori primite 

de Zoltán Nadányi în 

calitate de arhivar al comitatului Bihor şi documente despre morile din 

Borod (1800-1943). 

452. NÉMETHY Iuliu 



Documentele fondului cuprind informaţii despre funcţiile ecleziastic 

e ocupate de Iuliu Némethy, activitatea ştiinţifică a acestuia şi 

expoziţia de la Paris din anul 1900. 

Semnalăm fotografiile şi desenele reprezentând clădiri şi 

biserici din dioceza de Oradea, personalul clerical pentru secolele 

XIX-XX şi membrii familiei. 


453. NOBIK Iosif 



De la Iosif Nobik se păstrează 

acte de stare civilă şi certificate 

şcolare.

Bihor 

454. PETRE A. Petre 


1922-1975, 50 u.a., inventar nr. 535. 

Din activitatea poetului 

Petre A. Petre, Arhivele bihorene deţin 

acte personale, 

scrisori, telegrame, caiete cu poezii în manuscris şi 

revista „Familia” pe anii 1934-1935. 

455. 

POP Iosif (1886-1960) 


limbile: română, 

latină, maghiară, germană şi franceză. 

Iosif Pop s-a născut la 2 octombrie 1886 la Sighetu Marmaţiei, în 

familia nobilă Pop de Şomcuta-Mare, a devenit doctor în teologie la 

Budapesta şi a ocupat înalte funcţii ecleziastice, 

a fost deputat în Marea 

Adunare Naţională ca reprezentant al Bisericii Catolice. În timpul ocupaţiei 

horthyste a fost expulzat în România, apoi 

în 1945 revine la Oradea, unde 

îşi reocupă 

funcţiile de abate de Sâniob şi canonic de Oradea. 

Documentele incluse în fond conţin informaţii despre expulzarea 

abatelui Iosif Pop din Oradea, suspendarea acestuia din demnitatea de 

abate de Sâniob, administrarea pădurilor bisericii catolice din Bihor, 

teritoriu rămas între graniţele României după Dictatul de la Viena. La 

acestea se adaugă corespondenţa personală primită de la fraţii şi 

surorile sale, Sigismund, Vasile, Margareta, Elisabeta şi Dotea. 

456. POPOVICI Moise 


Din viaţa şi activitatea preotului Moise Popovici din judeţul 

Arad au fost inventariate documente personale, circulare, pastorale, 

apeluri, memorii şi corespondenţă particulară referitoare la înfiinţarea 

Cooperativei de aprovizionare şi desfacere „Măderătana”, judeţul 

Arad, precum şi un album cu fotografii. 

457. SZANISZLÓ Francisc 



De la Francisc Szaniszló, doctor în teologie, s-au păstrat caiete 

cu note teologice şi morale specifice religiei protestante şi căsătoriilor 

mixte, extrase din reviste, precum şi corespondenţă 

personală. 

211

212 


458. TRELECZKY Iosif 



Unitatea arhivistică păstrată este constituită din diplome de numire 

şi promovare a lui Iosif Treleczky în diferite funcţii ecleziastice. 

459. UGRAY-BÖLÖNYI 



limbile: 

latină şi maghiară. 

În arhiva familiei Ugray-Bölönyi se regăsesc privilegii, 

confirmări de danii, 

scrisori de întărire şi mărturie referitoare la 

proprietăţile 

familiei (domeniile Petreu şi Făncica), la litigiile pentru 

proprietăţi dintre fraţii Andrei şi Johan Renoldy şi Paul de Ayka 

(1295-1347) şi între familia Ugray şi oraşul Salonta; acte de înnobilare 

şi condici de documente, corespondenţă 

personală şi documente de 

creaţie ale membrilor familiei, arbori genealogici, inventarul actelor 

de proprietate aparţinând familiilor Vásári şi Telegdi din anii 

1291-1747, precum şi inventarul bibliotecii lui Alexandru Bölönyi.


213 

► Direcţia Judeţeană Bistriţa-Năsăud 

a Arhivelor Naţionale 

Bistriţa, Str. Gării, nr. 3-5; 

tel.: 063/211143 

460. ALESSI (ALEXI) Artemie Publiu (1846-1896) 


De la Artemie Publiu Alessi, profesor de ştiinţe naturale la Liceul 

Grăniceresc din Năsăud, doctor în filosofie al Universităţii din Graz 

(Austria), Arhivele bistriţene păstrează fragmente de cursuri de geologie 

şi mineralogie, date biografice şi o parte a corespondenţei profesorului. 

Bibliografie: 

Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. I, Bistriţa, 1973, 

p. 211-212. 

461. ALEXA David 


Avocatul şi judecătorul David Alexa (nepotul lui Ioan Ciocan) a 

inclus în colecţia sa diplome de studii, dosare judecătoreşti în care acesta 

a fost avocat pledant, impresii despre intrarea armatei ruse în anul 1914 

în comuna Romuli, corespondenţă particulară, jurnale, instrucţiuni şi 

manifeste ale Partidului Naţional. 

462. ANTON Ileana 


În acest fond sunt incluse un album cu fotografii, precum şi 

documente de familie şi ale colonelului Nicolae Anton. 

463. BANCU Leon 


În fondul personal Leon Bancu regăsim corespondenţa acestuia, 

în calitate de membru în comisia de administrare a Fondului central 

şcolar şi de burse (stipendii) din districtul Năsăudului, referitoare la 

starea precară a fondurilor grănicereşti, alegerea de noi membrii, 

administrarea pădurilor comunale din fostul district al Năsăudului, 

documente ale Şcolii normale de învăţători din Năsăud, un tabel cu 

românii grăniceri, locuitori ai comunelor grănicereşti care au luat parte la

214 

Bistriţa-Năsăud 

primul război mondial, publicaţii şi cupuri din ziare în legătură cu 

Societatea cooperatistă „Regna” pentru exploatarea pădurilor grănicereşti 

din judeţul Bistriţa. 

464. BARDOCZ Adam 



limbile: maghiară 

şi germană. 

Au fost ordonate în această colecţie actele proceselor de 

proprietate 

şi de recuperare a sumelor de bani împrumutate de Adam 

Bardocz şi de soţia acestuia, Maria Bardocz, inventarele averii familiei, 

audieri de martori în legătură cu diferite pricini, printre care şi fuga unor 

iobagi de la stăpânii lor, corespondenţă de familie, dispoziţii imperiale cu 

privire la procedura recursurilor, norme din anii 1773-1810, referitoare la 

împărţirea moşiilor, o adresă din care rezultă că Samuilă Bethlen, grof, a 

trimis împăratului o scrisoare în care relatează faptul că „Ardealul nu 

vrea să se unească cu Ţara Ungurească”. 

465. 

BICHIGEAN Gavril şi Vasile 

• Anii extremi:1904-1946, 4 u.a., inventar nr. 120, 

limbile: română 


Regăsim în acest fond acte personale ale lui Vasile Bichigean, 

articole 

ale preotului Gavril Bichigean din Năsăud şi diferite numere din 

ziarele „Dreptatea”, „Curentul”, „Dimineaţa”, „Universul” şi 

„Transilvania” din anii 1928-1930, 1933-1935 şi 1945-1946. 

466. 

BOŞCA E. Mălin 


7 u.a., inventar nr. 117. 

Fondul arhivistic cuprinde articole ale lui Mălin E. Boşca despre 

„Academicienii 

Năsăudului”, Ion Agârbiceanu, episcopul Emil Hosu şi 

două volume în manuscris ale lucrării Telepatia din 1967. 

467. 

BRETAN Nicolae (1887-1968) 

• Anii extremi: 1927-1948, 17 

u.a., inventar nr. 115. 

De la compozitorul Nicolae Bretan, director al Teatrului şi Operei 

Române 

din Cluj, s-au păstrat discursuri ale acestuia rostite pentru 

omagierea artiştilor Nae Dumitru, Traian Grozăvescu şi la premiera 

operei „Horia”, un tabel al compoziţiilor muzicale ale lui Nicolae Bretan 

şi fotografii.


Bibliografie: 

Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. II, Bistriţa, 1974, 

p. 312-314. 

468. BUZDUG Bazil 


limbile: 

română şi germană. 

În fond se regăseşte corespondenţa oficială a lui Bazil Buzdug, 

cancelist şi subjude în Prundu-Bârgăului, purtată cu Alexandru Bohăţel, 

căpitanul suprem al districtului Năsăud, o parte din corespondenţa 

Regimentului II românesc de graniţă din anii 1799-1847, protocoale ale 

şedinţelor comitetului Fondurilor grănicereşti din Năsăud pe anii 

1862-1865. 

469. CHIFA Emil (1882-1950) 


Din arhiva poetului Emil Chifa, 

Arhivele bistriţene conservă 

poezii şi traduceri în manuscris, o bibliografie şi corespondenţă 

particulară. 

Bibliografie: 

Teodor 

Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. IV, Bistriţa, 1981, p. 

255-258. 

470. CIOCAN Ioan (1850-1915) 


limbile: română, latină, maghiară şi germană. 

Ioan Ciocan a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din 

Budapesta. Din anul 1878 şi-a luat diploma de profesor de limba română, 

geografie şi istorie, apoi a devenit deputat în Parlamentul de la Budapesta, 

director al Gimnaziului greco-catolic românesc din Năsăud şi director 

provizoriu al Administraţiei Fondurilor grănicereşti năsăudene. 

Cea mai mare parte a documentelor fondului o constituie 

corespondenţa purtată de Ioan Ciocan cu oameni politici şi funcţionari: 

Vasile Neacşu, Vasile Petri, Vasile Rebreanu, tatăl scriitorului Liviu 

Rebreanu şi Ion Pop Reteganul. Se adaugă arhiva referitoare la Fondurile 

grănicereşti ale districtului Năsăud, la Gimnaziul din Năsăud, documente 

personale, acte de studii şi referitoare la alegerile de deputaţi din anul 1896, 

corespondenţă privind construirea liniei de cale ferată Ilva Mică-Rodna. 

215

216 


Bibliografie: 

Alexandru Nistor, Ioan Mureşan, Ion Rusu-Sărăţeanu, Ioan Viraj, 

Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Năsăud, Bucureşti, 1988, 

p. 381-383. 

471. CORBU Ioan şi Victor 


Victor Corbu a fost medic colonel, 

iar Ioan Corbu (1873-1954) 

notar la Sedria orfanală a judeţului Năsăud, 

au fost membri ai Societăţii 

astronomice 

române „Flammarion”. 

Regăsim în colecţie acte de studii, corespondenţă şi fotografii, 

studii publicate şi în manuscris, referitoare la corpurile cereşti şi un 

dicţionar al limbii române elaborat de Ioan Corbu. 

Bibliografie: 

Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. IV, Bistriţa, 1981, 

p. 264-267. 472. COSTAN Ion (1911-1987) 


În arhiva lui Ion Costan, director al gazetei politice „Săptămâna”, 

sunt p ăstrate date statistice în legătură cu patrimoniul grăniceresc, 

Fondurile şcolare şi de burse grănicereşti, cereri de reînfiinţare a fostelor 

şcoli confesionale, 

procese-verbale şi statute de înfiinţare a cooperativelor 

„Rebrişoara”, „Regna Bistriţa” şi „Plugarul” din judeţul Bistriţa, registre 

ale bisericii greco-catolice din Cepari şi filiala Dumitra, fotografii de 

familie şi inventarul bibliotecii lui Ion Costan. 

Bibliografie: 


p. 436-441. 473. COŞBUC George (1866-1918) 


Poetul 

român George Coşbuc, reprezentant al şcolii transilvănene 

de literatură, s-a născut în satul Hordou din judeţul 

Bistriţa-Năsăud. A 

fost unul dintre fondatorii revistei „Vatra”, apoi cu Alexandru Vlahuţă 

a 

întemeiat 

revista „Semănătorul”, iar cu I. Gorun revista „Viaţa Literară”. 

A lăsat posterităţii o operă poetică clasică valoroasă, specifică sufletului 

neamului românesc.


În fond au fost arhivate manuscrisele unor articole ale lui Nicolae 

Iorga şi Dumitru Evolceanu, referitoare la opera lui George Coşbuc, 

însemnări, explicaţii pentru unele cuvinte vechi din limba română, o 

descriere geografică a Americii. 


474. DOMIDE Emil (1867-1936) 



De la profesorul şi povestitorul 

Emil Domide, director al Liceului 

din Năsăud s-a păstrat un dosar cu documente financiare şi 


privată cu rude şi prieteni. 

Bibliografie: 


p. 232-235. 

475. GRIVASE 

Virginia (1883-1950) 


În colecţia 

învăţătoarei şi scriitoarei Virginia Grivase regăsim 

carnete cu amintiri, scrisori ale mitropolitului Ardealului, 

Nicolae Bălan, 

lucrări din domeniul pedagogiei în manuscris, fotografii şi albume de 

familie, o fotografie a poetului Emil Chifa. 

Bibliografie: 


p. 280-282. 

Idem, 

Dicţionar literar 1639-1997 al judeţului Bistriţa-Năsăud, 

Editura Virtus Romana 

Rediviva, Cluj-Napoca, 1998, p. 176-177. 

476. HALIŢA 

Solomon (1859-1926) 


Ca absolvent al cursurilor de istorie, filosofie şi pedagogie ale 

Universităţii din Budapesta, Solomon Haliţa a desfăşurat o activitate 

remarcabilă în domeniul învăţămâtului primar şi 

normal din România. A 

fost profesor la şcoli din Dorohoi, Bârlad, Galaţi şi revizor şcolar. În anii 

1919-1924 

a fost prefect al judeţelor Iaşi şi Bistriţa-Năsăud. 

Spiru Haret, ministru al învăţământului în acea epocă, i-a apreciat 

calităţile de pedagog şi l-a numit inspector general al învăţământului şi 

astfel, Solomon Haliţa a contribuit în mare măsură la promovarea şi 

aplicarea reformelor şcolare iniţiate de ministru. 

217

218 


Fondul arhivistic cuprinde o cantitate însemnată de documente 

rezultate din activitatea lui Solomon Haliţa ca revizor şi inspector general 

al învăţământului 

din România: programe pentru învăţământul primar şi 

preşcolar, conferinţe susţinute de diferiţi învăţători, Regulament de 

aplicare a Legii învăţământului primar şi normal în Dobrogea, precum şi 

unele provenind din arhivele unor şcoli normale din 

Năsăud, Galaţi, Iaşi 

şi Bârlad 

şi ale unor bănci populare şi case de economii. Menţionăm şi 

dosarele unor intelectuali transilvăneni şi bucovineni care au făcut parte 

din corpul voluntarilor români în primul război mondial. 

Bibliografie: 



p. 384-387. 

477. 

HANDREA 



Documentele incluse în fond se referă la familia Handrea din 

localitatea Maieru 

şi la activităţi administrative şi financiare ale unor 

componente ale Regimentului 

II românesc de graniţă. 

478. HOLTZTRÄGER Friederich 


Fondul arhivistic cuprinde registre de încasări, plăţi şi însemnări 

ale lui Friederich Holtzträger, fierar şi rotar şi ale lui I. Nussbächer din 

Bistriţa. 

479. ILIEŞIU Iustin (1900-1976) 


În fondul arhivistic creat de Iustin Ilieşiu, poet şi profesor, au fost 

inventariate manuscrisele unor poezii publicate în volume şi reviste, 

scrisori ale lui Constantin Moisil, Dimitre Onciul, Constantin 

Butculescu, de la poeţii Teodor Murăşanu, 

G. Boiculescu, Ion Al. 

George şi editorul Augustin S. Deac din Gherla, 

acte relative la alegerile 

de de putaţi dietali din Năsăud în anul 1869, precum şi fotografii ale 

creatorului 

de fond, ale protopopului Ilie Dăianu, profesorului Nicolae 

Drăganu, primar al Clujului, prefectului judeţului Bistriţa-Năsăud,


Dumitru Nacu, Ghiţă Pop, ministrul Cultelor şi Artelor, Ion Pop 

Reteganul şi ale poetului Lucian Valea. 

Semnalăm existenţa unei copii a Memorandumului românilor 

transilvăneni din anul 1892, un marş al Ardealului pe versuri de Iustin 

Ilieşiu şi muzică de Artene Istrate, un caiet cu cântece vechi culese de 

Laurenţiu Ilieşiu. 


Bibliografie: 


p. 302-305. 

480. LINUL Gavrilă 

• Anii 

extremi: 

1848-1859, 1 u.a., inventar nr. 96. 

Documentele se 

referă la viaţa de militar a notarului Gavrilă Linul 

din localitatea Rebrişoara pentru anii 1848-1858. 

481. MARŢIAN Iulian 

(1866-1937) 

●Anii extremi: 

1515-1945, 221 u.a., inventar nr. 48, 


latină, slavă şi germană. 

Deşi a absolvit şcoala militară de la Sibiu şi a fost ofiţer de 

garnizoană la Triest, Sarajevo, Braşov, Cluj şi Dej, 

Iulian Marţian a 

devenit un 

pasionat cercetător şi cunoscător al istoriei românilor. 

Istoria României a devenit o adevărată profesiune de credinţă 

pentru academicianul 

Iulian Marţian (1933), care în decursul vieţii a 

colecţionat documente şi cărţi rare. Bogăţia şi valoarea colecţiei au fost 

apreciate 

pe deplin de către Nicolae Iorga, Sextil Puşcariu, Andrei 

Veréss, Constantin Moisil, Alexandru Lapedatu, Ion Bianu, Nerva Hodoş 

etc., scrisorile acestora devenind piese importante ale colecţiei. 

Un loc important în colecţie îl ocupă donaţiile şi diplomele de 

înnobilare acordate de principii Transilvaniei şi împăraţii Austriei 

diferiţilor nobili, precum şi cărţile domneşti provenite de la Matei 

Basarab, Mircea Ciobanul, Alexandru Coconul, Vasile Lupu, Radu 

Şerban, Gheorghe Ştefan şi Mihai Viteazul. 

Reţin atenţia documentele referitoare la revoluţia de la 1848-1849 

desfăşurată 

în ţinutul Bistriţei şi Năsăudului, cele emise de cancelaria 

districtului autonom românesc al Năsăudului în legătură cu organizarea 

districtului şi finanţarea şcolilor româneşti, precum şi hărţile unor bătălii 

din anii 1796 şi 1797. 

219

220 


Fondul de carte Iulian Marţian se păstrează la Biblioteca 

documentară a filialei Bibliotecii Academiei din Cluj. 

Bibliografie: 

Ion Rusu Sărăţeanu, Arhivele Statului, filiala Năsăud după 25 ani 

de activitate, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1963, p. 257-265. 

Idem, Iulian Marţian, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1982, 

p. 289-293. 



p. 388-396. 

482. MOISIL Iuliu (1859-1947) 

●Anii extremi: 1812-1946, 269 u.a., inventar nr. 

55. 

Patriotul şi învăţatul român a desfăşurat o arie largă de activităţi 

pedagogice, ştiinţifice, culturale şi, în special de cunoaştere a istoriei 

naţionale, 

fapt pentru care, la venerabila vîrstă de 84 de ani (1943) a fost 

ales membru de onoare al Academiei Române. A fost întemeietorul şi 

directo rul Muzeului Năsăudean, iar în 1937 a pus bazele Subdirecţiei 

Arhivelor Statului din Năsăud, fiind directorul 

onorific al acestei 

importante instituţii. 

Documentele conservate în colecţia personală Iuliu Moisil sunt 

extrem de variate şi importante, dintre acestea amintim vasta 

corespondenţă purtată cu personalităţile ştiinţifice şi culturale ale vremii 

(Ion Bianu, Elena Densuşianu, C. D. Fortunescu, Nicolae Iorga, Grigore 

Moisil, George Munteanu Murgoci, Sever Mureşan, Aurel Mureşianu, 

Costache Negruzzi, Dimitre Onciul, Ioan Raţiu, I. Schmidt-Faur, Ion 

Simionescu, Virgil Şotropa, Nicolae Teclu, dr. docent Fr. Ulrich de la 

Praga) şi Academia Română în legătură cu donaţiile făcute de Iuliu 

Moisil, manuscrisele unor lucrări publicate şi nepublicate, fişele 

bibliografice ale ardelenilor stabiliţi în România până la 1918. 

Se adaugă la cele subliniate mai sus însemnările zilnice ale 

creatorului arhivei, fişe, note şi conferinţe despre viaţa şi activitatea unor 

personalităţi, corespondenţa ASTREI Despărţământul Năsăud pentru anii 

1934-1939, a Şcolii de ceramică din Târgu Jiu, fotografii ale elevilor şi 

profesorilor de la Târgu Jiu. 

Bibliografie: 

Ion Rusu, 100 de ani de la naşterea academicianului Iuliu Moisil, 

întemeietorul Arhivelor Statului din Năsăud, în „Revista Arhivelor”, 

nr. 2, 1958, p. 311-314.




p. 397-407. 

483. MORARIU Tiberiu (1905-1982) 


În fondul personal al profesorului universitar, doctor docent în 

ştiinţe geografice, membru al Academiei Române, decan al Facultăţii de 

Biologie-Geografie a Universităţii Babeş-Bolyai, Tiberiu Morariu, au 

fost ordonate corespondenţa cu Universitatea din Strasbourg, articole şi 

studii publicate în reviste de specialitate, fotografii, hărţi etnice şi 

confes ionale ale Năsăudului şi Ţării Oaşului din anii 1900, 1910, 1925, 

1930, harta etnografică a Maramureşului din 1880, hărţi hidrografice ale 

Transilvaniei 

şi date statistice privind pădurile proprietate a comunelor 

grănicereşti din Năsăud. 

Bibliografie: 

Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. V, Bistriţa, 1982, 

p. 379-383. 

484. MUREŞAN Artenie (1877-1932) 



În colecţia avocatului 

Artenie Mureşan au fost ordonate acte 

personale, 

dosare ale cauzelor judecătoreşti reprezentate de colecţionar, 

documente referitoare la participarea acestuia la primul război mondial, 

corespondenţă particulară (scrisori de la teologul Vasile Suciu), cursuri 

de drept 

roman şi civil. 

Bibliografie: 

Nicolae Teclu, Virtus Romana Rediviva, 

vol. VI, Bistriţa, 1987, 

p. 306-110. 

485. MUREŞIANU Ioachim (1832-1903) 


limbile: română, germană, 

maghiară şi latină. 

Ioachim Mureşianu 

a urmat studii de drept la Sibiu şi Viena, a 

ocupat funcţii importante 

în cadrul districtului autonom românesc al 

Năsăudului şi Administraţia Fondurilor grănicereşti năsăudene, a fost 

deputat în Dieta Transilvaniei şi în Parlamentul de la Budapesta. 

221

222 


Creatorul 

fondului s-a remarcat şi prin activitatea publicistică dedicată 

luptei românilor 

pentru libertate naţională. 

Fondul 

arhivistic conservă documente personale şi de familie, 

statute, protocoale de şedinţe, regulamente şi instrucţiuni 

care reflectă 

funcţionarea districtului 

autonom românesc al Năsăudului şi a Fondurilor 

grănicereşti, activitatea lui Ioachim Mureşianu ca preşedinte al Sedriei 

districtuale 

Năsăud, dosare judecătoreşti reprezentate de avocatul 

Ioachim Mureşianu, protocoale ale şedinţelor Comisiei cadastrale, 

articole trimise spre publicare şi o bogată corespondenţă purtată cu 

personalităţi ale timpului: George Bariţiu, Alexandru Bohăţel, Timotei 

Cipariu, Ilie Măcelariu, Iacob Mureşianu, Grigore Silaşi. 

Bibliografie: 

Iuliu Moisil, Ioachim Mureşianu, în „Arhiva Someşană”, Năsăud, 

nr. 20, 1936, p. 441-452. 



p. 408-410. 

486. NACU Dumitru 


Dumitru Nacu din Năsăud a strâns în colecţia sa ordine 

militare 

ale Regimentului 

9 Vânători de munte din anul 1919, documente privind 

alegerea deputaţilor pentru Adunarea de la Alba Iulia, statistici şi grafice 

pe judeţe reprezentând raportul între populaţia română şi a 

naţionalităţilor din anul 1940 până în 1944, repartiţia refugiaţilor din 

Transilvania după Dictatul de la Viena şi fişele organizaţiilor refugiaţilor 

din Ardealul de 

Nord. 

487. ONIŞOR Victor ( 1874-1932) 


Victor Onişor avocat, redactor la ziare şi reviste, profesor 

universitar de drept şi membru marcant al Partidului Naţional Român din 

Transilvania, a avut contribuţii însemnate la realizarea Marii Unirii de la 

1 Decembrie 1918. A făcut parte din Consiliul Dirigent ca secretar 

general al Resortului Afacerilor Interne şi a fost ales deputat al 

Năsăudului pentru Adunarea Constituantă a României. 

Deşi în fond s-au 

păstrat un număr redus de documente, acestea 

oglindesc preocupările lui Victor Onişor ca profesor la Facultatea de 

Drept din Cluj, pentru organizarea unor societăţi ale meseriaşilor


bistriţe ni, dar mai ales activitatea sa politică desfăşurată ca membru al 

Partidului Naţional Român din Transilvania, în perioada premergătoare 

şi în timpul 

Unirii din 1918. 

Bibliografie: 


p. 271-273. 



p. 411-415. 

488. PETRI Vasile (1833-1905) 


De la pedagogul din Mocod, Vasile Petri, profesor la Preparandia 

greco-catolică din Năsăud 

s-au 

transmis peste timp manuscrise ale unor 

conferinţe, 

discursuri, articole şi lucrări, certificate şcolare, decrete de 

numire în funcţie, corespondenţă cu Inspectoratul şcolar. 

Bibliografie: 

Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. I, Bistriţa, 1973, 

p. 216-217. 

489. POP Titus (1905-1960) 


Profesorul şi cărturarul Titus Pop-Poienaru s-a născut la Poiana 

Ilvei, a colaborat la diferite publicaţii, a scris poezie şi culegeri de folclor. 

A fost membru al Partidului Comunist Român, secretar al 

Consiliului politic judeţean, în anul 1950 a fost exclus din partid. 

Titus Pop-Poienaru 

a colecţionat documente de la locuitorii 

din 

comuna Rodna, contracte, 

protocoale, testimonii. Printre acestea 

semnalăm o declaraţie a românilor bucovineni care cer eliberarea de sub 

stăpânirea Austro-Ungariei 

şi unirea cu România şi acte ale procesului 

comunei Rodna cu baronul Kemény. 

Bibliografie: 


p. 287-291. 

223

224 


490. POPIŢAN Vasile 

• Anii extremi: 1945, 1 u.a., inventar nr. 98. 

Regăsim în unitatea arhivistică colecţionată un inventar al 

obiectelor trimise Muzeului Năsăudului, decrete şi decoraţii ale lui Vasile 

Popiţan (1833-1892), ofiţer în Regimentul de linie nr. 50 din Alba Iulia. 

491. PORCIUS Florian (1816-1906) 



latină, germană şi maghiară. 

Florian 

Porcius şi-a desfăşurat activitatea în două domenii 

principale: administraţie, unde a ocupat diverse funcţii în conducerea 

districtului autonom românesc al 

Năsăudului şi studiul botanicii, care i-a 

adus titlul 

de academician, în anul 1892. 

Fondul arhivistic cuprinde documente personale, note şi studii 

ştiinţifice, manuscrise (despre fondurile grănicereşti, o istorie a saşilor), 

un inventar al edificiilor grănicereşti şi al bibliotecii lui Florian Porcius, 

protocoale ale şedinţelor Comitetului administrativ al Fondurilor şcolare 

ale Năsăudului, hărţi ale districtului Năsăud, precum 

şi o însemnată 


purtată cu diferiţi botanişti. 

Menţionăm schimbul de scrisori purtat cu: dr. Paul Ascherson, 

profesor universitar la Berlin, Fr. Maly, grădinar al curţii regale din 

Londra, Vasile Meruţiu, profesor universitar la Cluj, Iuliu Prodan, 

dr. Theodor Schube de la Grădina Botanică Regală din Bresslau, Alberth 

Zimmeter, profesor în Steyer, Austria etc. 

Bibliografie: 

Florian Porcius, Autobiografie, în „Arhiva Someşană”, Năsăud, 

nr. 20, 1936, p. 416-428. 



p. 416-421. 

492. PRECUP Emil (1886-1966) 


Ca absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii din Cluj, Emil 

Precup a desfăşurat o intensă activitate 

didactică, publicistică şi 

ştiinţifică. A fost organizatorul vieţii culturale şi artistice a oraşului 

Gherla, a editat anuarele Liceului „Petru Maior”, a fost un neobosit 

conferenţiar pentru luminarea poporului.


În fondul personal Emil Precup sunt păstrate documente personale 

şi de familie, 

dar şi registre cu procesele-verbale ale adunărilor generale 

ale ASTREI Despărţământul 

Gherla, din anii 1909-1940, monografii de 

comune 

şi oraşe din Transilvania, biografii ale unor oameni politici şi de 

cultură, cum ar fi Andrei Mureşianu, Ion Pop Reteganul, Octavian Goga, 

George Bariţiu 

şi Vasile Goldiş, statute ale Fondurilor centrale şcolare şi 

de stipendii din fostul district al Năsăudului. 

Semnalăm şi existenţa culegerilor de 

folclor din Transilvania, a 

notelor lui Emil Precup în calitate de profesor la Gimnaziul comercial 

„Regele 

Ferdinand” şi Liceul comercial „Nicolae Creţulescu” din 

Bucureşti, pentru anii 1941-1945, statutelelor şi regulamentului 

Fondurilor centrale şcolare şi de stipendii din districtul Năsăud, actelor 

referitoare la refugiul familiei din Transilvania de Nord, lucrărilor lui 

Valer Seni, precum şi a unor fotografii. 

Între documentele incluse în fond se detaşează corespondenţa lui 

Gavril Precup, unchiul lui Emil Precup şi corespondenţa purtată de 

acesta din urmă cu Ion Agârbiceanu, Ion Bianu, Augustin Bunea, Aron 

Cotruş, Miron Cristea, Augustin S. Deac, editor din Gherla, Vasile 

Goldiş, Solomon Haliţa, Nicolae Iorga, Popa Lisseanu, Iuliu Moisil, 

Ioachim Mureşianu, Emilia Raţiu şi alţii. 

Bibliografie: 

Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. I-II, Bistriţa, 1973- 

1974, p. 237-238. 



p. 422-424. 

493. SCRIDON Gavril 

• Anii extremi: 1883; 1941-1942, 1 u.a., inventar nr. 94. 

Regăsim în colecţia lui Gavril Scridon statute pentru 

administrarea Fondurilor şcolare din Năsăud, o moţiune a românilor din 

Năsăud împotriva discursului lui Benito Mussolini ţinut la Milano, prin 

care acesta cerea dreptate pentru Ungaria nedreptăţită prin Tratatul de 

Pace de la Trianon şi 

numere din ziarul „Ardealul” 

din anii 1941-1942. 

494. SCURTU Vasile (1906-1968) 

225

226 



Vasile Scurtu s-a născut în comuna Parva din judeţul Bistriţa- 

Năsăud, a urmat studiile superioare la Facultatea de Litere şi Filologie 

din Cluj. În anul 1940 s-a refugiat 

la Craiova, apoi din 1945 s-a stabilit la 

Cluj, unde s-a lansat în cercetări etnografice şi va rămâne profesor până 

la sfârşitul 

vieţii. 

Colecţionarul Vasile Scurtu, ocupându-se de cercetarea vieţii 

ofiţerului Victor Russu, a adunat fotografii reprezentându-l pe acesta pe 

front, în primul război mondial, precum şi pe alţi ofiţeri şi soldaţi 

(colonelul Dănilă Popp, Aurel Pop, plutonier în Regimentul 37 Infanterie 

Satu Mare). 

Bibliografie: 

Teodor 

Tanco, Dicţionar literar (1639-1997) al Judeţului 

Bistriţa-Năsăud, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1998, p. 

41-43. 

495. SILAŞI 

Grigore (1836-1897) 


În colecţia profesorului universitar de limba şi literatura română 

de la Universitatea din Cluj, membru de onoare al Academiei Române, 

Grigore Silaşi se găsesc fişe şi tabele privitoare la biblioteca acestuia. 

Bibliografie: 


p. 213-214. 

496. ŞERBAN 

Ioan 


1898-1950, 12 u.a., inventar nr. 106. 

În mica arhivă Ioan Şerban se păstrează o fotografie, note despre 

reforma agrară din anul 1921, o autobiografie, programul vizitei regelui 

Ferdinand la Bistriţa în anul 1919, un proces-verbal de predare şi 

preluare a Prefecturii judeţului Bistriţa în anul 1921. 

497. ŞERBAN Ionel 


În colecţia Ionel Şerban au fost incluse compoziţii muzicale 

originale şi prelucrări. 

498. 

ŞOLDEA Anchidim



Colecţia este constituită din fotografii reprezentându-l pe 

colonelul Anchidim Şoldea. 

499. ŞOTROPA Virgil 

(1867-1954) 


limbile: 

română, germană, latină şi maghiară. 

Virgil Şotropa, redactor la „Gazeta Transilvaniei” şi „Arhiva 

Someşană”, profesor la Gimnaziul superior fundaţional din Năsăud, este 

cunoscut ca un asiduu arhivist şi colecţionar, cunoscător 

şi iubitor al 

istoriei românilor, în special, a zonei Năsăudului, ca un neobosit editor 

de izvoare 

istorice. 

Creatorul colecţiei a păstrat cu grijă documente personale şi de 

familie, 

manuscrisele lucrărilor publicate sau primite pentru tipărire, o 

impresionantă corespondenţă 

avută cu Ion Bianu, Teodor Gh. Bulat, Ioan 

Lupaş, Constantin Moisil, Iuliu Moisil, Victor Motogna, Aurel 

Mureşianu, 

Simion Pop şi Sextil Puşcariu, diplome de acordare a 

decoraţiilor 

militare pentru generalul Basiliu Ladislau de Popp, baron 

corespondenţă relativă la Regimentul II românesc de graniţă, jurnalul 

zilnic al lui Ioachim Mureşianu. 

Cu mare grijă a strâns, după moartea lor, 

documentele aparţinând 

rudelor 

sale, Florian Porcius şi Iulian Marţian. Astfel, pot fi cercetate în 

acest fond scrisorile primite de Florian Porcius de la Iuliu Prodan şi alte 

personalităţi, precum şi de la botanişti de renume, de la Ion Bianu, Vasile 

Bogrea, Toma Gh. Bulat, Constantin Daicoviciu, Emil Dăianu, Nerva 

Hodoş, Nicolae Iorga, Alexandru Lapedatu, Iulian Marţian, Simion 

Mehedinţi, Constantin Moisil, Sextil Puşcariu, Alexandru Tzigara 

Samurcaş şi Iosif Suluţiu-Sterca. 

Bibliografie: 

Ion Rusu-Sărăţeanu, Virgil Şotropa – 1867-1954, în „Revista 




p. 425-432. 

500. TANCO Simion (1856-1934) 

227

228 



Simion Tanco, preot din localitatea Monor este cunoscut pentru 

participarea sa în „garda civilă” a memorandiştilor şi asigurarea 

protecţiei lui Ioan Urban-Jarnik, profesor universitar de la Praga, la 

sosirea acestuia la Cluj. 

După Unire, i-a fost decernată Coroana României în grad de 

cavaler. 

În colecţie se păstrează adresa Fondurilor şcolare şi de stipendii 

năsăudene prin care i se comunică lui Simion Tanco, faptul că a fost 

desemnat membru în Comisia de alegere a învăţătorilor şi numit catihet 

în Sângeorz Băi, precum şi testimonii referitoare la activitatea lui Simion 

Tanco. 

Bibliografie: 

Teodor 

Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. II, Bistriţa, 1974, 

p. 259-261. 501. ZIKELI Ernest 


limba germană. 

În această colecţie personală au fost ordonate procese-verbale şi 

statute ale Societăţii de Vânătoare din oraşul Bistriţa, monografia 

comunei Dumitra, judeţul Bistriţa, un jurnal pentru anii 1908-1916 al 

farmacistei 

Klara Glok, o autobiografie şi diferite hărţi ale statelor din 

Europa.


229 

► Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor Naţionale 

Botoşani, Str. Col. V. Tomoroveanu, nr. 7; 

tel.: 031/584047 

502. ARITONOVICI 


Documentele create de membrii familiei Aritonovici, armeni 

stabiliţi în Bucovina, apoi la Iaşi şi Botoşani, se referă la înrudirea cu 

familiile Zadurovici, Enăşescu, Manea şi Goilav şi la proprietăţile 

familiei situate în localităţile Bivol, Hăneşti şi Grâmeţii, judeţul Dorohoi. 

De asemenea, acestea mai cuprind date în legătură cu activitatea 

lui Valerian Aritonovici, agronom cu studii la Iaşi, Cernăuţi şi 

Strasbourg, exproprierea moşiei Culiceni, judeţul Dorohoi şi alegerea lui 

Valerian Goilav ca preşedinte al Comunităţii armeneşti din Botoşani 

(1869). 

503. DAUŞ Ludovic (1873-1954) 


Scriitorul botoşănean Alfred Ludwig Daus (semna Ludovic 

Dauş), absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti, director al 

Teatrului Naţional din Chişinău, senator şi deputat, este autor de romane, 

piese de teatru şi de traduceri din poezia lui Alexandr Serghevici Puşkin 

şi Heinrich Heine. 

În fond regăsim documente de familie, corespondenţă purtată cu 

generalul Nicolae Condiescu, Vasile Goldiş, Ion Livescu, Mihail 

Sadoveanu, Duiliu Zamfirescu, manuscrisele unor conferinţe, discursuri 

şi interviuri ale scriitorului, fotografii şi un memoriu adresat regelui 

Carol II în anul 1939. 

504. DOMBROVSCHI 


limbile: română, germană, maghiară, latină şi italiană. 

Arhiva familiei Dombrovschi, constituită din certificate de stare 

civilă, diplome de studii, atestate, testamente şi memorii descrie activitatea 

desfăşurată de Sigismund Dombrovschi, magistrat şi membru al Partidului 

Conservator, membru al organizaţiei masonice Familia Italiană, relaţiile 

stabilite cu fiul acestuia, Norbert Dombrovschi, familia Hajnal din Botoşani,

230 

Botoşani 

farmaciştii Ioan Binder, Anton Lochman şi chirurgul Petru Lochman (1851, 

Universitatea din Bavaria). Menţionăm şi documentele privitoare la familiile 

Zotta şi Flondor, precum şi scrisorile lui Eugen Neculau din Iaşi adresate 

lui N. Dombrovschi în legătură cu genealogia unor familii botoşănene. 

505. FALIBOGA D. Alexandru 

●Anii extremi: 1881-1974, 

240 u.a., inventar nr.722. 

Învăţătorul 

Alexandru D. Faliboga, din satul Vlăsineşti, judeţul 

Dorohoi, 

participant cu Regimentul 14 Argeş la primul război mondial, a 

desfăşurat o interesantă activitate politică şi culturală. 

Fondul este constituit din documente personale 

aparţinând 

creatorului 

de fond, însemnări de pe front din anul 1917, procese-verbale 

privind arestarea acestuia pentru constituirea de comitete de soldaţi în 

armată (1917, 1925); documente rezultate din activitatea lui Alexandru D. 

Faliboga (1944-1945), ca prefect de Dorohoi; cereri adresate C.C. al 

Rartidului Comunist Român pentru recunoaşterea calităţii de membru de 

partid ilegalist; memorii ale unor elevi arestaţi în anul 1947 şi ale 

deputaţilor Frontului Plugarilor; schiţe privind depăşirea frontierei de stat, 

în zona comunei Oroftiana, de către U.R.S.S. în anul 1944; scrisori şi cărţi 

poştale referitoare la Mihai Eminescu, familia Eminovici, construirea 

bisericii „M. Eminescu” din Ipoteşti şi ridicarea statuii poetului la Iaşi. 

Reţin atenţia şi scrisorile lui Gheorghe Cristescu, George Ionescu 

Siseşti, I. Niculi, Panait Moşoiu, Dumitru Furtună, preot, Simion Mehedinţi, 

A. C. Cuza, Gh. Gh. Burghele, Alexandru Sidorovici (de la Tribunalul 

Special pentru judecarea celor vinovaţi de dezastrul ţării în 1945), precum şi 

afişele, apelurile şi manifestele diferitelor formaţiuni politice. 

506. 

GANCEVICI Corneliu (1888-1954) 

●Anii extremi: 1916-1962, 11 u.a., inventar 

nr. 281. 

Medicul Corneliu Gancevici, doctor în ştiinţe medicale, specialist 

în fiziologie 

şi bacteriologie, s-a născut în comuna Dorobanţu, judeţul 

Teleorman. 

În perioada 

anilor 1917-1918 a fost detaşat în Crimeea, din anul 

1922 a fost numit director al Sanatoriului TBC Bârnova (evacuat în 

timpul războiului la Marila, judeţul Caraş). 

Fondul documentar cuprinde corespondenţă 

personală şi oficială, 

însemnări 

şi note privind metodele de tratare a tuberculozei, un album, 

reviste şi broşuri de specialitate.


507. MANEA 


limbile: română, germană 

şi armeană. 

Viaţa şi activitatea unora dintre membrii familiei Manea, jurişti şi 

medici, proprietari în Botoşani sunt reflectate 

de documentele incluse în 

acest fond. 

O parte dintre ele aparţin avocatului Andreas Manea, membru 

al Epitropiei Comunităţii armeneşti din Botoşani şi fac referire la procesele 

susţinute de acesta pentru moşiile Teioasa şi Hudeşti din judeţul Dorohoi. 

Scrisorile ordonate în fond conţin informaţii despre Comunitatea 

armenească din Botoşani, Epitropia bisericilor armeneşti, moşia Hăneşti, 

judeţul Dorohoi, proprietatea Catincăi Zotta, velniţa de băuturi spirtoase 

de la Dumbrăveni (1886) şi lichidarea unor bănci din Iaşi. 

508. MAVROCORDAT 



Arhivele botoşănene păstreză şi documente provenind de la unii 

dintre membrii familiei Mavrocordat, printre 

care amintim: acte de studii 

ale lui George I. Mavrocordat (1853, 1856) şi o diplomă de absolvire 

emisă de Universitatea Otto din Bavaria pentru George Mavrocordat, 

prefect de Botoşani. 

Corespondenţa ordonată în fond se referă la proprietăţile Dâlgeni, 

Socrujeni, Iacobeni, Buneni 

şi Stăneşti din judeţul Botoşani, Zahoreni şi 

Teşcureni, 

judeţul Dorohoi şi din oraşul Botoşani aparţinând lui Ioan şi 

Aglae Mavrocordat şi la administrarea bunurilor familiei de către copiii 

lui Ioan Mavrocordat: George, Constantin, Nicu, Alexandru, Zoe, 

căsătorită Dombrovschi, Elena, căsătorită Scheleti şi Maria, decrete 

regale pentru conferirea unor ordine, testamentul olograf al lui Ioan G. 

Mavrocordat, contracte de arendă, vânzare-cumpărare, hotărnicii, fişe 

cadastrale ale unor moşii ale familiei şi corespondenţă de familie. 

509. NECULAU G. Eugen 


Eugen G. Neculau, avocat la Botoşani 

şi apoi la Bucureşti, a donat 

Arhivelor botoşănene, în anul 1986, documentele proprii rezultate din 

activitatea 

de cercetare. 

În fond sunt păstrate un număr de peste 100 de schiţe genealogice 

ale unor familii botoşănene, 

două volume de studii privind aceste familii, 

adunate sub genericul „Botoşanii de ieri şi mai de demult”, schiţe ale 

231

232 

Botoşani 

familiilor 

armeneşti şi evreieşti din Botoşani şi prezentările a trei 

personalităţi botoşănene: profesorul Tiberiu Crudu, magistratul Ramiro 

Savinescu şi muzicologul Emanoil Ciomac. 

510. NEUMAN Mizes (1875-1950 ) 



Documentele create de Mizes Neuman, arendaş şi comerciant din 

Botoşani, fac referire 

la arendarea unor moşii din judeţul Botoşani, la 

Societatea „Teddy”, prima fabrică 

de jucării din Botoşani, Ţesătoria 

mecanică 

„Minerva” şi la activitatea Comunităţii evreieşti din Botoşani. 

511. PERIEŢEANU 


Fondul 

familiei Perieţeanu, originară din judeţul Buzău, este 

constituit din: certificate de stare 

civilă, diplome de studii, acte de 

proprietate, cărţi de alegător pentru Cameră şi Senat, decrete regale de 

acordare 

a unor ordine şi corespondenţă aparţinând membrilor familiei 

Perieţeanu: Gheorghe Iorgu Perieţeanu (1853-1934), fiului său, Ion 

Gheorghe Perieţeanu şi fiicelor sale: Maria Medelena, Lucia şi Margareta 

Coralia. 


512. 

SIMIONESCU H. Alexandru 


1906-1935, 213 u.a., inventar nr. 689. 

Alexandru 

H. Simionescu, preot şi protoereu al judeţului 

Botoşani, s-a născut în anul 1880, în localitatea Brehueşti-Vlădeni. 

Documentele 

depuse la Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor 

Naţionale 

sunt în mare parte scrisori şi cărţi poştale primite de creatorul 

fondului de la Gheorghe T. Kirileanu, bibliotecarul Curţii Regale, Raluca 

Callimachi, 

arhimandritul Iuliu Scriban, Ion Kalinderu, administratorul 

Domeniilor Coroanei, pictorii de biserici N. Craft şi I. C. Ionescu, de la 

fratele său, Gheorghe Simionescu, de pe frontul din Bulgaria. La acestea se 

adaugă o telegramă de participare la înmormântarea lui Spiru Haret, 

predici şi o invitaţie pentru a fi prezent la aşezarea „pietrei fundamentale” a 

Teatrului Eminescu din Botoşani.


513. SOFIAN 


Documentele ordonate în fond se referă, în principal, la 

activitatea desfăşurată de Nicolae Sofian în domeniul şcolar şi al 

ocrotirilor sociale. Între acestea menţionăm: decrete regale de acordare a 

unor ordine, acte financiare rezultate 

din administrarea moşiilor Pilipăuţi, 

Havârna, Lozana, 

Liveni, Sofian, Buda din judeţul Dorohoi şi Băluşeni 

din judeţul 

Botoşani, contracte încheiate de Epitropia Institutului „N. 

Sofian”, inventarele bunurilor Azilului de bătrâni „N. Sofian” şi 

corespondenţa despre funcţionarea şcolilor de agricultură de la Pilipăuţi 

şi Băluşeni. 

Regăsim în fond şi foia de zestre aparţinând Elenei Olga 

Obolinschi, născută Sturdza, precum şi corespondenţă relativă la fraţii 

Goilav şi Holban. 

514. ŞMELŢ 


limbile: română, germană şi latină. 

Familia Şmelţ 

este una din vechile familii de medici şi farmacişti 

din Moldova. Cea mai mare parte 

a documentelor incluse în fond se referă la 

Franciscus Nicolaus 

Şmelţ, medic la 1785, la Iosef Şmelţ (1834-1889), 

atestat ca farmacist de Universitatea din München, ajutor de primar al 

oraşului 

Botoşani în 1884 şi la fiii acestuia, Nicolae, doctor în medicină la 

Universitatea din 

Viena, medic al oraşului Botoşani şi Alexandru, medic 

militar, 

la Radu Şmelţ, chimist. Găsim în fond o schiţă genealogică a 

familiilor Smelţ şi Stavri. 

233

234 


► Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale 

Braşov, Str. Gh. Bariţiu, nr. 34; 

tel.: 068/478742 

515. ALBULEŢ Constantin 


În colecţie au fost incluse un proiect de statut al Societăţii „Ulpia 

Traiana” şi o scrisoare adresată lui Constantin Albuleţ în legătură cu 

donarea unei hărţi a Transilvaniei. 

516. BĂRBUCEANU Nicolae 

●Anii extremi: 1896; 1919; 1934, 3 u.a., inventar nr. 505. 

Cele trei unităţi arhivistice ale colecţiei cuprind: memoriul lui 

Nicolae Bărbuceanu adresat preşedintelui ASTRA din Braşov, referitor 

la străduinţele românilor pentru înfăptuirea unităţii naţionale, o 

declaraţie-protest a românilor din Transilvania împotriva politicii 

dualiste (1896) şi o fotografie reprezentând adunarea solemnă în care s-a 

emis ordonanţa pentru administrarea teritoriului ungar de la Tisa, ocupat 

de trupele române. 

517. BÂRSEANU Andrei 


O poezie de Andrei Bârseanu scrisă pentru serbarea jubiliară a 

Gimnaziului Român din Braşov se regăseşte în mica colecţie menţionată. 

518. BELDIMAN Alexandru (1855-?) 



Din activitatea lui Alexandru Beldiman, doctor în drept la Berlin, 

diplomat de carieră, cu însărcinări la Sofia şi mai ales la Berlin, s-au 

păstrat documente relative la activitatea sa diplomatică, la Conferinţa de 

la Haga din 1899 (discursul ministrului român de Externe, apelul de pace 

a lui Otto von Bismarck către împuterniciţii şi delegaţii la Conferinţa de 

Pace de la Haga, notiţe ale lui Alexandru Beldiman la conferinţă), la 

propunerile privind organizarea unei noi conferinţe a păcii. 

De asemenea, semnalăm şi corespondenţa de la Ion I. C. Brătianu, 

Iacob N. Lahovari, Paul Petrini, profesor de anatomie descriptivă,

Braşov 

Dimitrie 

A. Sturdza şi ediţii speciale ale unor ziare germane din anii 

1870-1871, cu referire la războiul franco-prusac. 

519. BOBANCU Emanoil 



În cadrul colecţiei regăsim documente rezultate din activitatea lui 

Emanoil Bobancu desfăşurată 

în domeniul comercial şi al meseriilor, 

conferinţe 

susţinute de acesta, date despre istoria azilului de bătrâni din 

Braşov, certificate şcolare ale lui Ion Bobancu, o monografie a 

districtului Mehadia, o scrisoare de la Aurel Mureşianu şi litografii de 

cult. 

520. BOGDAN Alexandru (?-1914) 


Alexandru Bogdan, profesor, licenţiat la 

Budapesta şi Berlin, 

doctor în liter e la Universitatea din Leipzig (tema „Metrica lui 

Eminescu”-1903), 

frate cu Ioan Bogdan, Ştefan Bogdan şi Gheorghe 

Bogdan-Duică, a colecţionat atât documente proprii, cât şi unele 

aparţinând fraţilor săi. Acestea reflectă activitatea didactică şi ştiinţifică a 

lui Alexandru Bogdan, rolul avut în cadrul ASTREI şi al Societăţii 

pentru fond de teatru românesc. 

Între documentele aflate în colecţie, menţionăm scrisorile 

aparţinând lui Ion Agârbiceanu, 

Septimiu Albini, Ion Popovici 

Bănăţeanu, 

Ion Bianu, Ion Bogdan, Ion Borcea, Eugen Brote, George 

Coşbuc, Gheorghe Bogdan-Duică, Onisifor Ghibu, Vasile Goldiş, Ştefan 

O. Iosif, Virgil Oniţiu, directorul Liceului român din Braşov, Gheorghe 

Popp, Ioan Raţiu, dr. Rudorov, Ioan Slavici, Vasile Stoica, Nicolae 

Xenopol, G. Weigand, precum şi unele manuscrise, studii de literatură şi 

istorie. 

521. BORGOVAN N. 


Colecţia Nicolae Borgovan 

cuprinde documente referitoare la 

incidentul din Beiuş din anul 1888, când mai mulţi elevi români, printre 

care şi N. Borgovan, au coborât drapelul unguresc de pe gimnaziul din 

localitate şi un hrisov de înfiinţare a unei farmacii în Mihăileni, judeţul 

Dorohoi, în anul 1848. 

235

236 


522. BRANIŞTE Valeriu (1869-1928) 


Pentru Valeriu Branişte, doctor în litere la Budapesta şi ziarist, 

regăsim 

în colecţie o parte a corespondenţei purtată cu fratele său, Victor 

Branişte, cu Virgil Oniţiu şi Ioan Rusan Abrudeanul, 

în legătură cu 

probleme personale, 

lucrările publicate şi societatea „Petru Maior”. 

Menţionăm existenţa unei fotografii a soţiei lui Valeriu Branişte şi 

a unei „Cuvântări de rugăciune a naţiei româneşti despre străluciţii boieri 

ai Ţării Româneşti şi ai Moldovei”, de Emanuel Gojdu, jurat al Ungariei 

la Tabla Regească. 

523. BRANIŞTE CĂLIMAN Valeria 


Dintre documentele 

donate de Valeria Branişte Căliman 

semnalăm şapte scrisori adresate de Iuliu Maniu lui Valeriu Branişte 

referitoare la conflictul dintre Aurel Vlad şi Ioan 

Moţa, alegerile 

parlamentare din anul 1924, reorganizarea ziarului „Patria” şi la rolul 

avut de 

Vasile Goldiş în organizarea Partidului Naţional Român în 

Regat. 

524. CETĂŢEANU I. 


Atestate şcolare aparţinând lui Marcu Popescu din Bretei, elev la 

gimnaziul din Blaj, au fost incluse în mica colecţie. 

525. CIORNEI 

Gabriela 


Certificate şcolare ale elevei Gabriela Ciornei 

şi un contract de 

vânzare-cumpărare al Ecaterinei Ciornei pentru moşia Avrămeni, judeţul 

Dorohoi, sunt conservate în colecţie. 

526. COLIBAN Iancu 

●Anii extremi: 1894; 1936, 5 u.a., inventar nr. 499. 

De la meseriaşul Iancu Coliban din Braşov s-a păstrat un memoriu 

despre activitatea desfăşurată de acesta timp de 67 de ani şi extrase din 

diferite ziare relative la meseriaşii 

români din Braşov.

Braşov 

527. COMĂNESCU I. 


Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale deţine şi scrisori 

ale inginerului C. Comănescu, adresate redacţiei ziarului „Poporul 

românesc”, privind abonamentele „caselor de citit” din comunele 

Ghimbav, Codlea şi Cristian. 

528. CRISTOLOVEANU 

Romul 


Un caiet referitor la procesul intentat unor patrioţi români din 

Braşov a fost donat de Romul Cristoloveanu. 

◊ Vezi şi: colecţia Pompiliu 

Dan. 

529. CURCĂ Gheorghe 


limbile: 

română, latină şi germană. 

Creatorul colecţiei a strâns câteva documente importante despre 

Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania: proclamaţii 

ale generalului 

Wardener şi ale baronului Puhner, manifeste ale Comitetului Naţiunii 

Române de la Sibiu (manifestul „Fraţi 

români”-1848) şi ale lui Andrei 

Şaguna, referitoare 

la credinţa faţă de împărat, lupta împotriva 

dominaţiei ungureşti, respectarea legilor şi păcii, recunoaşterea 

Comitetului 

Naţiunii Române de la Sibiu de către autorităţile imperiale. 

530. DAN Pompiliu 


De la profesorul şi autorul de manuale şcolare Pompiliu Dan din 

Zărneşti s-au păstrat, în Arhivele braşovene, certificate şcolare, ordine de 

numire ca profesor la gimnaziul românesc din Braşov, un decret al 

Consiliului Dirigent-Resortul Cultelor şi Instrucţiunilor de numire ca 

inspector şcolar pe lângă Directoratul 

regional al învăţământului din Lugoj, 

corespondenţă relativă la tipărirea manualelor şcolare, editate la „Scrisul 

Românesc” 

din Craiova, la procesul politic din 1917, în care mai mulţi 

români transilvăneni au fost condamnaţi pentru spionaj în favoarea armatei 

române. Se remarcă scrisorile de la Miron Cristea, Sofia Cristoloveanu, soţia 

lui Romul Cristoloveanu, unul dintre acuzaţii „de spionaj”, Ioan Erdelyi, 

avocat în procesul din anul 1917 şi de la Vasile Goldiş. 

De asemenea, reţin atenţia o serie de documente relative la „epoca” 

memorandistă: un manifest al tinerimii române studenţeşti de la Viena de 

237

238 


solidarizare cu lupta memorandiştilor, un protest al junimii academice din 

1893 referitor la aceeaşi problemă, „Charta rotundă” nr. 2 şi 3 din 1893, 

organ de presă al studenţilor români din diferite centre universitare ale 

Europei, fotografiile reprezentându-l pe Pompiliu Dan şi un arbore 

genealogic al familiilor Nicodim Dan şi Ioan Grigore din Zărneşti. 

◊ Vezi şi: colecţia Cristoloveanu Romul. 

531. DEMETRESCU I. 


În colecţie a fost inclusă o scrisoare adresată de Gregoriu I. 

Demetrescu din Belgia lui Petre I. Demetrescu, privind unele nuvele 

primite de la acesta din urmă. 

532. DOGARIU Domeţiu 



Profesorul Domeţiu Dogariu a colecţionat o serie de documente, 

printre care menţionăm manifestul „Iubiţilor fraţi moldoveni” din 1848, 

împotriva domnului Mihai Sturdza, două cântece patriotice compuse în 

cinstea armatei române care luptase 

în Războiul pentru Independenţă, 

abecedare ilustrate scrise de Domeţiu Dogariu, precum şi genealogii ale 

familiilor Ciurcu, Leco-Răuţ şi Nicolau. 

533. FURNICĂ Z. Dumitru 


limbile: română, franceză, italiană şi germană. 

Dumitru Z. Furnică, cunoscut comerciant român din prima 

jumătate a secolului al XX-lea, numit de Nicolae Iorga „fruntaş al 

negoţului românesc”, a fost membru al Camerei 

de Comerţ şi Industrie 

din Bucureşti, a publicat mai multe volume cu documente referitoare la 

comerţul României (1473-1868). 

În colecţia 

Furnică Z. Dumitru se regăsesc copii ale unor 

documente emise de domnii Moldovei şi Ţării 

Româneşti: Ştefan II, 

Roman II, Alexăndrel, Ştefan cel Mare, Mihai Racoviţă, Grigore Ghica II, 

Alexandru Mavrocordat, Nicolae Mavrocordat, Mihail Suţu, Alexandru 

Moruzi, Ion Sandu Sturdza, Gheorghe Duca şi firmane destinate domnilor 

români, rapoarte ale consulilor austrieci Raicevic şi Timoni la Bucureşti şi 

Iaşi, referitoare la relaţiile comerciale 

cu Braşovul, protecţia negustorilor 

austrieci, probleme vamale, comerţul cu cereale, preţuri ale unor mărfuri,

Braşov 

precum şi scrisori ale unor negustori greci din Sibiu, cum ar fi Constantin 

Hagi Pop (aceste documente au stat la baza elaborării lucrărilor sale). 

O altă categorie de documente este formată din scrisori de 

mulţumire primite de Dumitru Z. Furnică de la personalităţi şi societăţi 

pentru transmiterea volumelor sale de documente privind comerţul 

românesc, planşe utilizate la ilustrarea lucrărilor şi stampe din diferite ţări. 

534. GHERCUASCU Toma 


Colecţia este constituită din două cărţi domneşti de la Mihail Suţu 

şi Grigore 

Alexandru Ghica pentru moşia Movila, din judeţul 

, un registru cu transcrierea a 28 de acte (1787-1836) ale 

moşiei Movileni, din acelaşi judeţ, precum şi documente referitoare la 

moşia Mărăţei, judeţul . 

535. GROSS Carl 


Fondul arhivistic conţine certificate de activitate ale farmacistului 

Carl Gross din Sighişoara, pentru anii 1872-1887, reţete farmaceutice, o 

fotografie şi o acuarelă C. Gross. 

536. GUST Alfred 


Au fost clasate în acest 

fond albume ale familiei Gust şi state de 

plată pe anii 1944-1949 

pentru Alfred Gust. 

537. GYÁRFÁS 



limbile: română, maghiară, latină şi germană. 

Fondul familial Gyárfás 

din Leţ (Covasna), conţine porunci de la 

principele Transilvaniei Gheorghe Rakoczi I, împăraţii Austriei Leopold 

I, Iosif II, Francisc I şi împărăteasa Maria Tereza, scrisori, adeverinţe, 

declaraţii şi conscripţii de bunuri, despre proprietăţile 

nobiliare ale 

familiilor Rety, Thury, Tassaly, Bodor, Benkö, Janko, Czrjek şi Gyárfás 

din cele trei scaune secuieşti: 

Kesdi, Sepsi şi Orbai, scaunele Gurghiu şi 

Ciuc, localităţile 

Micăsasa, Chesler şi Făget de lângă Mediaş, precum şi 

tabele genealogice ale familiilor Tomori şi Barta. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Covasna. 

239

240 


538. GYURGYEVICH I. E. 

●Anii extremi: 1816-1976, 24 u.a., inventar nr. 458, 486, 


Şi-au regăsit locul în acest fond personal manuscrisele unor 

lucrări despre istoria armenilor, evreilor, ţiganilor, colonizarea şvabilor 

în Satu Mare, viaţa şi activitatea pictorilor Friedrich Amerling (1803- 

1887) şi Friedrich Miess (1854-1935), istoricul fabricilor de hârtie din 

Transilvania, extrase din publicaţii şi ziare, memorii aparţinând lui E. I. 

Gyurgyevich, memorii ale Universităţii săseşti privind dreptul electoral, 

poezii scrise de Horia Petra Petrescu şi 

un apel al lui Valeriu Branişte din 

anul 1922. 

539. KOGĂLNICEANU Mihail şi Vasile 


În colecţie au fost ordonate documente referitoare la convocarea 

Divanurilor ad-hoc, o telegramă şi un mesaj de la domnitorul 

Alexandru Ioan Cuza, corespondenţa lui Mihail Kogălniceanu (1817- 

1891) şi Vasile Kogălniceanu (1863-1941), purtată cu Constantin 

Argetoianu, Ion Brătianu, Tiberiu Brediceanu, Petre P. Carp, Aron 

Densuşianu, 

C. A. Rosetti, Nicolae Titulescu, A. T. Zissu, prefect de 

Argeş, o scrisoare a lui Ion Heliade Rădulescu de felicitare adresată 

regelui Carol I, o telegramă a ţarului Rusiei, Alexandru 

III, prin care îşi 

anunţă vizita în România, una a prinţului Millan al Serbiei, un extras 

din Regulamentul 

Organic „oştirea românească” şi conceptul unui 

discurs aparţinând lui Ion Ghica. 

540. LACEA Constantin 


Se păstrează în fondul profesorului Constantin Lacea corespondenţă 

în legătură cu elaborarea Marelui Dicţionar al Limbii Române şi 

probleme de familie. 

541. LIŢU EMIL 

●Anii extremi: 1925, 


Colecţia 

cuprinde poezii scrise de Ioan Urban Jarnic şi notiţe ale 

acestuia referitoare la regina Elisabeta 

a României.

Braşov 

542. LUPAN Dumitru 


limbile: română, germană şi greacă. 

Dumitru Lupan a colecţionat 

documente în legătură cu activitatea 

Liceului românesc din Braşov, salariile profesorilor, ajutoarele acordate 

de Eforia 

liceului, repararea sălii de gimnastică (1872), concertele 

organizate de Reuniunea Română de Gimnastică şi Cântări 

din Braşov. 

Semnalăm şi moţiunea votată la mitingul de protest de la Bucureşti din 

24 aprilie 1894, faţă de procesul memorandiştilor şi manifeste ale 

„Tinerimii române” relative la acelaşi eveniment. 

543. MĂRCULESCU 

E. 



Note zilnice, însemnări filosofice, însemnări privind activitatea 

ASTREI, o broşură despre constituirea unei instituţii de credit în 

Principatele Române (1864) şi invitaţii ale Reuniunii Femeilor Române 

din Braşov au fost colecţionate de E. Mărculescu. 

544. MOROIANU Gheorghe (1870-1945) 

●Anii extremi: 1829-1945, 362 u. a., inventar nr. 507, 


Profesorul şi rectorul Academiei 

de Înalte Studii Comerciale şi 

Industriale din Cluj, licenţiat la universităţile din Belgia şi Franţa, doctor 

al Universităţii 

din Tübingen, Gheorghe Moroianu este cunoscut pentru 

activitatea sa depusă în Franţa şi Belgia în slujba unirii tuturor românilor. 

În colecţia sa au fost inventariate documente privitoare la 

mişcarea memorandistă, scrisori de la Paul Augustin, 

George Bariţiu, 

Maria Băiulescu, 

Andrei Bârseanu, G. Blondel, Victor Branişte, regele 

Carol II, Ovid Densuşianu, Octavian Goga, Vasile Goldiş, 

Pantelimon 

Halippa, episcopul 

Vasile Hossu, Emil Isac, Victor Jinga, Popa Liseanu, 

Iuliu Maniu, Ion Mihalache, George G. Mironescu, Elena Popea, Ioan 

Raţiu, de la scriitorul englez R. W. Seton Watson, Dimitrie Sturdza, 

Alexandru Vaida-Voevod, Tudor Vianu şi Societatea etnografică din 

Paris. 

La acestea se adaugă opinii asupra lucrării lui Gheorghe 

Moroianu 

Luptele românilor transilvăneni pentru libertate şi opinia 

europeană, buletine informative interne şi britanice pentru anul 1940, 

tabele cu şcolile secundare de stat şi cu cele particulare minoritare şi 

şcolile româneşti cu secţii minoritare pe anul 1928-1929, studiul Situaţia 

241

242 


învăţământului românesc sub regimul maghiar şi a învăţământului 

maghiar sub regim românesc, genealogia familiei Turcă din Cernatul 

Săcele, întocmită de Ion I. Lapedatu, precum şi numeroase fotografii ale 

personalităţilor politice şi culturale româneşti. 

545. MUŞLEA C. (1886-?) 



Colecţia lui C. Muşlea cuprinde o dare de seamă a Reuniunii 

Femeilor Române din Braşov, un proces-verbal al ASTREI din 1894, o 

cerere a lui Octavian Goga, secretar al ASTREI, scrisori de la Vasile 

Goldiş şi V. Teodor Păcăţianu, unele documente de la medicul Virgil 

Popea, un prospect pentru portul naţional român la femei şi apeluri ale 

lui Andrei Şaguna. 

546. NISTOR Pompiliu 




germană şi italiană. 

În mica colecţie Pompiliu Nistor 

au fost ordonate documente 

privind activitatea Consiliului Dirigent, a Reuniunii Române de 

Gimnastică şi Cântări din Braşov, precum şi participarea românilor la 

adunarea din Cluj din 1 Decembrie 1918. 

De asemenea, regăsim documentul intitulat „ Hotărârea noastră”, 

text al adeziunii la Unirea Transilvaniei cu România, manifeste ale 

Corpului voluntarilor 

ardeleni din Rusia şi Darniţa, ale Comitetului şi 

Sfatului Naţional 

din Sibiu despre organizarea sfaturilor şi gărzilor 

naţionale şi Unirea cu România, corespondenţă 

a Legiunii Române din 

Praga şi manifeste 

ale soldaţilor „roşii” maghiari adresate soldaţilor 

români pentru fraternizare. 

547. OLTEANU Radu 


Din activitatea avocatului Radu Olteanu, 

membru al Partidului 

Naţional 

Ţărănesc, s-au păstrat câteva documente şi fotografii. Menţionăm 

memoriile referitoare la situaţia avocaţilor din Botoşani, sechestrarea unor 

bunuri în comuna Măieruş, judeţul Braşov şi la Ştefan Foriş. 

De asemenea regăsim în acest fond un caiet cu însemnări şi copia 

scrisorii luptătorilor antifascişti deţinuţi la Braşov în 1936, precum şi 

corespondenţă cu Petru Groza pe anii 1936-1939.

Braşov 

548. ONIŢIU Virgil (1864-1915) 


În colecţia Virgil Oniţiu, profesor de limba română şi latină la 

Liceul românesc din Braşov, s-au păstrat articole şi note despre acesta, 

însemnări aparţinând lui Axente Banciu, profesor la Liceul „Andrei 

Şaguna” 

din Braşov, cugetări din opera lui Nicolae Iorga, un memoriu 

elaborat de Constantin Alimănişteanu, Ludovic Mrazec şi Vintilă 

Brătianu, privind industria petrolului şi liste cuprinzând numele 

prizonierilor români aflaţi în lagărele germane în primul război 

mondial. 

549. PODEA Ion 

●Anii extremi: 1918, 2 u.a., inventar 

nr. 925. 

Mica colecţie de documente conţine 

procese-verbale ale 

şedinţelor preoţ ilor ortodocşi români de la „Washington-Day”, S.U.A., 

din 22 februarie şi 9 martie 1918, referitoare la adeziunea acestora la 

unirea tuturor românilor. 


550. POPEA I. 


S-au păstrat în colecţia I. Popea exemplare din „Foaie pentru 

Minte, Inimă şi Literatură” din octombrie 1840 şi ianuarie 1845, 

corespondenţă de familie şi o scrisoare de la Nicolae Iorga. 

551. PRECUP Aurel 


Singura unitate arhivistică a colecţiei este lucrarea lui Aurel Pop 

Cauzele care au înlesnit după 

Unire, la Braşov, sporirea populaţiei 

ungureşti, precum şi menţinerea 

supremaţiei economice minoritare. 

552. REBREANU 

Liviu (1885-1944) 


Pentru Liviu Rebreanu (născut în comuna Târlişua, judeţul 

Bistriţa-Năsăud), unul dintre cel mai importanţi romancieri români, se 

păstrează textul unei conferinţe ţinute la Braşov, cu prilejul aniversării 

a 

75 de ani de la crearea ASTREI. 

243

244 


553. SAVU Ilie 


Instrucţiuni pentru reprezentanţii bisericii româneşti „Sf. Nicolae” 

din Braşov şi memoriul semnat de Iosif Suluţiu-Sterca, Bologa şi Ioan 

Raţiu privind acordarea de drepturi egale românilor, saşilor şi 

maghiarilor au fost colecţionate de Ilie Savu. 

554. SÂNJOANU N. 


Colecţia cuprinde introducerea 

la lucrarea Boala de cârcei - 

pentru cei ce nu sunt doctori. 

555. STINGHE Sterie 


1835-1868, 5 u.a., inventar nr. 402. 

Pot fi cercetate în această colecţie compoziţii muzicale ale lui 

Niki Popovici 

şi un document pentru Vama Ţării Româneşti. 

556. VOINA Dumitru 

●Anii extremi: 1972, 1 u.a., inventar 

nr. 487. 

Manuscrisul 

cursului „Istoricul contabilităţii pe perioada 1202- 

1945”, elaborat de prof. dr. Dumitru 

Voina, este clasat în această 

colecţie.

Arhive personale şi familial 

245 

► Direcţia Judeţeană Brăila a Arhivelor Naţionale 

Brăila, Str. Plevnei, nr. 8 bis; 

tel.: 093/613147 

557. ALEXANDRESCU Vasile (1903-?) 


Vasile Alexandrescu a fost profesor de limba română la licee din 

Dorohoi şi Brăila. 

Dintre documentele create de acesta enumerăm însemnări, caiete 

de dirigenţie, manuscrise literare, printre care şi poezii dedicate lui Mihai 

Eminescu, studii despre Mihai Eminescu, manuscrisul lucrării Eminescu 

văzut de poeţii noştri, apărută la Cernăuţi în 1940, corespondenţa purtată 

cu Vasile Băncilă, preotul Dumitru Furtună, Leca Morariu, profesor la 

Universitatea de la Cernăuţi, Ovidiu Papadima, George Vrabie şi 

fotografii. 

Bibliografie: 

Nicolae Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela 

Vidis, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, Bucureşti, 1979, p. 

273. 

558. ANTOHI Vasile (1891-?) 


Au fost inventariate în acest fond documente rezultate din 

activitatea sindicală desfăşurată de Vasile Antohi în oraşul Brăila, statute 

sindicale, împuterniciri de reprezentare sindicală, memoriul Sindicatului 

Naţional al Marinarilor Români din portul Brăila, corespondenţă primită 

de la Gheorghe Cristescu, Leonte Gheorghe, poetul George Buznea 

Moldoveanu şi fotografii. 

Bibliografie: 



274. 

559. ARICESCU 


Pentru Constantin D. Aricescu (1823-1886), istoric, arhivist şi

246 

Brăila 

editor de documente, director al Arhivelor Statului (1871-1876), s-au 

păstrat scrisori primite de la soţia sa Iulia, născută Ciocârdia, manuscrise 

literare, printre care şi poezii dedicate Revoluţiei de la 1848. 

Este ordonată în fond şi corespondenţa Iuliei Aricescu, precum 


cea a altor membri ai familiei: Constantin C. Aricescu, colonelul 

Theodor Aricescu, Maria Aricescu Gregoriade, Nicu Gregoriade, 

ginerele lui C. D. Aricescu. 

Bibliografie: 

Nicolae Mocioiu, 

Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela 


275-277. 

560. AVESALOM V. Avesalom (1883-) 


Avesalom V. Avesalom, licenţiat în drept, a fost prefect al 

judeţului 

Brăila în anul 1932. 

Documentele incluse în fond sunt memorii ale Prefecturii Brăila 

cu privire 

la aplicarea Legii de organizare administrativă a României din 

1930, manifestările studenţeşti din 1932, însemnări ale prefectului 

Avesalom, în legătură cu atmosfera în care s-a desfăşurat congresul 

studenţilor organizat la Brăila, în anul 1932, corespondenţă personală şi 

fotografii. 

Bibliografie: 

Nicolae Mocioiu, 

Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela 


278. 

561. CÂRLAN M. Ştefan (1920-) 


nr. 371. 

Din activitatea lui Ştefan Cârlan, participant la cel de-al doilea 

război mondial cu Regimentul 38 Infanterie, în Caucaz şi Cehoslovacia, 

s-au păstrat jurnale de front (1941-1944), corespondenţă şi fotografii de 

pe frontul din Caucaz. 

562. DIANESCU N. Ion (1899-1980) 

• Anii extremi: 1907-1979, 44 u. a., inventar nr. 477. 

Ion Dianescu a fost profesor la Liceul „Nicolae Bălcescu” din 

Brăila.


Între documentele aparţinând acestuia menţionăm certificate de 

studii, programe ale Universităţii Populare Vălenii de Munte, conferinţe, 

articole 

publicate în diferite reviste şi corespondenţă primită de la Vasile 

Băncilă, Ovid Densuşianu, Vasile Goraş şi fotografii. 

563. DOMUSCIU Theodor Alfred Basarab 

Tibereanu 

(1909- ?) 


Poetul Alfred 

Basarab Tibereanu, originar din judeţul Cahul, a 

fost muzeograf 

la Brăila. 

În fondul arhivistic constituit pentru acesta au fost incluse 

corespondenţa cu Radu Baconschi, 

Miron Radu Paraschivescu, Lucian 

Predescu 

(privind Enciclopedia) şi Timonu Dominte, romancier din 

Transnistria, referitoare la publicarea poeziilor şi primirea în Uniunea 

Scriitorilor, precum şi manuscrisele unor volume de poezii şi fotografii. 

564. DE ROMA Petru, conte 


31 u.a., inventar nr.76, 


În colecţia de documente a conţilor de Roma au fost ordonate 

documente aparţinând membrilor familiei (Petru, preşedinte al 

Comunităţii 

elene din Brăila, Adela, Alexandru, politician grec, Camille 

şi Candiano de Roma), referitoare la proprietăţile acestora din judeţul 

Brăila, navele maritime deţinute, despăgubirile de război datorate de 

statul român, Comunitatea grecilor din Brăila. Se mai află în fond 

manuscrise ale creaţiilor literare, inventare ale bibiliotecii lui Petru de 

Roma, fotografii de familie şi publicaţii în legătură cu familia. 

Bibliografie: 

Nicolae 

Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela 

Vidis, Îndrumător în Arhivele 

Statului judeţul Brăila, Bucureşti, 1979, p. 

288-289. 

565. 

GÂLCĂ V. Vasile (1893-1982) 


nr. 364. 

Între documentele aparţinând lui Vasile 

V. Gâlcă, colonel, 

participant la cel de-al doilea război mondial, pe frontul 3 Ucrainean 

(1944), semnalăm manuscrise despre căpitanul Grigore Ignat, erou din 

primul război mondial, cetatea Brăilei, cetăţile genoveze de la Marea 

247

248 

Brăila 

Neagră, 

planuri şi schiţe; un album cu reproduceri şi fotografii 

reprezentând personalităţi din armata română şi rusă din timpul 

Războiului de Independenţă, aspecte de la serbările victoriei desfăşurate 

la Paris în 1919 şi trecerea în revistă a armatei române de către mareşalul 

Ferdinand Foch şi generalul Henri Mathias Berthelot. 

566. GEORGESCU George Theologu (1891-1966) 


Fondul cuprinde documente create de familiile 

Georgescu 

( G eorg e Theologu) 

şi Dobroneanu (Lazăr), înrudite prin alianţă. 

Dintre documentele poetului George Georgescu Theologu 

reţin 

atenţia m anuscrisele creaţiei literare, partiturile muzicale cu versuri ale 

poetului, 

scrisori de la Clara Caudella (fiica compozitorului Eduard 

Caudella), de la muzicologul Viorel Cosma, profesorul Orest Tafrali, 

fotografii 

reprezentând familia, pe generalul Leon Cerchez, Eduard 

Caudella, Eugen Boureanu, Radu Rosetti etc., articole şi poezii publicate 

în diferite reviste. 

În corespondenţa Aureliei Georgescu, pictoriţă, soţia lui George 

Georgescu Theologu, regăsim scrisori de la Ana Blandiana, Ion Biberi, 

Vasile Goraş, Florica Perlea, fotografii, note şi însemnări despre 

căpitanul Dobroneanu 

L. Ion, căzut pe frontul de Est în al doilea război 

mondial. 

Bibliografie: 



281-282. 

567. GORAŞ Vasile (1881-1975) 


Vasile 

Goraş, licenţiat în limbi clasice la Iaşi, a fost profesor de 

latină, greacă, română şi istorie la Liceul „Nicolae 

Bălcescu” din Brăila. 

În fondul constituit pentru acesta se regăsesc 

situaţii financiare ale 

profesori lor de la Liceul „Nicolae Bălcescu”, corespondenţă primită de la 

diferiţi artişti: Nicu Apostolescu şi G. Niculescu-Bassu, tenori la Opera 

Română, Al. Ionescu Ghibericon, actor şi Mihail Sebastian, în legătură 

cu aniversarea 

a 75 de ani de la înfiinţarea liceului (1939) şi fotografii. 

Bibliografie:




283. 

568. HASNAŞ 


Familia Hasnaş este originară din Moldova, o ramură a familiei 

este cea deschisă de Spiridon Hasnaş, ale cărui documente sunt ordonate 

în fon d. 

Cele mai multe dintre 

documentele fondului aparţin lui Spiru 

Hasnaş (născut în 1873, în Dumbrăveni, judeţul Botoşani), procuror şi 

judecător 

la Galaţi şi Brăila, scriitor şi redactor al ziarului „Dunărea de 

Jos”. Dintre ele amintim manuscrisele operelor literare proprii, nuvele, 

teatru şi pe cele primite spre publicare de la Gh. Eftimiu, Margareta 

Isbăşoiu, Nicolau George etc. 

Pentru Ion Hasnaş, inginer silvic şi Gheorghe Hasnaş (1880- 

1966), profesor de contabilitate au fost clasate în fond caiete de cursuri, 

corespondenţă şi fotografii, iar de la profesoara Victoria Hasnaş 

corespondenţă privind Legiunea de Străjere Covurlui. 

Bibliografie: 



284-285. 

569. IOAN 


Fondul este constituit din documente create de membrii şi 

prietenii familiei Ioan. Reţin atenţia brevetul pentru medalia „Crucea 

trecerii Dunării” 

conferită căpitanului Ioan Dumitrache, comandant de 

escadron în Războiul de 

Independenţă şi o fotografie a acestuia, realizată 

într-un atelier din Brăila, precum şi unele fotografii de la Odessa din 

timpul celui de al doilea război mondial. 

570. IONESCU Gheorghe (1882-?) 


Documentele incluse în fond aparţin lui Gheorghe Ionescu (1882- 

1898), Haralamb Ionescu (1907-1922), Mariei Ionescu (1912-1926) şi 

sunt în mare parte scrisori, cărţi poştale (de 

la Petru Groza) şi fotografii 

249

250 

Brăila 

(sergen tul Gheorghe Ionescu, participant la Războiul de Independenţă, 

atelier R. Rigopulo, Brăila). 

571. IONESCU Ion C. 


Din activitatea profesorului brăilean, Ion C. Ionescu au fost 

arhivate note de călătorie, însemnări, scrisori primite de la foşti colegi şi 

elevi, manuscrise ale unor poezii, 

cărţi poştale şi fotografii. 

572. ISTRATI Panait (1884-1935) 


Colecţia este formată din cărţi poştale trimise de Panait Istrati, 

scriitor de limbă franceză şi română, între anii 1925-1931, din Franţa, 

Austria, Elveţia, Iaşi şi Bucureşti, fotografii ale scriitorului şi ale soţiei 

sale, Margareta, precum şi din corespondenţa cu Nicu Constantinescu, 

frizer din Brăila, prieten cu Panait Istrati. 

573. MALCOCI D. Vasile 



În colecţia Vasile D. Malcoci au fost ordonate documente 

referitoare la viaţa lui I. Vasile D. Malcoci, comerciant şi proprietar din 

Brăila ( 1856-1859), 

brevete de ordine şi medalii conferite lui Vasile D. 

Malcoci, ofiţer şi inginer hotarnic şi cărţi 

poştale aparţinând altor membri 

ai familiei. 

574. MANOLESCU Sorin (1895-1981) 


limbile: română, franceză, greacă şi italiană. 

Pictorului Sorin Manolescu s-a născut în anul 1895, în comuna 

Armăşeşti, judeţul 

Ialomiţa, a absolvit Academia Comercială, şi-a luat 

doctoratul în ştiinţe economice şi juridice la Genova. 

Pe lângă documentele relative la preocupările profesionale, 

la 

expoziţiile 

personale şi saloanele oficiale de pictură din Bucureşti, 

menţionăm şi corespondenţa cu pictorii Mihail Gavrilov, Gheorghe 

Naum, Pantelimon Vedenischi, Ion Teodorescu-Sion, 

cu profesorul 

Vlădescu-Răcoasa, teza de doctorat a pictorului, brevete de acordare a 

diferitelor ordine şi albume cu fotografii.


Bibliografie: 



286-287. 

575. MARINESCU Gheorghe (1895-1980) 


Gheorghe Marinescu a absolvit Şcoala Politehnică din Bucureşti, 

a fost director în Serviciul tehnic al Primăriei 

Brăila. 

În fond regăsim 

documente rezultate din activitatea depusă de 

inginerul 

Gheorghe Marinescu pentru editarea revistei „Analele Brăilei”, 

scrisori de la filosoful Vasile Băncilă, de la Gheorghe Brătianu, Ioan 

Ciupală, administratorul Domeniului Coroanei, Borca din judeţul Neamţ, 

Gheorghe Eminescu, 

Vasile Goraş, Nicolae Iorga, George Hutchison, 

secreta r al Societăţii Naţionale de Geografie de la Washington, 

Mihail 

Manoilescu, Simion Mehedinţi, Ion Mihalache, Ion Marin Sadoveanu, 

Ion Vârtosu, 

Ioan C. Filitti, Iorgu Iordan şi Petre Pintilie, scriitor brăilean 

şi fotografii. 

576. SECAN Gh. Constantin (1892-?) 


Constantin Gh. Secan, lt. colonel în armata română, s-a născut la 

Galaţi. În timpul celui de al doilea război mondial a activat la 

Comandamentul Etapelor de Est, a fost demobilizat în anul 1945. 

Pentru acesta s-au păstrat certificate de stare civilă şi de studii, 

brevete pentru decoraţii, fotografii şi albume reprezentând cadre militare, 

printre care şi pe cele ale Regimentului 5 Grăniceri. 

577. SECĂREANU Lucia 


limbilele: 

română, franceză şi germană. 

Fondul este constituit din caiete cu însemnări zilnice ale Luciei 

Secăreanu pentru anii 1909-1947, cu referi la probleme personale şi de 

familie, situaţia politică din ţară, din Germania şi Anglia, moartea regelui 

Ferdinand, starea de spirit a populaţiei în timpul celor două războaie 

mondiale. 

578. SERESCU Alexandru (1890-?) 


251

252 

Brăila 

Dintre documentele create de Alexandru Serescu, inginer 

hotarnic, 

şef al Serviciului tehnic al judeţului Brăila, originar din Balta 

Albă, judeţul Râmnicu Sărat, semnalăm memoriile pentru anii 1913, 

1916-1918, 1944-1945, o scrisoare de la Vasile Sadoveanu, fratele lui 

Mihail Sadoveanu, situaţii ale Serviciului tehnic al judeţului Brăila 

pentru anii 1935-1945, planurile podului de pe Călmăţui, un arbore 

genealogic şi fotografii. 

Bibliografie: 

Nicolae Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca 

Bounegru, Gabriela 


290. 

579. TEMELIESCU Ion Temelie (1888-?) 


Din activitatea lui Ion Temelie Temeliescu (Gogu), secretar al 

Sindicatului lucrătorilor în lemn din Brăila, secretar al Comitetului 

orăşenesc P.C.R. Brăila, s-au 

păstrat o autobiografie, un memoriu adresat 

Asociaţiei foştilor deţinuţi 

politici şi antifascişti în 1958, o carte poştală 

de pe front 

(1916) şi fotografii. 

580. TEODORESCU Nistor (1893-1979) 


Generalul Nistor Teodorescu s-a născut la Nicoreşti, 

judeţul 

Vrancea în anul 1893. În primul război mondial a comandat o subunitate 

de grăniceri, 

a fost luat prizonier. Al doilea război modial îl găseşte la 

comanda unui detaşament de grăniceri, înglobat în Divizia germană 3 de 

munte, în zona Câmpulung Moldovenesc. 

Din fondul personal Nistor Teodorescu fac parte memorii de 

război, conferinţe şi expuneri, scrisori primite de creatorul arhivei de la 

foştii camarazi de arme, brevete pentru 

acordarea unor decoraţii şi 

fotografii. 

Bibliografie: 

Gheorghe Iavorschi, Fondul personal „General Nistor 

Teodorescu”, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1984, p. 194-196. 

581. ŢANE 

• Anii extremi: 1847-1985, 163 u.a., inventar nr. 183.


Fondul familial Ţane cuprinde documente ce au aparţinut 

descendenţilor lui Sficiu Ţane, bulgar stabilit la Brăila. 

Dintre membrii familiei s-a remarcat Nicolae Ţane (1903-1986), 

profesor de pedagogie la Şcoala normală de învăţători din Cetatea Albă, 

finanţa tor al revistei „Cetatea Albă” (1930-1938). Pentru acesta se 

regăsesc 

documente privind activitatea pedagogică, scrisori primite de la 

foşti colegi şi elevi, fotografii, albume şi articole publicate în ziare şi 

reviste. 

În fond se află şi documente despre pictorul Mihail Grecu (1936- 

1985), elev al lui Nicolae Ţane, Elena Aurora P. Ţane, fostă şefă a filialei 

Brăila a Arhivel or Statului 

şi albume cu fotografii. 

Bibliografie: 

Nicolae Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, 

Gabriela 


291. 

253

254 


► Direcţia Judeţeană Buzău a Arhivelor Naţionale 

Buzău, Str. N. Bălcescu, nr. 42; 

tel.: 038/719465 

582. BUTTU Constanţa 


Regăsim în această colecţie schiţe, planuri şi acte de proprietate 

ale Constanţei şi ale lui Romulus Buttu pentru terenuri şi Fabrica de 

cherestea din comuna Chiojdeni, judeţul Buzău, contestaţii la aplicarea 

Reformei agrare din 1945, contracte de împrumut încheiate între 

Societatea de Credit Funciar Român şi Alexandru Marghiloman şi 

corespondenţă de familie. 

583. CAPOTĂ 


În cele trei unităţi arhivistice ale fondului au fost incluse 

corespondenţa familiei Capotă, originară din Râmnicu Sărat şi 

documente de stare civilă, referitoare la probleme economice. 

584. CERKEZ Emil 


Au fost ordonate în acest fond corespondenţă şi amintiri în 

legătură cu Războiul de Independenţă, primul război mondial, moştenirea 

Perieţeanu, aplicarea Reformei agrare din 1945, genealogia familiei 

Cerkez şi a familiilor înrudite, catastife ale pădurii Budeşti şi ale moşiei 

Plopii Ierculeşti, judeţul Râmnicu-Sărat. 

585. DUNKA 


Documentele create de familia Dunka, originară din Polonia, 

cuprind informaţii despre membrii acesteia, printre care şi George 

Dunka, absolvent al Şcolii tehnice de la Stuttgart, membru titular al 

Societăţii Astronomice din Franţa şi despre administrarea moşiilor 

Bălăceanu şi Cochirleanca, din judeţul Buzău. 

Menţionăm existenţa unor brevete de înaintare în grade militare şi 

acordarea de ordine aparţinând lui George Dunka şi a unei monografii a 

familiei.

Buzău 

586. FOARFECĂ 


Direcţia Judeţeană Buzău a Arhivelor Naţionale conservă şi 

documente create de familia Foarfecă, din Râmnicu-Sărat, în special, 

corespondenţă relativă 

la aplicarea Reformei agrare din anul 1945. 

587. MACAROVICI George 

●Anii extremi: 1870-, 7 u.a., inventar nr. 1225, 


În fondul creat de judecătorul George 

Macarovici, au fost incluse 

documente despre 

administrarea moşiei Plopii Vechi din Râmnicu Sărat, 

prizonierii români din primul război mondial şi fotografii din oraşul 

Râmnicu 

Sărat, corespondenţă de familie. 

588. ZAMFIRESCU Alexandru 


limbile: română, italiană şi franceză. 

Documentele ordonate în fondul personal 

Alexandru Zamfirescu: 

corespondenţă de 

familie, fotografii, schiţe şi planuri ale proprietăţilor, se 

referă la administrarea moşiei Dragosloveni, 

judeţul Vrancea şi pădurii 

„Căpăţâna”, 

judeţul Râmnicu-Sărat, la aplicarea Reformei agrare din 

1945 şi la pagube de război. 

255

256 


► Direcţia Judeţeană Caraş-Severin a Arhivelor Naţionale 

Caransebeş, Str. Bistrei, nr.2; 

tel.: 055/512981 

589. CATANĂ George (1865-1944) 

●Anii extemi: 1876-1944, 16 u.a., inventar nr. 216. 

Colecţia George Catană este constituită din manuscrise ale 

povestirilor şi poveştilor publicate de folcloristul şi învăţătorul George 

Catană în timpul vieţii, în volumele În ceasuri de odihnă, Amintiri şi 

povestiri şi Poveştile Banatului, ale scenetelor şi poeziilor populare, ale 

unor studii etnografice, religioase şi istorice, precum şi din însemnări 

despre bisericile din Brebu şi Cornuţel, din Banat. 

Bibliografie: 

Constantin Brătescu, Istorie şi cultură în Arhivele Caraş- 

Severinului, Îndrumător, Bucureşti, 1997, p. 165-167. 

590. CORNEAN Nicolae 

●Anii extemi: 1939, 1 u.a., inventar nr. 119. 

Singura unitate arhivistică a colecţiei este reprezentată de 

monografia Eparhiei Caransebeş (manuscris). 

591. DRAGALINA (1860-1916) 


În fondul familial Dragalina au fost ordonate documente 

aparţinând membrilor familiei generalului Ion Dragalina: Alexandru, 

tatăl generalului, funcţionar, Alexandru, fratele generalului şi Corneliu 

Dragalina, fiul generalului, ataşat militar la Budapesta. 

Generalul Ion Dragalina (1860-1916), unul dintre cei mai 

renumiţi ofiţeri ai armatei române din primul război mondial, s-a născut 

la Caransebeş, părinţii săi fiind originari din localitatea Borlova, sat 

aşezat pe malul râului Sebeş. 

O mare parte dintre documentele incluse în fond se referă la viaţa 

şi activitatea generalului Ion Dragalina, cel care a condus operaţiunile 

militare din zona Timiş-Cerna şi a organizat rezistenţa armată în Valea 

Jiului, în anul 1916. Acestea sunt certificate şcolare, aprecieri de 

serviciu, decrete regale pentru acordarea de ordine şi avansarea în grade 

militare, ordine de operaţiuni ale Armatei I, Divizia I din zona Turnu 

Severin, buletine de informaţii de pe front (din anul 1916) şi manuscrise

Caraş-Severin 

ale unor lucrări cu caracter militar redactate în anii 1914-1915. 

De asemenea, se regăsesc în acest fond memoriile căpitanului 

Alexandru 

Gărdescu, în legătură cu operaţiunile militare desfăşurate în 

Oltenia şi fotografii reprezentând pe generalul Ion Dragalina, pe Elena 

soţia acestuia şi alţi membri ai familiei. 

Bibliografie: 

Constantin Brătescu, 

Istorie şi cultură în Arhivele Caraş- 

Severinului, 

Îndrumător, Bucureşti, 1997, p. 156-159. 

592. JUMANCA Pavel (1886-1975) 

●Anii extemi: 1856-1965, 11 u. a., inventar nr. 521. 

Învăţătorul Pavel Jumanca a transmis urmaşilor un mare număr de 

caiete cu 

memorii ce acoperă tinereţea acestuia, perioadele de elev şi cadru 

didactic („Învăţător de şcoală românescă în vremea stăpânirii ungureşti”), ce 

descriu luptele de la Mărăşeşti şi refugiul, precum şi destrămarea Imperiului 

Ţarist. În caietul VI, intitulat „În România Mare” sunt prezentate 

evenimentele din Caransebeş din noiembrie-decembrie 1918, ocupaţia sârbă 

şi franceză, intrarea armatei române în oraş în anul 1919. 

Bibliografie: 

Constantin Brătescu, 

Istorie şi cultură în Arhivele Caraş- 

Severinului, 

Îndrumător, Bucureşti, 1997, p.168-169. 

593. NEMEŞ Vasile 

●Anii extemi:1792-1937, 


Învăţătorul 

Vasile Nemeş, iubitor de istorie românească a adunat 

în colecţia 

sa documente referitoare la viaţa şi rolul localităţilor din 

Valea Almăjului, Rudăria, Bănia şi Bozovici. Printre ele semnalăm o 

listă cu numele elevilor ce urmau să fie şterşi din evidenţele şcolii 

româneşti din Rudăria şi cu cei recrutaţi pentru şcoala germană (1885), 

însemnări zilnice din anii 1857-1895 ale învăţătorului Craia din Rudăria, 

o foaie volantă cuprinzând poezia „Revedere frăţească” de Doamna 

Smara, dedicată ardelenilor şi bănăţenilor care au participat la jubileul 

din 1906. De asemenea, dintre documentele colecţiei mai enumerăm 

jurnalul de front şi memoriile lui Alimpiu Radulea (pentru anii 1915- 

1917), învăţător la şcoala din Ritişor (azi în Iugoslavia) şi la cea din 

Rudăria, cântece ostăşeşti culese de la militarii români din armata austroungară 

în timpul primului război mondial, conscripţia satului Rudăria din 

anii 1855-1897 (azi Eftimie Murgu), o stampă şi un tabel cu locuitorii 

257

258 


acestei localităţi căzuţi în primul război mondial, precum şi partituri 

muzicale dedicate lui Eftimie Murgu, compuse de Ioan Vida. 

594. NOVACOVICI Romulus 


Cele şapte unităţi arhivistice ordonate 

în colecţie cuprind 

documente referitoare la viaţa învăţătorului Emilian Novacovici din 

Răcăjdia, 

judeţul Caraş, la activitatea depusă de acesta pentru organizarea 

vieţii politice a românilor din cercul Răcăjdia şi educaţia elevilor. 

La acestea se adaugă şi apeluri ale Partidului Naţional Român, 

manifeste ale tinerimii academice române din Transilvania şi Banat 

adresate 

memorandiştilor arestaţi, scrisori primite de Emilian Novacovici 

de la redacţia ziarului „Poporul Român” din Budapesta şi trimise de 

acesta din Lagărul de internaţi politici de la Kabold, Ungaria, soţiei sale, 

Carolina, scrisori de familie şi decupaje din ziarele vremii. 

Bibliografie: 

Constantin 

Brătescu, Istorie şi cultură în Arhivele 

Caraş- 

Severinului, Îndrumător, 

Bucureşti, 1997, p.160-164. 

Idem, Fondul personal „Romulus Novacovici”, în „Revista 


595. POIENARIU Goian Aurel 


Colecţia este constituită din manuscrisele 

unor poezii ale 

lui Aurel Goian Poienariu, câteva numere din publicaţia editată de acesta 

„Solia Graniţei”, autobiografia şi o fotografie a poetului. 

596. VELOVAN Ştefan – BIJU Mircea Traian 

●Anii extemi: 1859-1948, 81 u.a., inventar nr. 988, 

Docume 

ilii din oraş şi de către 

Ştefan 

mbrii acestei familii, cum ar fi: arborele 

1 

limbile: română, germană, maghiară şi franceză. 

ntele fondul au fost create de Eftimie şi Elisabeta Biju din 

Caransebeş, membrii unei bogate şi respectate fam 

Velovan, mare pedagog al şcolii româneşti, căsătorit cu Ana, fiica 

celor doi învăţători. 

Arhivele Naţionale din Caraş-Severin conservă mai multe 

documente provenind de la me 

1 Denumirea fondului a fost stabilită de Biju Mircea Traian.

Caraş-Severin 

genealogic 

al familiei Biju, acte de stare civilă, certificate şcolare şi 

fotografii. 

Menţionăm existenţa unor scrisori aparţinând lui Mihai Biju, fiul 

lui Eftimie şi al Elisabetei Biju, referioare la tipărirea unor hărţi ale 

Banatului 

şi a inventarului bibliotecii acestuia, precum şi a unor 

documente provenind de la fratele acestuia, Alexandru, inginer, despre 

trecerea în România, renunţarea la cetăţenia maghiară şi activitatea 

desfăşurată în cadrul Epitropiei Aşezămintelor Brâncoveneşti. 

Reţin atenţia şi fotografiile pictoriţei Alexandrina Biju şi un imn al 

Liceului „Radu Greceanu” din Slatina, compus de profesorul Traian 

Biju. 

Pentru Ştefan Velovan se păstreză documente privitoare la 

numirea ca profesor la şcoli de învăţători din Bucureşti, Câmpulung 

Muscel 

şi Craiova şi la participarea sa la redactarea Enciclopediei 

Române publicată de ASTRA de la Sibiu. 


Bibliografie: 

Constantin 

Brătescu, Ştefan 

Velovan. Pedagog şi filozof român 

(1852- 1932), Editura Ionescu, Caransebeş, 2000, 134 p. 

597. VINTILĂ Petru (n. 1922) 


Fondul arhivistic al scriitorului Petru Vintilă cuprinde documente 

personale şi de familie, rezultate din activitatea ziaristică, corespondenţă 

cu Camil 

Baltazar, Radu Cârneci, Aurel Cosma, Nichifor Mihuţa, Mircea 

Şerbănescu, Dragoş Vicol, precum şi Uniunea Scriitorilor şi diverse 

edituri. 

Au fost incluse în fond manuscrisele ştiinţifice şi literare ale lui 

Petru Vintilă, 

între care menţionăm lucrările Cum era Eminescu, 

Culegere 

de documente, mărturii şi evocări, Dicţionarul de geografie 

literară, Romanul cronologic Eminescu, romanul Horea, studiul 

Veteranul doctor Isac, privitor la unul dintre medicii lui Eminescu, 

precum şi manuscrise aparţinând altor scriitori ca Fănuş Neagu şi Aurel 

Cosma. 

Au fost ordonate în fond şi lucrări artistice ale lui Petru Vintilă 

schiţe, desene, 

fotografii şi vederi. Dintre fotografii, semnalăm pe aceea 

care reprezintă 

intrarea armatei române în Oraviţa la 3 august 1919. 

259

260 


► Direcţia Judeţeană Călăraşi a Arhivelor Naţionale 

Călăraşi, Str. Pompierilor, nr. 1; 

tel.: 042/316118 

598. BELCIN Stan Lazăr (1902-1982) 


Lazăr Stan Belcin, licenţiat în litere şi filosofie, s-a născut în 

localitatea Griviţa, judeţul Ialomiţa, a fost magistrat la Miercurea Ciuc, 

apoi avocat şi profesor la Călăraşi, primar al oraşului în anul 1938 şi ajutor 

de primar până în 1940. S-a remarcat prin activitatea depusă la Liga 

Culturală – secţia Ialomiţa, ca director al Ateneului Popular Ialomiţa din 

Călăraşi, preşedinte al societăţii sportive „Freamătul ”, ca membru al 

„Fundaţiilor Regale” – subdirecţia Călăraşi şi ca publicist la gazetele 

„Acţiunea”, „Viaţa Bărăganului”, „Gazeta Ialomiţenilor” etc. 

Între documentele incluse în fond semnalăm un jurnal de război, în 

două volume (1942-1944), articole despre personalităţile ce au vizitat oraşul: 

Iancu Brezeanu, Nicolae Iorga, Cezar Petrescu, Bibliografia istorică şi literară 

a Bărăganului, primită de la profesorul Nicolae Scăunaş, statutului Universităţii 

Populare „Ialomiţa” - Călăraşi, din anul 1927, corespondenţa primită de la 

scriitorul George Acsinteanu, arheologul Vladimir Dumitrescu, Ştefania 

Petrescu, soţia lui Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, poeţii Octav Sangeţiu şi 

Teodor Scarlat, istoricul I. D. Ştefănescu, baritonul Mihail Vulpescu şi 

Constantin C. Giurescu, textele unor conferinţe, impresii de călătorie şi amintiri. 

599. CULICĂ Vasile Florian (1916-1980) 



Juristul şi literatul Vasile Florian Culică s-a născut la Călăraşi într-o 

familie de marinari. A urmat liceul la Odorhei şi studiile superioare la Bucureşti, 

a fost procuror, judecător şi preşedinte al Tribunalului judeţului Ialomiţa şi 

autor a trei volume de versuri, fiind şi un pasionat arheolog şi numismat. 

În arhiva lui Vasile Florian Culică regăsim acte de studii, 

manuscrise ale poeziilor şi lucrărilor ştiinţifice, articole publicate, 

programe şi afişe ale unor sesiuni de comunicări ştiinţifice, un jurnal al 

unei expediţii arheologice întreprinsă pe Dunăre în anul 1963. 

Bibliografie: 

Doina Hagea, Fondul personal Vasile Culică, în „Revista Arhivelor”, 

nr. 4, 1994, p. 399-402.


► Direcţia Judeţeană Constanţa a Arhivelor Naţionale 

Constanţa, Str. Ştefan cel Mare, nr.121; 

tel.: 041/665463 

600. MASTERO 

• Anii extremi: 1857; 1870-1974, 52 u.a., inventar nr. 

303, limbile: română, franceză, greacă, rusă şi poloneză. 

Familia Mastero s-a stabilit la Constanţa după anul 1878, venind 

din oraşul Ismail, unii dintre membrii familiei au ocupat funcţii publice 

în cadrul primăriei Constanţa. 

De la Nicolae Mastero s-au păstrat contracte de arendare şi de 

vânzare, hotărâri judecătoreşti, poliţe, privind proprietăţile din judeţul 

Constanţa şi participarea la societăţi pe acţiuni şi bănci, corespondenţă 

purtată cu I. Dunka, colonelul Nicolae Kiriţescu, Vasile G. Morţun şi 

Iuliu Roşca, relativă la afaceri, probleme de politică şi alegeri locale, 

precum şi la colonizarea în Dobrogea. 

Pentru soţia acestuia, Angela Mastero Priapopulus, învăţătoare 

din Grecia, menţionăm unele documente ce reflectă situaţia 

proprietăţilor, evenimentele din viaţa familiei regale a României în anul 

1926, moartea regentului Nicolae Buzdugan în 1929, relaţiile cu Ioan 

Gigurtu, pagubele produse de rechiziţionarea unor clădiri pentru trupele 

germane şi apoi sovietice şi scrisori primite de la cel de al doilea soţ, 

Paul Adamis, consul al Greciei la Constanţa şi membrii familiei. 

S-au păstrat documente personale şi scrisori provenind de la 

Alexandru Mastero, fiul lui Nicolae şi al Angelei Mastero, de la Maria 

Luiza Mastero, soţia lui Alexandru Mastero şi de la Nicoleta Mastero 

Cantacuzino, fiica lui Alexandru şi a Mariei Luiza Mastero. 

De asemenea, au fost clasate şi documente aparţinând lui Anatol 

Magrin, agent consular al Franţei la Constanţa, funcţionar consular la 

Galaţi, Poznan şi San Francisco, soţiei acestuia, Rosa (Hesse) Magrin şi 

fiul lor, Marţial Magrin, consul al Franţei la Constanţa, referitoare la 

proprietăţile acestora din Bucureşti. 

Fotografiile reprezentând membri ai familiei Mastero şi cărţile 

poştale au fost ordonate la Colecţia Fotografii a Direcţiei Judeţene 

Constanţa a Arhivelor Naţionale. 

261

262 

Constanţa 

601. POPESCU Gheorghe şi Paulina 


Gheorghe Popescu (1878-?) a fost învăţător şi director de şcoală, 

primar al Constanţei între anii 1929-1933 şi membru fondator al 

Partidului Naţional Ţărănesc. Soţia acestuia, Paulina a fost profesoară şi 

directoare a Şcolii normale de fete din Constanţa. 

În fond au fost incluse brevete de acordare a unor medalii şi 

ordine lui Gheorghe Popescu, un memoriu relativ la retragerea abuzivă a 

pensiei (1960), referinţe prin care se afirmă că Gheorghe Popescu a 

cunoscut şi a tolerat activitatea comunistă în cadrul Partidului Naţional 

Ţărănesc; proces-verbal de predare a apartamentului lui Gheorghe 

Popescu către maiorul sovietic Tiganov. 

De asemenea, menţionăm şi unele documente privind activitatea 

didactică a Paulinei Popescu; procese-verbale de inspecţie, caiete cu 

poezii şi fotografii. 

602. RĂDULESCU A. Constanţiu şi Smaranda 


Fondul este constituit din documente aparţinând unor membrii ai 

familiei, printre acestea menţionăm: diplome de licenţă în farmacie şi 

drept, eliberate de Universitatea din Bucureşti şi din Liège, un afiş 

electoral al Partidului Conservator Democrat din anul 1910, brevete de 

acordare a unor medalii lui Constanţiu Rădulescu, participant la luptele 

din primul război mondial, publicaţii şi fotografii de familie. 

De asemenea, au fost incluse în fond reţete eliberate de chirurgul 

Alexandru Gafencu şi o serie de documente referitoare la cumpărarea de 

către Costache Movilă a unor proprietăţi în Bucureşti, judeţele 

Dâmboviţa şi Prahova. 

603. STANCIU I. Ovidiu 

● Anii extremi: 1877-1943, 91 u.a., inventar nr. 387. 

Ovidiu I. Stanciu s-a născut la Ostrov, a fost cercetaş în primul 

război mondial, a absolvit Şcoala de Război în 1934 şi a participat la 

luptele din al doilea război mondial, cu gradul de colonel. 

În fond se regăsesc documente create de învăţătorul Ion Soltescu 

(Soltis, nume de origine basarabeană), născut în anul 1848, căsătorit cu 

Luiza Ghezzo din Italia, venită la Giurgiu, (din căsătoria acestora s-a 

născut o fiică, Virginia, mama lui Ovidiu I. Stanciu); de Virginia 

Soltescu, căsătorită cu Ivanciu Iordan Stanciu şi de Ion Cotovu, învăţător


la Şcoala primară nr. 1 din Ismail, al doilea soţ al Anastasiei Soltescu, 

bunica lui Ovidiu I. Soltescu. 

De asemenea, au fost ordonate documente aparţinând lui Ivanciu 

Iordan Stanciu şi ale fiului său, Ovidiu I. Stanciu, precum şi numeroase 

fotografii cu membrii familiei, unii dintre ei, prizonieri în primul război 

mondial. 

263

264 


Direcţia Judeţeană Covasna a Arhivelor Naţionale 

Sf. Gheorghe, Str. P-ţa Libertăţii, nr.7; 

tel.: 067/311090/233 

604. ABOD, din Dalnic 



Arhiva familiei Abod din Dalnic, scaunul Trei Scaune, conţine 

contracte de vânzare, de zălogire şi de împărţire a averii acestei familii. 

605. ADAMOS Francisc şi CACSO Dominic 



Între documentele colecţiei personale regăsim conscripţii ale 

posesiunilor din Aluniş şi Măgheruş, , o diplomă de 

înnobilare de la Gabriel Bethlen, sentinţe judecătoreşti, acte ale familiilor 

Galfi din Măgheruş, Nagy, Szabadi şi Tokes din . 

606. ANDRAD şi BEDER, din Brateş 



O confirmare de posesie de la principele Gheorghe Rakoczi I, 

contracte de împărţire a averii, schimb de terenuri pentru familiile Andrad 

şi Beder din Brateş, scaunul Trei Scaune, au fost adunate în arhiva familiei. 

latină. 

607. ANTAL, din Moacşa 

• Anii extremi: 1812-1843, 1 u.a., inventar nr. 74, limba 

Certificate şcolare de absolvire a Colegiului reformat din 

Odorheiu Secuiesc, aparţinând lui Sigismund Antal din Moacşa, scaunul 

Trei Scaune, se află în această unitate arhivistică. 

608. APÁTI, din Vurpăr 


maghiară. 

Contracte de împrumuturi şi audieri de martori pentru familia Apáti 

din Vurpăr, , sunt incluse în arhiva familiei.

Covasna 

609. APOR, din Turia de Jos 

• Anii extremi: 1325-1895; 


limbile: maghiară, 

latină şi germană. 

Familia Apor este una dintre importantele 

familii nobiliare ale 

Transilvaniei 

ce a deţinut numeroase posesiuni şi curţi nobiliare. Unii 

dintre membrii acestei familii, originară din Turia de Jos, scaunul Trei 

Scaune, au îndeplinit funcţii în administraţia şi justiţia transilvană. Astfel, 

amintim pe contele Ştefan Apor, prefect al comitatului Turda în anul 1696 

şi comisar superior militar în 1703, pe baronul Peter Apor, doctor în 

filosofie în 1696, prefect al comitatului Târnava în anul 1699, pe Iosif 

Apor, administrator al arhivelor conventului Cluj-Mănăştur în anul 1793, 

pe Apor Lazăr care era la 1823 jude regal al comitatului Alba de Sus şi pe 

Carol Apor ce era în 1861 magistrat la Tabla regească din Târgu Mureş. 

Mulţi membri ai familiei au fost între anii 1578-1849 consilieri de curte. 

Fondul familial Apor este ordonat pe serii de documente: A. acte, 

B. posesiuni, 

în ordine alfabetică, C. conscripţii urbariale, D. procese 

succesorale, E. socoteli privind veniturile de pe posesiuni, F. date privind 

istoricul familiei Apor, G. acte financiare, H. istorie, I. cultură 

Transi 

informaţii despre 

posesiu 

eimenilor, la 

Andrei, Mihai şi Francisc Apor, prizonieri la tătari în Crimeea în anul 

1663, la răscumpărarea lui Andrei cu suma de 200 florini, la scrisoarea 

1 , L. date 

privind arhiva familiei Apor, M. manuscrise, N. corespondenţă particulară. 

Arhiva familiei Apor este un adevărat manual de istorie a 

lvaniei, aici şi-au găsit locul diplome regale, imperiale, voievodale 

şi princiare emise de: Carol Robert şi Ioan Zapolya, Petru Rareş, 

Ferdinand I de Habsburg, voievozii Emeric Balassa şi Ştefan Mailat, 

Ioan Sigismund, Cristofor Bathory, Sigismund Bathory, Mihai Viteazul, 

Sigismund Rakoczi, Gabriel Bathory, Gabriel Bethlen, Gh. Rakoczi I şi 

II, Acaţiu Barcsai, Ioan Kemény, Mihail Apafi I. 

Documentele incluse în fond cuprind 

nile, curţile nobiliare şi castelele familiei Apor (castelul din 

Sânzieni, curtea nobiliară de la Plăieşii de Sus, cetatea Balvanyos, 

castelul din Caşinul Mic), rolul unora dintre membrii ei în administraţia, 

justiţia şi armata Transilvaniei, numeroasele procese de împărţire a averii 

familiei, intrări în posesie asupra moşiilor şi iobagilor, împrumuturi 

acordate, datorii în sume de bani, litigiile avute cu moldovenii pentru 

Muntele Mic, precum şi despre castelul din Caşinul Mic. 

Menţionăm şi documentele referitoare la răscoala s 

1 Pentru grupele J. şi K. nu există documente. 

265

266 


lui Constantin 

Cantacuzino prin care îl informa pe Samuel Kálnoky 

despre mişcările trupelor otomane la sud de Dunăre în anul 1685, la papa 

Inocenţiu al IX-lea, care a aprobat ţinerea de procesiuni religioase la 

curtea lui Ştefan Apor, drept recunoaştere a jertfei lui Lazăr Apor căzut 

în campania din 1683-1684, la papa Inocenţiu XII care a dat lui Ştefan 

Apor binecuvântarea apostolică (1698), la răscoala lui Horea, Cloşca şi 

Crişan, precum şi la acţiunile lui Carol Apor pentru alipirea Partiumului 

la Ungaria în 1861, dietele Transilvaniei, activitatea Tablei regale din 

Târgu Mureş. A fost inclusă în fond şi corespondenţa lui Lájos Kossuth 

şi Lazăr Apor din anul 1848. 

Multe dintre documente fac referire la situaţia familiei Kálnoky, 

iar altele la familiile Apafi, Bodor, Boer, Beldy, Bethlen, Bornemisza, 

Balint, Csaki, Gyulay, Haller, Kornis, 

Macskási, Petki, Románi, Simony, 

Szekely, 

Teleki, Tőkőli, Thoroczkay, Toldalaghy şi Wesselenyi. 


610. APOR, din Zălan 


4 u.a., inventar nr. 74, limba 

maghiară. 

În arhiva familiei Apor din Zălan, scaunul Trei Scaune, au fost 

incluse contracte 

de zălogire, de împărţire de posesiuni între membrii 

familiei şi corespondenţă 

particulară aparţinând lui Iosif Apor. 

611. BABOS, din Beşeneu 

• Anii extremi: 1816, 1 u.a., inventar nr. 74, limba 

maghiară. 

Contracte de zălogire, de schimb 

şi conscripţii de bunuri se 

regăsesc 

în arhiva familiei Babos din Beşeneu, scaunul Trei Scaune. 

612. BACZONI, din Dobolii de Jos şi KISS, din Sânzieni 


maghiară. 

Unitatea arhivistică este constituită din documente referitoare la 

împărţirea 

averii din localităţile Dobolii de Jos şi Sâncrai, aparţinând 

membrilor familiilor Baczoni din Dobolii de Jos şi Kiss din Sânzieni, 

scaunul 

Trei Scaune. 

613. BAKTSI, din Albiş 



Contracte de împărţire, de schimb şi de zălogire a averii familiei

Covasna 

Baktsi din Albiş, scaunul Trei Scaune, 

sunt reunite în această arhivă. 

614. BALÓ, din Batani Mari 


maghiară. 

Arhiva 

familiei Baló din Batani Mari, judeţul Covasna, cuprinde 

contracte de schimb de posesiuni, de zălogire 

şi vânzare-cumpărare, o 

scrisoare 

a prizonierului Vilmos Baló, trimisă din Siberia în anul 1917. 

615. BALOG, din Fotos 


maghiară. 

Pentru 

familia Balog din Fotos, scaunul Trei Scaune, s-au păstrat 

contracte de vânzare-cumpărare şi de 

schimb a unor posesiuni. 

616. BÁNDI şi BENEDEK, din Biborţeni 


maghiară. 

Scrisori 

testimoniale, contracte de schimb şi de înţelegere asupra 

succesiunii între fraţii Benedek se regăsesc în arhiva familiilor 

Bándi şi 

Benedek 

din Biborţeni. 

617. BÁNYAI, din Odorheiu Secuiesc 


limbile: maghiară şi franceză. 

Scrisori ale lui 

Bányai 

Anton din Odorheiu Secuiesc, aflat în 

închisoarea din Alba Iulia, sunt incluse în arhiva familiei. 

618. BARABÁS, din Lisnău 



Regăsim 

în această arhivă contracte de înţelegere, scrisori 

de zestre, 

audieri de martori ale familiei Barabás din Lisnău, 

scaunul Trei Scaune. 

619. BARABÁS Samuil (?-1880), din Popăuţi 



Colecţia 

conţine documente în legătură cu pensionarea lui 

Barabás Samuil, dascăl reformat din Popăuţi, posesiunile 

familiei şi 

corespondenţă personală cu membrii familiilor Apor şi Bogáts, fişe de 

documente emise în anii 1303-1789, referitoare la istoria secuilor, copii 

267

268 


de documente 

provenind de la Iancu de Hunedoara, fragmente din 

cronica lui Simon de Geza, Anonymus şi Cronica pictată de la Viena. 

Mai sunt păstrate în această colecţie şi conscrieri ale posesiunilor 

familiilor Bede din Boroşneu Mare şi Pál din Brateş, scaunul Trei 

Scaune, privilegii emise de regina Isabela, Sigismund Bathory, Gheorghe 

Rakoczi I, modele de monede de 5, 10, 50, 100 şi 1000 de guldeni. 

620. BARTHA, din Boroşneu Mare 


maghiară. 

Contracte de împărţire de posesiuni, privilegiile secuilor, extrase 

din procesele-verbale ale adunărilor scaunului Trei Scaune au fost incluse 

în arhiva familiei Bartha din Boroşneu Mare, scaunul Trei Scaune. 

621. BARTHA, din Dalnic 


maghiară. 

În arhiva familiei Bartha, din Dalnic, scaunul Trei Scaune, au fost 

ordonate testamente şi contracte de împărţire a averii familiei şi note 

genealogice privind înrudirea cu familia Bartha din Boroşneu Mare. 

622. BARTOK, din Mărtineni 


maghiară. 

Genealogia familiei Bartok din Mărtineni, scaunul Trei Scaune, şi 

contracte de împărţire a averii între membrii familiei sunt cuprinse în 

arhivă. 

623. BEDO, din Calnic 


maghiară. 

Pentru familia Bedo din Calnic, scaunul Trei Scaune, au fost 

ordonate în arhivă contracte de zălogire, de schimb de posesiuni şi 

audieri de 

martori . 

624. BEDO, din Ilieni 


maghiară. 

Certificate de calfă emise de breasla croitorilor din Aiud pentru 

Bedo Mihai din Ilieni, scaunul Trei Scaune, au fost ordonate în arhiva 

familiei.

Covasna 

625. BEKE, din Cernatul de Sus 



maghiară. 

Pentru familia Beke din Cernatul de Sus, scaunul Trei Scaune, se 

păstrează contracte de schimb, de vânzare şi împărţire de posesiuni. 

626. BEKE, din Cernatul de Jos 


maghiară. 

În această arhivă se conservă conscripţia nobililor din scaunul 

Trei Scaune 

pentru anul 1635, un extras din această conscripţie privind 

bunurile 

familiei Beke din Cernatul de Jos, testamente şi contracte de 

împărţire a averii între fraţi. 

627. BÉLDI, din Ozun 


maghiară. 

Documentele procesului familiei Béldi din Ozun pentru pădurea 

din Prejmer se află în această arhivă. 

628. BENE, din Pava 

• Anii extremi: 1782- 1846, 1 u.a., inventar nr. 74, limba 

maghiară. 

Contracte de împărţire a averii şi de înţelegere, scrisori testimoniale 

ale familiei Bene din Pava, scaunul Trei Scaune, au fost ordonate în arhivă. 

629. BENEDEK, din Batani Mici 



maghiară. 

Scrisori testimoniale, cărţi poştale trimise de prizonieri şi 

corespondenţa 

familiei Benedek din Batani Mici, , se 

regăsesc 

în arhiva acestei familii. 

630. BENEDEK, din Tălişoara 



şi latină. 

Arhiva 

familială cuprinde scrisori adresate preotului reformat 

Jozsef Benedek din Tălişoara, scaunul Trei Scaune, privind probleme 

personale, de familie, bisericeşti şi despre fabrica de sticlă din Zălan. 

Menţionăm şi existenţa unor 

scrisori din timpul Revoluţiei de la 

1848 aparţinând lui Sandor, fiul lui Jozsef Benedek. 

269

270 


631. BENKÖ, din Turia de Jos 


maghiară. 

Cele două unităţi arhivistice conţin documente relative la 

activitatea desfăşurată de Dionisie Benkö, maior în timpul Revoluţiei de 

la 1848-1849 şi acte de dovedire a nobilităţii familiei Benkö din Turia de 

Jos, scaunul Trei Scaune. 

632. BERNALD, din Cernatul de Jos 


maghiară. 

Au fost 

incluse în această colecţie acte relative la membrii familiei 

Bernald 

din Cernatul de Jos, scaunul Trei Scaune, Francisc, Ioan, Gheorghe, 

Cristina şi alţii, contracte de vânzare-cumpărare, de schimb şi de zălogire a 

unor proprietăţi, documente despre familia Kálnoky şi un registru cu 

conscripţia moşiilor lui Maurer 

Ştefan din Ormeniş, comitatul Mureş. 

633. BETHLEN conţi 




Cele şapte unităţi arhivistice conţin: conscripţia moşiilor din 

comitatul Alba de Sus ale contelui Emeric Bethlen, o diplomă de 

înnobilare pentru contele Peki Laurenţiu şi informaţii despre familiile 

Daniel din Vârghiş şi Révai. 

634. BIÁLIS, din Ilieni 



maghiară. 

Conscripţia bunurilor 

familiei Biális aflate în localităţile Ilieni, 

Dobolii 

de Jos, Sâncrăieni şi Coşeni, scaunul Trei Scaune, se păstrează 

în arhiva familială. 

635. BIRÓ 


maghiară. 

Arhiva cuprinde certificate şcolare emise de Colegiul reformat din 

Aiud pentru 

Iosif Biró, precum şi acte de plată a pensiei.

Covasna 

636. BIRÓ, din Zetea 

• Anii 

extremi: 1712-1854, 1 u.a., inventar nr. 74, limba 

maghiară. 

Pentru familia Biró din Zetea, scaunul Trei Scaune, au fost 

adunate contracte de zălogire, de vânzare-cumpărare, de schimb de 

posesiuni şi testamente. 

637. BIRTALAN, din Baraolt 


maghiară. 

Testamente, genealogia familiei, 

contracte de schimb a unor 

posesiuni 

şi de împărţire a averii între fraţii Birtalan din Baraolt se află în 

singura unitate 

de păstrare a arhivei. 

638. BITAI, din Chilieni şi Purcăreni 


maghiară. 

Documentele create de familia Bitai se referă 

la împărţirea averii 

între fraţi, 

activitatea învăţătorilor Gheorghe Bitai din , a lui 

Alexandru Bitai din Purcăreni, scaunul Trei Scaune şi la plângerile 

locuitorilor 

din „cele şapte sate”. 

639. BODOR, din Leţ 


Un document emis de voievodul Petru de Szentgyorgy 

şi de Bozin, 

comitele secuilor 

în procesul Bodor, genealogia familiei Bodor din Leţ, 

scaunul Trei Scaune, au fost ordonate în arhivă. 

640. BOGÁTS Dionisie, din Mădăraş 



În colecţia personală a lui 

Bogáts Dionisie din localitatea 

Mădăraş, scaunul Ciuc, au fost adunate 

documente în legătură cu 

genealogia unor familii, primul guvern maghiar format la 1848, procese 

şi conscrieri 

ale posesiunilor familiilor Haller şi Apor, conscrieri de 

posesiuni din localităţile Ozun şi Dalnic, judeţul Covasna. 

Se mai regăsesc în colecţie o diplomă 

de la Sigismund 

Rakoc zi, conscripţii 

ale parohiilor reformate, romano-catolice, 

neunite 

şi unitariene din scaunul Orbai din anul 1780 şi ale 

pădurilor, precum 

şi indexuri ale documentelor familiei Bogdan din Covasna, ramura 

271

272 


descendentă 

din localitatea Mărtineni. 

641. BOGDAN, din Mărtineni 



În fondul familiei Bogdan din Mărtineni regăsim genealogii ale 

familiei originară din Covasna şi ale ramurilor Bogdan din comitatul 

Dobâca, localitatea Mikola, din comitatul Satu-Mare şi comitatul 

Maramureş, contracte de cumpărare şi împărţire a averii, testamente, 

audieri de martori şi corespondenţă relativă la nobilitatea familiei. 

Sunt ordonate în fond şi documente ale familiilor Rákosi din 

Cernatul de Sus, ramura din satul Mărtineni, 

Potsa din Hătuica, Tusa din 

Mărtineni, Hamar din Alungeni şi un istoric 

al familiei Bogdan, întocmit 

de Geza Bogdan în anul 1904. 

642. BOGDÁN, din Sfântu Gheorghe 


maghiară. 

În arhivă au fost incluse acte şcolare aparţinând membrilor familiei 

Bogdán din Sfântu Gheorghe şi scrisori ale „băieţilor Zathureczky” din 

prizonierat, în primul război mondial (1914-1919). 

643. BORA, din Simeria 


latină. 

Arhiva conţine acte de înnobilare 

ale familiei Bora din Simeria. 

latină. 

644. BUÇSI, din Brateş 


Singura unitate arhivistică conţine contracte de împărţire a averii, 

testamente şi date genealogice pentru familia Buçsi din Brateş, scaunul 

Trei Scaune. 

645. BUDAI, din Turda 



În arhivă au fost incluse contracte de schimb, de vânzarecumpărare 

şi de împărţire a averii familiei 

Budai din Turda.

Covasna 

646. CSÁKÁN, din Zăbala 


limbile: 

maghiară şi germană. 

Contracte de schimb, de împărţire a averii şi de succesiune ale 

familiei Csákán din Zăbala, scaunul Trei Scaune, se regăsesc în arhiva 

acestei familii. 647. CSEH, din Catalina 



Fondul arhivistic Cseh conţine acte procesuale, împărţiri 


conscripţii de posesiuni, testamente, genealogia familiei, date despre 

familiile Demien din Dalnic, Demien şi Vajna 

din Catalina, un registru 

cu copiile documentelor familiei Cseh, originară din localitatea Catalina, 


Corespondenţa inclusă în fond se referă la Ignatie Cseh, vicejude 

regal al scaunului Kesdi şi comisar gubernial, precum şi la desfiinţarea 

robotei în anul 1848. 

648. CSEH, din Cernatul de Jos 




Audieri de martori în cauze judiciare ale familiei Cseh din 

Cernatul de Jos, scaunul Trei Scaune şi genealogia familiei Bornemisza 

au fost incluse în arhiva familiei. 

649. CSIA, din Sântionlunca 


maghiară. 

Scrisori aparţinând lui Csia din Sântionlunca, scaunul Trei 

Scaune, expediate din Braşov, Cluj şi Bologna, sunt cuprinse în arhivă. 

650. CSISZER, din Etfalău 


maghiară. 

În arhiva familiei Csiszer din Etfalău, scaunul Trei Scaune, se 

regăseşte un testament şi o conscripţie a terenurilor din Etfalău şi Zoltan. 

273

274 


651. CSOMA, din Ghelinţa 



Documentele fondului se referă la posesiunile familiei Csoma din 

Gh elinţa, scaunul Trei Scaune, audieri de martori, cumpărarea unei 

păduri în localitate, zălogiri de terenuri, arendarea unei mori, proprietate 

a familiei şi la Iosif Csoma, notar al Transilvaniei în anul 1783. 

652. CSUTAK Vilhelm, din Covasna 



Arhiva 

familiei conţine acte de zălogire, contracte de vânzarecumpărare, 

învoieli, cauze procesuale, hotărâri judecătoreşti referitoare la 

bunuri şi posesiuni din Voineşti, ridicarea 

lui Karoly Csutak la rangul de 

ductor al scaunului Trei Scaune în anul 

1895 şi conscripţii pentru 

localităţile Voineşti, Boroşneu Mare, Ghelinţa, Zagon şi Zăbala din 


De asemenea, au fost clasate şi documente de la Mihail Apafi I şi 

Gabriel Bathory privind localităţile Brâncoveneşti şi Ocna Sibiului, 

însemnări despre principele Francisc Rakoczi II, Revoluţia de la 1848 

din Banat, familiile Apor şi Kemény. 

653. DAMOKOS, din Cernatul de Jos 


limbile: latină, maghiară. 

Fondul familial conţine acte de succesiune, schimb de posesiuni, 

procese de partaj, conscripţii urbariale, testamente, registre de procese, 

referitoare la familia Damokos din Cernatul de Jos, scaunul Trei Scaune. 

Menţionăm existenţa unei împuterniciri dată de principele Gabriel 

Bethlen lui Damokos Ştefan, ca sol la voievodul Radu Mihnea, a unor 

hotărâri ale obştii satului Cernatul de Jos şi a unor genealogii ale 

familiilor Damokos, Tompa, Bernád şi Kálnoky. 

654. DÁNCS, din Pachia 





Singura unitate arhivistică conţine contracte de schimb, de 

zălogire de posesiuni şi genealogii aparţinând familiei Dáncs din Pachia, 

scaunul Trei Scaune.

Covasna 

655. DANIEL, baron, din Vârghiş 

• Anii extremi: 1589-1589, 1u.a., inventar nr. 74, limba 

maghiară. 

Arhiva cuprinde contracte de zălogire şi de împărţire a averii 

aflată în posesia lui Daniel, baron din Vârghiş, scaunul Trei Scaune. 

656. DEÁK, din Pava 


maghiară. 

Cele două unităţi arhivistice cuprind contracte de zălogire, de 

vânzare-cumpărare a unor posesiuni 

şi un testament aparţinând familiei 

Deák din Pava, judeţul Covasna. 

657. DOMBI, din Icafalău 



Actele unor procese de succesiune ale familiei Dombi din Icafalău, 

scaunul Trei Scaune, testamentele contelui Nicolae Bethlen şi contracte 

de împărţire 

a averii între urmaşii contesei Ileana Bethlen din comitatul 

Dobâca au fost incluse în arhiva familiei. 

658. DONATH, din Surcea 



Se află în arhivă inventarul actelor familiei Donath, originară din 

Surcea, scaunul Trei Scaune, referitoare la moşteniri, vânzări, hotărnicii, 

schimburi şi conscripţii de posesiuni, 

precum şi un document de la 

Gabriel Bathory. 

659. DOSA, din Ilieni 


1815-1852, 1 u.a., inventar nr. 74, limba 

maghiară. 

În arhivă se află contracte de zălogire şi împărţire a averii pentru 

familia Dosa din Ilieni, scaunul Trei Scaune. 

660. ÉGETO şi BENKO, din Căpeni 



Hotărâri judecătoreşti, contracte 

de împărţire a averii, audieri de 

martori şi scrisori testimoniare ale familiilor Égeto şi Benko din Căpeni, 

275

276 


scaunul 

Trei Scaune, au fost adunate în singura unitate arhivistică a arhivei. 

661. ERESZTEVENY, din Eresteghin 



O diplomă de la Mihail Apafi I, acte privind Băile Tuşnad, 

testamente 

şi corespondenţa familiei Ereszteveny din Eresteghin, scaunul 

Trei Scaune, 

sunt clasate în arhiva familiei. 

662. FADGYAS, din Reci 


limbile : maghiară şi germană. 

În această 

mică arhivă regăsim un contract de înţelegere şi actele 

procesului de moştenire pentru familia Fadgyas din Reci, scaunul Trei Scaune. 

663. FANTSALI, din Lupeni 


maghiară. 

Contracte de vânzare-cumpărare de terenuri 

şi actele proceselor 

familiei Fantsali din Lupeni, scaunul Trei Scaune, au fost incluse în 

această arhivă. 

664. FEKET-NAGY, din Găleşti 



Conscripţia, acte de împărţire a bunurilor 

familiei Feket-Nagy din 

Găleşti, scaunul Mureş şi o listă a născuţilor din anii 1752-1836 se află în 


665. FERENCZI Ioan 

• Anii extremi:1650-1867, 11 u.a., inventar nr. 99, 


latină, şi germană. 

În cadrul colecţiei s-au păstrat scrisori 

de la Gabriel Bethlen şi 

Mihail Apafi I, actele unor procese de proprietate ale lui Ferenczi Ioan, 

preot reformat din Dalnic cu familia Cseh din Cernatul de Jos, scaunul 

Trei Scaune, liste cu regeste de documente ale familiei Ferenczi, acte de 

partaj al bunurilor familiei Veres din Albiş, zălogiri de terenuri la Dalnic, 

conscrieri ale posesiunilor 

familiei Farkas din Cernatul de Jos, scaunul 

Trei Scaune. 

De asemenea, pot fi studiate documente despre localităţile 

Aninoasa, Bita, Brateş, Cernatul de Jos, Dalnic, Leţ, Mărcuş, Târgu

Covasna 

Secuiesc, 

Zagon din scaunul Trei Scaune şi amprente ale sigiliilor 

aparţinând unor biserici reformate 

din aceeaşi zonă. 

666. FORRÖ, din Angheluş 




Documente emise de Gabriel 

Bethlen şi Gheorghe Rakoczi I 

privind 

nobilitatea familiei Forrö din Angheluş, scaunul Trei Scaune, 

sunt incluse în arhivă. 

667. FÜLÖP, din Târgu Secuiesc 



În cele patru unităţi arhivistice au fost incluse conscripţia 

bunurilor familiei Fülöp din Târgu Secuiesc, contracte de împărţire a 

averii şi corespondenţă. 

668. GABOR, din Breţcu 



Pentru 

familia Gabor din Breţcu, scaunul Trei Scaune, au 

fost 

incluse în arhivă contracte de arendare a dreptului 

de vânzare a băuturilor 

în această 

localitate. 

669. GÁL, din Hilib 



Actele procesului 

de succesiune al familiei Gál din Hilib, scaunul 

Trei Scaune, se păstrează în arhivă. 

670. GAZDA, din Reci 



O diplomă de la Gabriel Bethlen, sentinţe judecătoreşti, 

testamente şi contracte de 

împărţire a averii familiei Gazda din Reci, 

scaunul Trei Scaune, se regăsesc în această 

unitate arhivistică. 

671. GEDÖ, din Orăşeni 



maghiară. 

Contracte de înţelegere şi împărţire a averii familiei Gedö din 

277

278 


Orăşeni, 

scaunul Trei Scaune, au fost incluse în arhiva familiei. 

672. GEREB, din Araci 



În fondul familiei Gereb, originară din localitatea Araci, scaunul 

Trei Scaune, se păstrează conscrieri 

ale averii familiei şi a iobagilor, 

schimburi 

şi arendări de terenuri, scrisori şi sentinţe judecătoreşti relative 

la Adam Gereb. 

673. GIDAFALVI, din < Ghidfalău> 



Fondul familial Gidafalvi, , scaunul 

Trei Scaune, cuprinde conscripţii de posesiuni, împărţiri de averi, scrisori 

testimoniale, registrul actelor adunate de Ştefan Gidafalvi, 

lista 

terenurilor arabile 

şi a fâneţelor aparţinând 

familiei şi procese-verbale ale 

Societăţii balneare din Vâlcele (preşedinte al societăţii era în anul 1822 

Ştefan Gidafalvi). 

674. GÖDRI Alexandru 

• Anii extremi: 1602-1849, 3 u.a., inventar nr. 

94, 



În colecţia personală Gödri Alexandru 

au fost adunate sentinţe 

judecătoreşti în procesul dintre comunitatea din Dumbrăveni şi biserica 

evanghelică din localitatea Roandola, , acte relative 

la situaţia bisericii unite din Bărcuţ, judeţul Braşov şi a celei neunite din 

Văleni, conscrieri de sesii iobăgeşti în scaunul Micloşoara, zălogiri de 

terenuri între preotul unit Popa Dumitru şi contele Toldi Samuel, acte de 

zălogire a curiei nobiliare 

din Alungeni, precum şi acte personale ale lui 

Sandor Gödri din Nădlac, comitatul Arad. 

675. GÖDRI Francisc, din Ilieni 



Colecţia Gödri Francisc conţine documente aparţinând membrilor 

familiei Gödri, privind posesiunile din localităţile Ilieni şi Noşlac, unor 

familii din oraşul Covasna, din Reci, Mereni, Icafalău, Viişoara, Arcuş şi 

Saciova, judeţul Covasna, colecţii de ziare şi afişe privind moartea lui 

Lájos Kossuth, ordine 

guberniale tipărite, colecţia de publicaţii Erdely

Covasna 

Hirlap din anul 1838, şase volume cu documente privind istoria oraşului 

Sfântu Gheorghe ( 1564-1874), precum 

şi date despre familiile Kemény 

din Brâncoveneşti, Sera din Ilieni, Boer şi Haller. 

De asemenea, au fost ordonate în colecţie documente de la domnul 

Vladislav III, principii şi voievozii Emeric Balassa, Ioan Zapolya, Ioan 

Sigismund, Cristofor Sigismund şi Gabriel Bathory, Mihail Apafi I, 

Gheorghe Rakoczi II, transcrieri de documente ale Capitlului de Alba Iulia, 

date genealogice despre familiile Gereb, Gödri, Mihaly de Arcuş, Apor 

din Turia de Jos şi Bánffy I din Catalina, judeţul Covasna. 

676. GYÁRFÁS, din Leţ 


maghiară. 

Au fost incluse în arhivă contracte de împărţire a averii familiei 

Gyárfás din Leţ, scaunul Trei Scaune şi un proces-verbal de constituire a 

societăţii pentru ridicarea unei statui în cinstea revoluţionarului Gabor 

Anton, în comuna Breţcu. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Braşov. 

677. GYULAY 



În arhiva Gyulay au fost inventariate documente emise de Ioan 

Zapolya, Ştefan Bathory, Ştefan Mailat, Gabriel 

Bethlen, Gheorghe 

Rakoczi 

I , Gheorghe Rakoczi II, domnul Moldovei, Alexandru Iliaş, 

Mihail Apafi I, Gheorghe Bánffy I, corespondenţa lui Ştefan Gyulay, 

vicecăpitan al cetăţii Făgăraş, conscripţia posesiunilor familiei Gyulay 

din Oradea, domiciliată în satul Moacşa şi acte despre familia Haller. 

678. HAMAR, din Alungeni 


1418 u.a., inventar 

nr. 74, 

593, limbile: maghiară şi latină. 

Fondul familiei Hamar din Alungeni cuprinde numeroase scrisori 

de adeverire, 

de înţelegere şi de zălogire a unor posesiuni, situate în 

Alungeni, 

scaunul Trei Scaune, aparţinând familiei Hamar, inventarul 

acestora, precum şi testamente, contracte de arendare, actele proceselor 

de succesiune între urmaşii familiei Hamar, ale proceselor avute cu 

comunităţile din Alungeni, Ruseni 

şi Icafalău, cu membrii ai familiilor 

Dombi, 

Kálnoky şi Mikó. 

Au fost 

incluse în fond şi acte emise de Cristofor Bathory, registre 

279

280 


cu inventarul posesiunilor din Alungeni, aparţinând familiei, documente 

relative 

la cercetarea cu preoţii români a unei pietre cu inscripţie, 

descoperită la Nemira în anul 1743, la familiile Apor, Csoma şi Ugron 

din Covasna, locuitorii secui din Covasna şi note genealogice pentru 

familiile Bogdan, Vajna şi Busa. 

679. HAMAR, din Simeria 


maghiară. 

Contracte 

de vânzare-cumpărare şi de schimb de posesiuni pentru 

familia Hamar din Simeria se regăsesc în această arhivă. 

680. HENTER, din Sântion 



Regăsim în această arhivă un registru cu inventarul şi conscrierea 

posesiunilor şi iobagilor din scaunele Trei Scaune şi Mureş, acte ale 

procesului baronului Adam Henter din Sântion, pentru posesiuni în 

oraşul Târgu Mureş. 

681. HEREPEI Ioan 



În colecţie au fost clasate corespondenţă, testamente şi liste cu bunuri 

ale unor preoţi din Lupeni, Dealul, Sâncrai, Bisericani şi Hosasău, , audieri de martori în legătură cu proprietăţile din Dobeni şi 

extrase de stare civilă de la bisericile 

reformate din scaunul Trei Scaune. 

682. HODOR, din Tinoasa 


maghiară. 

Contracte de vânzare-cumpărare a unor terenuri şi scrisori 

testimoniale aparţinând familiei Hodor din Tinoasa se regăsesc în arhivă. 

683. HOZO, din Sânmartin 


maghiară. 

În arhiva familiei sunt ordonate contracte de schimb, de împărţire a 

averii şi testamente ale familiei Hozo din Sânmartin, scaunul Trei Scaune.

Covasna 

684. HUSZAR, din Aita Mare 


limb a maghiară. 

Fondu l cuprinde 

documente aparţinând familiei Huszar din Aita 

Mare, judeţul Covasna şi genealogia familiei Tordai Erdody. 

685. IMREH, din Etfalău 


maghiară 

Arhiva cuprinde un registru cu adnotări aparţinând lui Imreh din 

Etfalău , scaunul Trei Scaune. 

686. IMREH, din Etfalău şi Pava 


maghiară. 

Arhiva cuprinde contracte de vânzare-cumpărare, de zălogire şi de 

împărţire a averii familiei Imreh din Etfalău 

şi Pava, scaunul Trei Scaune. 

687. IMREH, din Fotos 


maghiară. 

Unitatea 

arhivistică cuprinde testamente şi contracte de împărţire 

a averii familiei Imreh din Fotos, scaunul Trei Scaune. 

688. INCZE, din Lisnău 



Regăsim în fondul familiei Incze o diplomă de înnobilare emisă 

de principele Mihail Apafi I, registre cu procesele şi actele familiilor 

Incze din Lisnău şi Vas din Ojdula, scaunul Trei Scaune, Ajtoni din 

comitatul 

Cluj, decrete aulice, ordine guberniale şi hotărâri ale Dietelor 

din secolele XVI-XIX (copii). 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj; D.J.A.N. Bihor. 

689. ISTOK, din Breţcu 

• Anii extremi: 1712-1814, 1 u.a., 

inventar nr. 74, limba 

maghiară. 

Arhiva conţine testamente, contracte de împărţire a averii, de 

zălogire şi 

de schimburi de terenuri referitoare la familia Istok din 

Breţcu, scaunul Trei Scaune. 

281

282 


690. JANKO, din Zagon 



În arhiv a familiei Janko au fost clasate plângeri ale locuitorilor 

din Zagon, scaunul Trei Scaune, pentru faptul că armata încartiruită la 

Întorsura Buzăului a ridicat o cantitate de fân, precum şi audieri de 

martori în procese ale familiei. 

691. KÁLNOKY, din Valea Crişului 



În fondul familiei Kálnoky din Valea Crişului au fost ordonate 

contracte de zălogire, conscripţii, inventare ale bunurilor familiei, procese 

de succesiune, ordine şi instrucţiuni cu caracter militar, corespondenţa 

conţilor Samuilă Kálnoky şi Antal Kálnoky, Ferenc Kálnoky, jude regal al 

scaunului Ciuc, Ludovic Kálnoky, jude regal al comitatului Târnava, cu 

referire la răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan şi 

documente privind 

Revoluţia 

de la 1848-1849 din Transilvania. 

De asemenea, se află în fond 

şi corespondenţă aparţinând 

baronului 

Petru Apor, pentru anii 1706-1716. 

692. KEREZTES, din Leţ 

• Anii extremi: 1621, 1 u.a., inventar nr. 74, limba latină. 

Unitatea arhivistică cuprinde un privilegiu de la Gabriel Bethlen 

pentru familia Kereztes din Leţ, 


693. KIS, din Popăuţi 


maghiară. 

Arhiva familiei Kis din Popăuţi, scaunul Trei Scaune, cuprinde 

contracte de zălogire, certificate şcolare, audieri de martori şi date despre 

construirea bisericii reformate din localitate. 

694. KISPAL, din Sântionlunca şi Ozun 


maghiară. 

Istoricul scaunului Trei Scaune (1555-1900) şi registrul alfabetic 

al arhivei familiei Kispal din Sântionlunca şi Ozun, scaunul Trei Scaune, 

sunt cuprinse în arhiva familiei.

Covasna 

695. KISS Arpad 



În colecţia creată de Kiss Arpad sunt clasate documente emise de 

Ştefan Bathory, Maximilian II, Andrei Bathory, Moise Syekeli, Gabriel 

Bethlen, Sigismund Bathory, Ana Bornemisza, Francisc Rakoczi II, acte 

relative la mănăstirea Sâncrai, fondată la 1350, o listă 

a documentelor despre 

secui aflată în arhiva naţiunii săseşti din Sibiu pentru anii 1436-1698, 

„legile” 

vechi ale secuilor din anul 1555, „Articolelele” scaunului superior 

de judecată din Făgăraş pentru anii 1634-1690, Statutele oraşului Turda din 

anul 1666, o scrisoare a poetului maghiar Iosif Gvadányi din 

anul 1779, 

scrisori din anul 1785 referitoare la privilegiile oraşului Ilieni, distruse de 

tătari în 

1658 şi o descriere în versuri a ocupării de către aceştia a cetăţii şi 

bisericii din localitate. Au mai fost incluse în colecţie cererea secuilor din 

28 aprilie 

1791 adresată Dietei Transilvaniei pentru repunerea secuilor în 

drepturile lor conform Diplomei Leopoldine, un afiş pentru alegeri de 

deputaţi în Dieta de la Pesta la 1848, o scrisoare din 29 noiembrie 1848 a 

preotului catolic 

Baltazar Antalfy din Luncani, către 

Florian Mikes, 

comandant român, prefect al Legiunii III, referitoare la protejarea curţii 

contelui 

Iosif Kemény, „aşa cum a dispus Avram Iancu”, memoriul cultului 

unitarian către 

curtea imperială din Viena privind accesul românilor din 

comitatul 

Turda la funcţii în comitat (după anul 1800), un indice alfabetic de 

persoane şi localităţi întocmit pentru colecţia de documente privind istoria 

Transilvaniei a contelui Iosif Kemény, 

un studiu asupra neamurilor şi 

familiilor secuieşti elaborat în 1839, o statistică a populaţiei unitariene din 

Transilvania 

pe comune şi sexe din 1852, o monografie a oraşului Târgu 

Mureş şi înscrisuri de dovedire a nobilităţii 

familiei Kiss. 

De asemenea, unele dintre documente fac referire la familiile 

Haller, Apor, Gyulay din Ormeniş, Miko şi Toldalaghy din Toldal, 


696. KÖNCZEI, din Caratna 



Au fost inventariate în fond contracte de schimb, conscripţii de 

posesiuni, scrisori testimoniale aparţinând membrilor familiei Könczei din 

localitatea Caratna, precum şi acte aparţinând familiilor Babos, Kövér din 

satul Beşeneu, Barabás, Mattyus şi Folti din Sânzieni, judeţul Covasna. 

283

284 


697. KONSZA, din Sfântu Gheorghe 



În acest fond au fost incluse documente rezultate din viaţa şi 

activitatea lui Samuel Konsza, profesor în oraşul Sfântu Gheorghe, 

versuri în manuscris, acte personale, expuneri şi articole publicate, 

precum şi versuri ale poetului Mihálik Jozsef. 

698. KÓNYA, din Boroşneu Mare 


maghiară. 

O diplomă de avocat a lui Andrei Kónya din Boroşneu Mare, 

scaunul Trei Scaune, emisă de Tabla Regală din Târgu Mureş se află în 

singura unitate de păstrare a arhivei. 

699. KOVÁCS, din Leţ 



maghiară. 

O conscripţie de bunuri, contracte de zălogire, de împărţire a 

averii şi testamente 

ale familiei Kovács din Leţ, scaunul Trei Scaune, se 

află în această arhivă. 

700. KOVATS, din Doboşeni 



Cele două unităţi arhivistice ale fondului cuprind o dovadă a 

„nobililor secui din Forseni” asupra originii nobile 

a familiei de secui 

Kovats, 

o cerere de pensionare şi scutire de impozite pentru Ladislau 

Kovats din Doboşeni. 

701. KOVATS, din Mărtineni 



Se regăsesc în acest fond familial scrisori, sentinţe 

judecătoreşti, 

audieri de martori, contracte de împărţire a averii, 

genealogii, înscrisuri 

în limba 

română cu alfabet chirilic din anii 1714-1720, aparţinând 

membrilor 

familiei Kovats din Mărtineni, judeţul Covasna: Nicolae şi 

Martin, preoţi reformaţi, Ştefan, Mihai şi Samuilă.

Covasna 

702. KÖVÉR, din Beşeneu 


maghiară. 

Documentele cuprinse în arhivă 

se referă la biserica reformată 

din Beşeneu, scaunul Trei Scaune. 

703. 

KÖVÉR, din Covasna 


maghiară. 

În arhiva familiei 

Kövér din Covasna s-au păstrat contracte de 

vânzare-cumpărare, de zălogire şi de împărţire 

a averii familiei. 

704. KOZMA, din Lunga 



Regăsim în arhiva acestei familii contracte de înţelegere, de 

vânzare-cumpărare şi de zălogire a averii familiei Kozma din Lunga, 


705. KUN, din Caratna 



Pentru familia Kun din Caratna, scaunul Trei Scaune, se păstrează 

date genealogice privind înrudirea cu familia Apor, documente emise de 

regele Ungariei Ladislau IV, de Gheorghe Rakoczi I şi Mihail Apafi I. 

706. KUSANTAL, din Zagon 



Din viaţa şi activitatea lui Samuilă 

Kusantal, preot reformat în 

Zagon şi Reci, scaunul Trei Scaune, s-au păstrat 

certificate şcolare şi o 

sentinţă a Tribunalului din Târgu Secuiesc referitoare la moştenitorii 

acestuia. 

707. LABONC, din Moacşa 



maghiară. 

Regăsim în această unitate arhivistică documente relative la 

alegerea lui Labonc 

Moise ca primar al satului Moacşa, din scaunul Trei 

Scaune. 

285

286 


708. LÁZÁR, din Dalnic 



Arhiva familiei cuprinde o diplomă de înnobilare acordată de 

principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi I, lui Lázár Ştefan şi fiilor 

săi Blaziu, Ioan şi Andrei din Dalnic, scaunul Trei Scaune, precum şi 

documente ale familiei Potsa şi tabele cu dările luate de trupele ruseşti în 

anii 1849-1854. 

709. LOSONCZI, din Reci 


maghiară. 

În această arhivă sunt incluse contracte de zălogire încheiate de 

membrii familiei Losonczi din Reci, scaunul Trei Scaune. 

710. MÁLNÁŞI, din Malnaş 

• Anii extremi: 1779, 1 u.a., 

inventar nr. 74, limba latină. 

Decizi a de numire a lui Sigismund Málnáşi din Malnaş, scaunul 

Trei Scaune, în dezbaterea procesului unui preot reformat din Alba Iulia, 

se păstrează în această unitate arhivistică. 

711. MÁRK, din Aninoasa 

• Anii extremi: 1591, 1 u.a., inventar nr. 74, limba latină. 

Unitatea 

arhivistică este constituită din diploma de înnobilare 

acordat ă de Sigismund Bathory familiei Márk 

din Aninoasa, scaunul Trei 

Scaune. 

712. 

MÁRKUS Deák, din Sântion 



Contracte 

de arendare, de împărţire a averii familiei, zălogiri de 

terenur i, 

precum şi acte emise de Márkus 

Deák Balthazár, primar al 

Covasnei (1846-1866), 

au fost ordonate în arhiva familiei. 

713. MAURER, din 

Ormeniş 

• Anii extremi: 1780, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: 


Regăsim în această unitate arhivistică documente referitoare la 

bunurile nobilului Maurer din Ormeniş, aflate în localităţile Valea Mare, 

Petriceni şi Canta din 

comitatul Alba de Sus, din Poian, Valea Scurtă şi

Tinoas a, scaunul 

Trei Scaune. 

Covasna 

714. MIKES, conţi, din Zăbala 

• Anii extremi: 1658-1804; 1944, 10 u.a., inventar nr. 

74, limbile: 


În arhiva familiei conţilor Mikes din Zăbala, judeţul Covasna, 

au 

fost incluse dispoziţii testamentare, corespondenţă 

particulară purtată cu 

contele Ştefan Apor, Samuilă Kalnoki, Ştefan Boer, cu referiri şi la 

zălogirea, în anul 

1701, a unor bijuterii ale soţiei lui Mikes Ştefan, 

domnului 

Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, precum şi un 

inventar al arhivei familiei. 

71 5. MIKO, conte, din Hăghig şi Bodoc 





Documente emise de Ştefan Bathory, Gabriel Bathory, Samuel de 

Bruckenthal, conscripţia bunurilor aflate în satele Olteni, Malnaş, Zălan, 

Araci, Vâlcele, 

Ariuşd şi Bodoc din scaunul Trei Scaune, corespondenţă 

cu familiile Banffy, Szekely şi Haller, conscripţia moşiilor contelui Miko 

Nicolae, precum şi acte despre „insurecţia“ Regimentului III de Husari 

din scaunul Trei Scaune, din 1809, se regăsesc în arhiva contelui Miko. 

716. NAGY de BÁTORSZIV, din Coşeni 



Genealogia familiei Nagy de Bátorsziv 

din Coşeni, scaunul Trei 

Scaune, contracte de împărţire a averii şi vânzare-cumpărare se află în 


717. NAGY, din Sfântu Gheorghe 


limbile: maghiară, latină şi franceză. 

Arhiva familiei cuprinde acte relative la preoţii reformaţi Francisc 

şi Alexandru Nagy din Sfântu Gheorghe, un document emis de Ştefan 

Bethlen, cataloage de cărţi, „cuvinte de îndemn” rostite la 1456 de Iancu de 

Hunedoara, legile regilor unguri cu referire la secui, corespondenţa 

contelui Adam Teleki şi procese succesorale cu familia Andrad. 

287

288 


718. NAGY, din Târgu Secuiesc 



Contracte de zălogire, de vânzare-cumpărare şi date genealogice 

despre familia Nagy din Târgu Secuiesc au fost incluse în arhiva 

familială. 

719. PÁLFFI, din Tălceşti 



Cele cinci unităţi arhivistice conţin o conscripţie urbarială a 

familiei Palffi din Tălceşti, judeţul Harghita, cu proprietăţi în Odorhei, 

Turda şi Dobâca, tabele cu bunuri ale familiei Bethlen din Josenii 

Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, date despre familia 

Seethal din 

Micloşoara şi Sântionlunca, judeţul Covasna, conscripţia părţilor de 

moşie din Voivodeni, Filipişul Mare, Fărăgău, Sânmartinul de Câmpie, 

Onuca, Pogăceaua, judeţul Mureş, testamentul lui Ştefan Bocskay şi o 

scrisoare de la Ştefan Bathory. 

720. PETKE, 

din Ilieni 


inventar nr. 74, limba 

maghiară. 

Regăsim în arhivă contracte de zălogire, de împărţire a averii şi 

testamente pentru familia Petke din Ilieni, scaunul Trei Scaune. 

721. POTSA, din Hătuica 



În fondul familial Potsa din Hătuica, scaunul Trei Scaune, au fost 

clasate hotărâri judecătoreşti, testamente, scrisori de chezăşie, audieri de 

martori, corespondenţă 

aparţinând membrilor familiei, printre care Iosif 

Potsa, prefect al comitatului Trei Scaune (1897), precum şi diverse 

documente relative la familii din această zonă a României 

(Apor, Mihaly, 

Benko, Gidafalvi, Toldi şi Rapolti). 

722. PÜNKÖSTI, din Ozun 



Acte 

ale proceselor de succesiune şi contracte de zălogiri de 

terenuri ale familiei Pünkösti din Ozun, scaunul Trei Scaune, au fost

incluse în arhiva familiei. 

Covasna 

723. RAFAI, din Arcuş 



Această mică arhivă cuprinde contracte de zălogire, de împărţire a 

averii şi testamente ale familiei Rafai din Arcuş, scaunul Trei Scaune. 

724. RÁKOSI, din Cernatul de Sus 



Regăsim în arhiva familială contracte de schimb, de vânzare şi 

zălogire a averii, aparţinând familiei 

Rákosi din Cernatul de Sus, scaunul 

Trei Scaune. 

725. 

ROEDIGER Ludovic 


maghiară. 

În această colecţie au fost înglobate 

acte ale unor membri ai familiei 

Roediger care au 

ocupat funcţii militare în Regimentul II secuiesc din 

localitatea Angheluş, judeţul Covasna, însemnări etnografice, recensământul 

populaţiei din Ţările Române pentru anii 1856-1913 şi comentarii la lucrarea 

lui Gheorghe Popa Lisseanu, Secuii şi românii secuizaţi. 

726. SÁNDOR, din Dealul 



Arhiva cuprinde audieri de martori 

şi contracte de zălogire ale 

posesiunilor, aparţinând familiei Sándor din Dealul, scaunul Odorhei. 

727. SÁNDOR, din Forţeni 

• Anii extremi: 1832-1854 , 1 u.a., inventar nr. 74, limba 

maghiară. 

O scrisoare relativă la alegeri pentru Dietă în anul 1848 şi 

contracte de vânzare-cumpărare 

ale familiei Sándor din Forţeni, scaunul 

Trei Scaune, au fost incluse în arhiva acestei 

familii. 

728. SÁNDOR Gavril 


1603-1900, 4 u.a., inventar nr. 92, 


Colecţia este constituită din contracte de vânzare-cumpărare, 

289

290 


zălogiri 

de terenuri, audieri de martori privind posesiunile familiilor 

Hamar şi Fettes din Icafalău, scaunul Trei Scaune şi plângeri adresate 

Regimentului 

secuiesc de graniţă. 

729. SEBESTYEN, din Bezid 


maghiară. 

În această arhivă se păstrează: contracte de vânzare, de zălogire şi 

de împărţire a averii, pentru familia Sebestyen din Bezid, judeţul Mureş. 

730. SEETHAL, din Micloşoara 

şi Sântionlunca 



şi germană. 

Arhiva familiei Seethal cuprinde contracte de arendare a unor 

terenuri şi a fabricii de sticlă din Valea Zălanului, judeţul Mureş, acte ale 

familiei Kálnoky şi o descriere a originii familiei Seethal, provenită din 

Croaţia. 

731. SIKÖ şi KANDAL, din Belin 

• Anii extremi: 1612- 1874, 7 u.a., inventar nr. 74, 



Documente de nobilitate 

a familiilor Sikö şi Kandal din Belin, 

scaunul 

Trei Scaune, contracte de vânzare, zălogire şi de împărţire a 

averii au fost clasate în arhivă. 

732. SILVESTER, din Comandău 


maghiară. 

Au fost incluse în arhiva familiei Silvester contracte de schimb şi 

de vânzare de posesiuni, un inventar al documentelor lui Anton Silvester 

din Comandău, scaunul Trei Scaune. 

733. SZABO, din Aita Medie 



Contracte de schimb, de vânzare şi zălogire aparţinând familiei 

Szabo din Aita Medie, scaunul Trei Scaune, au fost adunate în mica 

arhivă familială.

Covasna 

734. SZABO, din Chilieni 


maghiară. 

Plângeri în cauze succesorale privind familia Szabo din Chilieni, 

scaunul Trei Scaune, alcătuiesc arhiva familiei. 

735. SZABO, din Ozun 


maghiară. 

Între actele familiei Szabo din Ozun, scaunul Trei Scaune, se 

regăsesc genealogia familiei şi un registru cu documentele rămase după 

incendiul din anul 1764. 

736. SZABO, din Sânmartin Ciuc 

• Anii extremi: 1501-1839, 11 

u.a., inventar nr. 65, 



Au fost inventariate în fondul familiei Szabo din Sânmartin Ciuc, 

tabele şi registre de contribuabili, dări în bani şi produse colectate din 

comitatele Dobâca şi Turda de către unii dintre membrii familiei ce au 

ocupat funcţii de perceptori regali, 

acte ale adunării generale a scaunului 

Mureş şi ale 

familiilor Haller, Miko, Koblosi etc. 

737. SZABÓ, din Zetea 


maghiară. 

Arhiva familiei este constituită din contracte de vânzare şi 

zălogire de posesiuni şi scrisori testimoniale 

ale familiei Szabó din Zetea, 

scaunul Trei 

Scaune. 

738. SZABO şi NAGY, din Biborţeni 


maghiară. 

În arhiva celor două familii au fost clasate contracte de schimb, de 

vânzare şi zălogire 

a unor posesiuni, aparţinând familiilor Szabo şi Nagy 

din Biborţeni. 

739. SZARAZ, din Sâncrai 



maghiară. 

Contracte de vânzare, de zălogire şi de împărţire a averii familiei 

291

292 


Szaraz din 

Sâncrai, scaunul Trei Scaune şi informaţii despre bunuri 

date trupelor austriece şi ruse în anul 1848 au fost adunate în arhiva 

familială. 

740. SZASZ, din Sfântu Gheorghe 



limbile: latină 


Pentru familia Szasz din Sfântu Gheorghe s-au păstrat certificate 

şi diplome de studii aparţinând membrilor acesteia. 

741. SZÉKELY, din Dalnic 



maghiară. 

Arhiva familială conţine contracte de vânzare, de zălogire şi de 

împărţire a averii, notiţe genealogice ale familiei Székely din Dalnic, 


742. SZÉKELY BETZÖ, din Icafalău 


maghiară. 

Cele 

două unităţi arhivistice cuprind un registru 

de scrisori ale 

familiei originară din Icafalău, scaunul 

Trei Scaune şi contracte de 

vânzare 

şi zălogire de posesiuni. 

743. SZENTIVANYI, din Sântionlunca 



În fondul familiei 

au fost ordonate scrisori emise de principele 

Mihail Apafi I, audieri de martori, zălogiri de terenuri 

pentru Samuilă 

Szentivanyi 

din Găleşti, scaunul Mureş, acte ale familiei Szentivanyi, din 

Sântionlunca, scaunul Trei Scaune, pentru secolele XIV, XVII, XIX şi 

testamentul contelui Ferrati Bartolomeu. 

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj 

744. SZENTKERESZTY 

de Zagon, din Arcuş 



limbile: română 


În arhiva familiei Szentkereszty de Zagon din Arcuş, judeţul 

Covasna, 

au fost ordonate documente în legătură cu viaţa şi activitatea 

baronului 

Sigismund Szentkereszty, deputat în dietă, soţia acestuia Ana,

Covasna 

născută Haller, baronul Bela Szentkereszty şi soţia acestuia, născută 

Floresco Maria, Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania, băile Tuşnad 

şi conscrierea unor posesiuni din comitatele Turda şi Alba de Jos. 

Se regăsesc în fond importante documente 

referitoare la 

prizonierii din primul război mondial aflaţi în lagăre 

în Rusia, precum şi 

registre de evidenţa prizonierilor, dispăruţilor şi morţilor în război. 

De asemenea, au fost clasate şi documente ce privesc familia Haller 

(1570-1846), „Casa Geréb” din Ocna Sibiului, fotografii şi cărţi poştale. 

745. SZÖCS, din Dalnic 



maghiară. 

Arhiva familiei este formată din contracte de vânzare, de zălogire 

şi de împărţire a averii familiei Szöcs din Dalnic, scaunul Trei Scaune. 

746. SZORCSEI 

Vincenţiu 


inventar nr. 97, 

limbile: română, maghiară 


Colecţia personală cuprinde documente emise de Sigismund Bathory, 

Gabriel Bethlen, Gheorghe Rakoczi II privind rânduirea călăreţilor în tabăra 

de la Stroeşti 

din Ţara Românească (1655 iulie 6), Mihail Apafi I şi Emeric 

Thököly I, referitoare la diferite posesiuni, moşteniri, iobagi etc. 

747. SZÖTS, din Covasna 


nr. 74, limba 

maghiară. 

Regăsim în mica arhivă contracte de zălogire, de arendare şi 

conscripţia bunurilor familiei Szöts din Covasna. 

748. SZÖTS, din Zagon 


limbile: germană şi maghiară. 

O scrisoare a profesorului 

Thaly Kalman, membru al Academiei 

de Ştiinţe Maghiare 

şi certificate de serviciu ale familiei Szöts din 

Zagon, 

scaunul Trei Scaune, se regăsesc în această arhivă. 

749. TELEKI, din Dalnic 


maghiară. 

În singura unitate arhivistică au fost incluse contracte de vânzare, 

293

294 


de zălogire şi de împărţire a averii, precum şi un inventar de bunuri ale 

familiei Teleki din Dalnic, scaunul Trei Scaune. 

750. THURY, din Tamaşfalău 



Arhiva familiei Thury din Tamaşfalău, scaunul Trei Scaune, este 

formată din scrisori emise de principii Gheorghe Rakoczi I şi Mihail 

Apafi I, blazonul şi acte de moştenire ale familiei Thury, conscripţii de 

iobagi şi jeleri din satul Reci, scaunul Trei Scaune, registru cu posesiunile 

din Belin, 

Aita Medie din scaunul Micloşoara, Dobolii de Jos, Ilieni, Lunca 

Calnicului din 

scaunul Sepsi, Araci, Ariuşd din comitatul Alba de Sus, 

Lodroman 

şi Gogan Varolea din comitatul Târnava. 

751. TOMPA, din Boroşneu Mic 

• Anii extremi: 1763- 1866, 4 u.a., inventar nr. 74, 



În arhiva familiei Tompa din Boroşneu 

Mic, scaunul Trei Scaune, 

se păstrează 

o conscripţie a nobililor din scaunul Sepsi din anii 1797 şi 

1815, actele proceselor de împărţire a averii familiei nobile Tompa (unii 

membri au ocupat funcţia de vicejuzi regali ai scaunului Sepsi) şi o 

cerere a oierilor români de la Întorsura Buzăului pentru micşorarea 

impozitului pe animale. 

752. TÖRÖK, din Zagon 


maghiară. 

Arhiva familiei este constituită din testamente, 

contracte de vânzare 

şi zălogire aparţinând familiei Török din Zagon, scaunul Trei Scaune. 

753. TUROCZI, din Târgu Secuiesc 



limbile: 

maghiară, latină şi germană. 

Arhiva familiei Turoczi din Târgu Secuiesc este constituită din 

actele proceselor de moştenire şi împărţire a averii 

între membrii 

familiei Turoczi, 

documente relative la şcoala militară secuiască din 

Târgu Secuiesc, o descriere a confecţionării 

alicelor şi un tabel 

genealogic al familiei Jantcó din Târgu Secuiesc.

Covasna 

754. TUSZON Ioan 


limbile: maghiară, germană şi latină. 

Arhiva familiei 

este alcătuită din contracte de vânzare-cumpărare, 

audieri de martori, evidenţa cheltuielilor de judecată de la Tabla regească 

din Târgu Mureş pentru proprietăţi situate în Cernatul de Jos şi de Sus, 

scaunul Trei Scaune, note privind Asociaţia pentru ajutorarea honvezilor 

pentru anii 1848-1849 şi genealogii ale familiei Vitáalyos din Ghidfalău. 

755. VAJNA, din Covasna 


maghiară. 

Singura unitate arhivistică cuprinde monografia comunei Covasna şi 

geneal ogia familiei Vajna din Covasna, scrise de profesorul Mihai Vajna. 

756. VAJNA, din Pava 




Fondul familial Vajna conţine actele familiei, originară din Pava, 

judeţul Covasna, cu privire la posesiuni, împărţiri şi moşteniri de averi. 

Printre acestea enumerăm privilegii de la principii Gabriel Bethlen şi 

Mihail Apafi I, inventarul documentelor familiei pentru secolele XVI- 

XIX, genealogii, diverse acte provenite din activitatea lui Toma Vajna, 

preşedinte al Tribunalului din oraşul Miercurea 

Ciuc. 

Menţionăm şi existenţa unor tabele cu juzii regali din scaunul Trei 

Scaune din anii 1608-1835 şi vicejuzii regali din scaunele Sepsi, Kesdi şi 

Orbai şi a unui tabel cu membrii gărzii naţionale maghiare din anul 

1848, din satul Ozun, scaunul Trei Scaune. 

757. VAJNA, din Simeria 



Arhiva cuprinde contracte de zălogire, de vânzare-cumpărare şi de 

succesiune pentru familia Vajna din Simeria. 

758. VALADY Filep Ladislau 



Colecţia 

personală Valady Filep Ladislau cuprinde contracte de 

vânzare-cumpărare a unor terenuri în localităţile Angheluş şi Lisnău, 

295

296 


scaunul Trei Scaune, documente privind familiile Gál din Dalnic, Gazda 

din Ghidfalău, 

Bod din Alba, arbori genealogici pentru familiile 

Damokos din Cernatul de Jos şi Farkas din Dalnic, scaunul Trei Scaune. 

759. VASARHFLYI, din Sfântu Gheorghe 

• Anii extremi: 1805-1842 , 1 u.a., inventar nr. 74, limba 

maghiară. 

În arhiva familiei Vasarhflyi din Sfântu Gheorghe au fost incluse 

scrisori testimoniale, de adeverire şi de zălogire a unor posesiuni. 

760. VERES, din Aita Medie 


maghiară. 

Mica arhivă cuprinde sentinţe în procesul de succesiune al 

familiei Veres din Aita Medie, scaunul Trei Scaune. 

761. VERES şi LÖRINCZ, din Dalnic 



În cele două unităţi arhivistice au fost incluse diplome de la 

principele Cristofor Bathory, o confirmare a posesiunilor aparţinând 

celor două familii din Dalnic, scaunul Trei Scaune, de la regele Carol VI 

(1539), contracte de vânzare şi zălogire a unor proprietăţi. 

762. VOLONTS, din Turia de Sus 


maghiară. 

În arhiva familiei au fost adunate contracte de zălogire, de 

schimb, de vânzare-cumpărare şi conscripţii 

de bunuri ale familiei 

Volont s din Turia de Sus, scaunul Trei Scaune. 

763. ZAMBLER, din Cernatul de Jos 



Documentele fondului se referă la posesiunile 

familiei Zambler 

di n Cernatul de Jos, scaunul Trei Scaune, 

aflate în localităţile Nades, 

comitatul Târnava şi Băcăiuţi, comitatul Hunedoara, precum şi la 

familiile Bernald, Potsa, Kálnoky, Boer, Damokos şi Apor.

Covasna 

764. ZATHURECZKY 



Între documentele ordonate în fond menţionăm existenţa unor 

contracte, conscripţii, inventare de bunuri ale familiei, 

registre de 

„gospodărire” 

765. ZAYZON Francisc 



Cele trei unităţi arhivistice ale colecţiei personale cuprind 

testamente secuieşti, contracte de vânzare a unor terenuri din Brateş şi 

Sâmbăteni, comitatul Arad, conscrierea posesiunilor familiei 

Daniel din 

Vârghiş, genealogiile unor familii şi date despre curia din Corun a 

conţilor Eszterházy. 

766. ZÖLD, din Sântioana 



În această arhivă se regăsesc testamente, contracte de vânzare şi 

zălogire, procese de moştenire, un act de înnobilare din anul 1649, 

pentru 

familia Zöld din Sântioana, scaunul Trei Scaune. 

297 

a posesiunilor, a corespondenţei membrilor familiei 

Zathureczky. De asemenea, regăsim în fond şi genealogia familiei Mikes, 

acte ale familiei Daniel din Vârghiş, scaunul Trei Scaune, precum şi 

informaţii referitoare la împărţirea Transilvaniei în comitate şi scaune.

298 

BIBLIOGRAFIE 

Aioanei, Varvara; Ranca, Florica, Noi instrumente de informare la Sala 

de studiu a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 

1, 1985, p. 62-68. 

Anuar al Arhivelor Municipiului Bucureşti. Din trecutul istoric şi 

urbanistic al oraşului Bucureşti, I, coordonator Ion Vitan, Editura Ministerului 

de Interne, Bucureşti, 1997, 112 p. 

Les archives personnelles des scientifiques. Classement et conservation, 

Archives Nationales, Paris, 1995, 97 p. 

Archivi di famiglie e di persone. Materiali per una guida, I, Abruzzo - 

Liguria, a cura di Giovanni Tesiri, Micaela Trocaccio, Irma Paola Tascini, Laura 

Vallone, coordinamento di Gabriella De Longis Cristaldi, Ministero per i beni 

culturali e ambientali, Roma, 1991, XX+280 p. 

Argetoianu, Constantin, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din 

vremea celor de ieri, Ediţie îngrijită de Stelian Neagoe, vol. I-XI, Editura 

Humanitas şi Editura Machiavelli, Bucureşti, 1991-1998. 

Arhivele Statului. 125 ani de activitate, 1831-1956, D.G.A.S., Bucureşti, 

1957, 514 p. 

Balacciu, Jana; Chiriacescu, Rodica, Dicţionar de lingvişti şi filologi 

români, Editura Albatros, Bucureşti, 1978, 262 p. 

Balintescu, Alexandru, Arhiva generalului Gheorghe Magheru - Catalog 

de documente - 1582-1880, D.G.A.S., Bucureşti, 1968, 179 p. 

Barbosa, Octavian, Dicţionarul artiştilor români contemporani, Editura 

Meridiane, Bucureşti, 1976, 535 p. 

Bautier, Robert-Henri; Vallée-Karcher, Aline, Les papiers de Sully aux 

Archives Nationales. Inventaire. Imprimerie Nationale, , 1959, 91 p. 

Băruţă, Aurel; Mircea, Ioan; Palihovici, Liviu; Pleşa, Ioan, Îndrumător în 

Arhivele Statului judeţul Alba, vol. I, D.G.A.S., Bucureşti, 1989, 579 p. 

Berciu-Drăghicescu, Adina, Arhivistica - Curs general - (pentru 

Facultatea de Litere, secţia Bibliologie şi Ştiinţele Informării, Colegiul de 

Biblioteconomie şi Arhivistică, Colegiul de Birotică), Editura Universităţii din 

Bucureşti, Bucureşti, 1997, 280 p. 

Bercuş, Const. I., Pagini din trecutul medicinii, Editura Medicală, 

Bucureşti, 1970, 229 p. 

Biblioteca documentară Năsăud a Academiei Române, Arhivele Statului. 

Filiala judeţului Bistriţa-Năsăud, Arhiva someşană (1924-1994), Editura 

Tipomur, , , 173 p. 

Botezan, Ioana; Matei, Alexandru, Arhiva personală Timotei Cipariu. 

Catalog, D.G.A.S., Bucureşti, 1982, 519 p. 

Bounegru, Stanca, Documente achiziţionate de Arhivele Statului în 1975. 

Brăila, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1976, p. 197-198. 

Brătescu, Constantin, Documente achiziţionate de Arhivele Statului în 

anul 1975. Caraş-Severin, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1976, p. 304-305. 

Brătescu, Constantin, Istorie şi cultură în arhivele Caraş-Severinului. 

Îndrumător, A.N.R., Bucureşti, 1997, 197 p.

299 

Brătescu, Constantin, Ştefan Velovan. Pedagog şi filozof român (1852- 

1932), Editura Ionescu, Caransebeş, 2000, 134 p. 

Brânceanu, Lidia, B. P. Hasdeu. Mărturii, D.G.A.S., Bucureşti, 1993, 

234 p. 

Callu, Agnès, Papiers René Pleven 560 AP. Inventaire. Archives 

Nationales, Paris, 1995, 63 p. 

Cantacuzino, Sabina, Din viaţa familiei Ion C. Brătianu, Editura 

Albatros, Bucureşti, 1993, vol. I, XXV+242 p. 

Căuş, Bogdan, Figuri de armeni din România, Editura Ararat, Bucureşti, 

1997, 280 p. 

Cervatiuc, Ştefan, F.A.S. Botoşani, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1986, p. 

44-45. 

Chipurici, Nicolae; Răţoi, Tudor, Colecţia Dr. Constantin I. Istrati. 1429- 

1945, D.G.A.S., Bucureşti, 1988, 511 p. 

Ciucă, Marcel-Dumitru, Colecţia „Achiziţii Noi”, în „Revista Arhivelor”, 

nr.1, 1976, p. 55-77. 

Ciucă, Marcel-Dumitru, Colecţia „Achiziţii Noi”, în „Revista Arhivelor”, 

nr. 3, 1976, p. 337-351. 

Ciucă, Marcel-Dumitru, Arhivele existente în depozitele Arhivelor 

Statului şi la alţi deţinători, în „Revista Arhivelor” nr. 4, 1978, p. 429-444. 

Ciucă, Marcel-Dumitru; Ciucă, Elena-Teodora, Dr. Ioan Raţiu şi Emilia 

Raţiu Corespondenţă I (scrisori primite, 1866-1895), Editura „Progresul 

Românesc”, Bucureşti, 1994, 430 p. 

Cohn, Emilia; Nichifor, Octavia, Colecţia Mavrocordat, în „Revista 

Arhivelor”, nr. 4, 1977, p. 430. 

Constantin, Paul, Dicţionar universal al arhitecţilor, Editura Ştiinţifică şi 

Enciclopedică, Bucureşti, 1986, 352 p. 

Corciovescu, Cristina; Râpeanu, Bujor T., 1234 cineaşti români. Ghid 

bio-filmografic, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996, 398 p. 

Cosma, Viorel, Muzicieni români. Compozitori şi muzicologi. Lexicon, Editura 

Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1970, 473 p. 

Costache, Valentina, Fonduri intrate recent în cercetare la Sala de 

studiu, în „Revista Arhivelor”, nr. 1-2, 1974, p. 291-296. 

Courtoy, F.; Bovesse, J.; Jacquet-Landrier, F., Inventaire des archives de 

la famille D’Harscamp (XVII-XIX-ème siècle). Archives Générales du Royaume, 

Bruxelles, 1977, 58 p. 

Datcu, Iordan; Stroescu, C. C., Dicţionarul folcloriştilor. Folclorul 

literar românesc, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, 501 p. 

Dicţionar Enciclopedic Român. Vol. II-IV, Editura Politică, Bucureşti, 

1964-1966. 

Dicţionar Enciclopedic. Vol. I-II, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 

1993-1996. 

Dicţionar Enciclopedic (98.000 de definiţii), Editura Cartier, Chişinău, 2000, 

1696 p.

300 

Dicţionarul Scriitorilor Români A-C, coordonatori Mircea Zaciu, Marian 

Papahagi, Aurel Sasu, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995, 

LXIV+815 p. 

Dicţionarul Scriitorilor Români. D-L, coordonatori Mircea Zaciu, Marian 

Papahagi, Aurel Sasu, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1998, XXXII 

+863 p. 

Dinu, Cristina, Noi documente în Fondul Arhivistic Naţional. Direcţia 

Generală a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1978, p. 89-93. 

Dinu, Cristina, Noi documente în Fondul Arhivistic Naţional. Direcţia 

Generală a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1978, p. 302. 

Dumitru, Zaharia; Cărămidaru, Corneliu, Documente achiziţionate de 

Arhivele Statului în anul 1975. Bacău, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1976, 

p. 192-194. 

Dumont C., Inventaires des archives de la famille du Roy de Blicquy 

(XIII-XX-ème siècles), Archives Générales du Royaume, Bruxelles, 1980, 93 p. 

Dumont C., Inventaires des Archives des familles de la Barre et de 

Rouille, Archives Générales du Royaume, Bruxelles, 1985, 145 p. 

Duţu, Alexandru; Dobre, Florica; Loghin, Leonida, Armata română în al 

doilea război mondial (1941-1945). Dicţionar enciclopedic, Editura 


Enciclopedia istoriografiei româneşti, coordonator prof. univ. dr. Ştefan 

Ştefănescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978, 471 p. 

Figuri de arhivişti, D.G.A.S., Bucureşti, 1971, 328 p. 

Florea, Constantin, Documente achiziţionate de Arhivele Statului în anul 

1975. Argeş, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1976, p. 192. 

Florea, Constantin; Gâlcă, Mircea; Trâmbaciu, Ştefan, Argeşenii şi 

muscelenii participanţi la războiul de independenţă a României: 1877-1878, 

Piteşti, 1980, 208 p. 

Gheorghe, Florian; Popescu, Mihai; conf. dr. Rotaru, Ion, Prezenţe 

militare în ştiinţa şi cultura românească. Mic dicţionar, Editura Militară, 


Ghinea, Dan; Ghinea, Eliza, Localităţile din România. Dicţionar, Editura 


Hannick, Pierre, Inventaire des archives de la famille Poncelet. Archives 

Générales du Royaume, Bruxelles, 1978, 39 p. 

Inventarul Arhivelor Statului, Bucureşti - Cernăuţi - Chişinău - Cluj - 

Craiova - Iaşi - Năsăud - Timişoara - Braşov, Monitorul Oficial şi Imprimeriile 

Statului, Imprimeria Centrală, Bucureşti, 1939, 420 p. 

Inventaire de papiers personnales Groubau, Schuermans, de Brouckère, 

Kersten, de Trooz, de Sadeleer, Lesaffre. Archives Générales du Royaume, 

Bruxelles, 1980, 103 p. 

Istoria lumii în date, sub conducerea acad. prof. Andrei Oţetea, Editura 

Enciclopedică Română, Bucureşti, 1972, XVI+616 p. 

Istoria României în date, coordonator Constantin C. Giurescu, Editura 

Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, 525 p.

301 

Joly Bertrand, Archives de la famille et des entreprises de Wendel (sousséries 

189 AQ et 190 AQ) Répertoire numérique. Archives Nationales, Paris, 

1994, 334 p. 

Kiss, Andrei, Vechile inventare, registrele auxiliare de arhivă şi cele de 

registratură din Transilvania, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1978, p. 67-79. 

Literatura Română. Dicţionar cronologic, coordonator I. C. Chiţimia şi 

Al. Dima, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, 862 p. 

A Magyar Országos Levéltár. Levéltáris mertetö (Arhiva Naţională a 

Ungariei. Prospect Arhivistic), Szerkesztette Lakos János, Nonfoglalás 1100, 

Magyar Országos Levéltár, Budapest, 1996, 296 p. 

Mamina, Ion; Bulei, Ion, Guverne şi guvernanţi (1866-1916), SILEX - 

Casă de Editură, Presă şi Impresariat S.R.L., Bucureşti, 1994, 255 p. 

Mamina, Ion; Scurtu, Ioan, Guverne şi guvernanţi (1916-1938), SILEX - 

Casă de Editură, Presă şi Impresariat, Bucureşti, 1996, 271 p. 

Manole, Vasile; Bădescu, Mihaela; Ciucă, Elena, Documente privind 

dezvoltarea industriei în oraşul Bucureşti. Vol. I. 1856-1933, D.G.A.S., 


Mărcuş, Ion, Câteva propuneri în problema folosirii materialelor 

arhivistice, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1958, p. 186-194. 

Mărcuş, Ion; Arimia, Vasile, Instrucţiunile arhivistice - factor de seamă 

în îmbunătăţirea muncii, în „Revista Arhivelor”, nr.1, 1967, p. 3-20. 

Meteş, Ştefan, Din corespondenţa poetului Gheorghe Sion, Tipografia 

Hermes, Cluj, 1940, 117 p. 

Mic dicţionar enciclopedic, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 


Micluţia, Viorica; Căpăţână, Nicolae, Documente achiziţionate de 

Arhivele Statului în anul 1975, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1976, p. 189-191. 

Mihalcea, Anda-Anca, Îmbogăţirea bazei documentare la Direcţia Generală 

a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, tom I, fasc. 1, 1993, p. 83-86. 

Mihalcea, Anda-Anca, Îmbogăţirea bazei documentare la Direcţia 


Mihalcea, Anda-Anca, Îmbogăţirea bazei documentare la Direcţia 

Generală a Arhivelor Statului, în „Arhiva Românească”, tom I, fasc. 1, 1995, 

p. 205-207. 

Mihăilă, Gheorghe, Din activitatea lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu la 

Arhivele Statului: Cuvente den bătrâni (t.I), în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1982, 

p. 344-352. 

Mocioiu, Nicolae; Iavorschi, Gheorghe; Bounegru, Stanca; Vidis, 

Gabriela, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, D.G.A.S., Bucureşti, 

1979, 345 p. 

Moisil, Constantin, Problema arhivelor româneşti, în „Revista 

Arhivelor”, vol. III, nr. 6-7, 1936-1937, p. 1-46. 

Nastovici, Alexandru, F.A.S. Municipiul Bucureşti, în „Revista 


The National Archives of Hungary. Its history and holdings, Budapest, 

1999, 39 p.

302 

Nedelea, Marin, Istoria României în date (1940-1995), Editura 

Niculescu, Bucureşti, 1997, 464 p. 

Nemuritorii. Academicieni români, Agenţia Naţională de Presă 

ROMPRES, Bucureşti, 1995, 446 p. 

Nicula, Vasile, Unele probleme cu privire la completarea bazei 

documentare păstrată la Arhivele Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1973, p. 

341-346. 

Nistor, Alexandru; Mureşan, Ioan; Rusu-Sărăţeanu, Ion; Viraj, Ioan, 

Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Bistriţa-Năsăud, D.G.A.S., Bucureşti, 

1988, 515 p. 

Personalităţi ale ştiinţei. Mic dicţionar, Editura Ştiinţifică şi 


Podăreanu, Crisanta, Fondul personal Miron Cristea, în „Revista 


Podăreanu, Crisanta, Fondul personal Pantelimon Halippa, în „Revista 


Podăreanu, Crisanta, Fondul personal I. G. Duca, în „Revista Arhivelor”, 

nr. 3, 1993, p. 342-347. 

Podăreanu, Crisanta, Fondul personal Mareşal Alexandru Averescu, în 


Podăreanu, Crisanta, Fondul personal Constantin Diamandi, în „Revista 


Podăreanu, Crisanta, Fondul personal Karadja, în „Revista Arhivelor”, 

nr. 3, 1994, p. 299-301. 

Potra, George, Contribuţii la istoricul arhivelor româneşti, în „Revista 

Arhivelor”, vol. VI, nr. 1, 1944, p. 1-29. 

La pratique archivistique francaise, sous la direction de Jean Favier, 

Archives Nationales, Paris, 1993, 630 p. 

Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, Editurile 

SAECULUM I.O. şi VESTALA, Bucureşti, 1999, 960 p. 

Preud’Homme Gaston, Inventaire des archives de la famille Cornet 

d’Elzius provenant du château Vilain XIII à Maisières (XIV-XX-ème siècles). 

Archives Générales du Royaume, Bruxelles, 1978, 116 p. 

Sacerdoţeanu, Aurelian, Arhiva generală la mitropolie, în „Revista 

Arhivelor”, vol. VII, nr. 2, 1947, p. 383-394. 

Sacerdoţeanu, Aurelian, Inventare arhivistice, în „Revista Arhivelor”, 

vol. VII, nr. 2, 1947, p. 217-238. 

Sacerdoţeanu, Aurelian, Arhivistica, Editura Didactică şi Pedagogică, 


Sava, Iosif; Vartolomei, Luminiţa, Dicţionar de muzică, Editura 

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, 225 p. 

Scriitori români, coordonator Mircea Zaciu, Editura Ştiinţifică şi 


Sima, Violeta, F.A.S. judeţul Argeş, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1986, 

p. 426-427.

303 

Soveja, Maria, Îmbogăţirea depozitelor Arhivei Istorice Centrale cu noi 

materiale documentare, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1967, p. 261-268. 

Soveja, Maria; Gheorghian, Iulia; Costache, Valentina, Îndrumător în 

Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, D.G.A.S., Bucureşti, 1974, 336 p. 

Speranţia, Eugeniu, Figuri universitare, Editura Tineretului, fără localitate, 

1967, 119 p. 

Straje, Mihail, Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame, 

asteronime, criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români, Editura Minerva, 

Bucureşti, 1973, XXIII+810 p. 

Szasz, Vasilica, F.A.S. Covasna, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1984, p. 60-61. 

Şcoala de Arhivistică, Carnetul studentului, ediţia a II-a, Editura Cartea 

Românească, Bucureşti, 1945, 86 p. 

Tanco, Teodor, Virtus Romana Rediviva, vol. I-VII, C.J.C.E.S., Bistriţa, 

1973-1987. 

Tatomir, Virgiliu; Cohn, Emilia; Dinu, Cristina; Nichifor, Octavia, 

Îndrumător în Arhivele Statului Municipiul Bucureşti, vol. I, D.G.A.S., 


Texe, Rozalia, Evoluţia sistemului de registratură cu evidenţele create în 

arhivele comitatelor din Transilvania şi folosirea acestora ca instrumente de 

informare ştiinţifică, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1964, p. 32-60. 

Tourtier-Bonazzi, Chantal de, Archives de Joseph Bonaparte, roi de 

Naples, puis d’Espagne (381 AP). Inventaire, Archives Nationales, Paris, 1982, 

128 p. 

Tratat de arhivistică, vol. I, Bucureşti, 1982, 591 p., în manuscris la 

Arhivele Naţionale. 

Tudorică, Mioara, Bibliografia arhivisticii româneşti, D.G.A.S., 


Ursuţiu, L., Consideraţii privind tehnica prelucrării arhivelor familiale 

feudale, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1972, p. 589-593. 

Ursuţiu, Maria, Formarea şi funcţionarea unei arhive familiale şi 

funcţionale transilvănene, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1973, p. 187-192. 

Vătafu-Găitan, Silvia, Noi fonduri la Sala de studiu a Direcţiei Generale 

a Arhivelor Statului (1984), în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1985, p. 402-404. 

Vătafu-Găitan, Silvia, Îmbogăţirea fondului documentar la Direcţia 

Generală a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1987, p. 346. 

Vătafu-Găitan, Silvia, Îmbogăţirea fondului documentar la Direcţia 


Vătafu-Găitan, Silvia, Direcţia Arhivelor Centrale, în „Revista 


Zaharia, Dumitru, Colecţia de documente de la Filiala Arhivelor Statului 

judeţul Bacău (1400-1864). Catalog, D.G.A.S., Bucureşti, 1986, 480 p. 

Zotta, Sever, Conducătorii Arhivelor Statului din Iaşi în curs de 100 de 

ani, în „Revista Arhivelor”, vol. IV, nr. 2, 1941, p. 381-382. 

Wellens, Robert, Inventaire des papiers de Marcel-Henri Jaspar, député, 

ministre et ambassadeur de Belgique. Archives Générales du Royaume, 

Bruxelles, 1982, 198 p.

304 

A 

Abod, din Dalnic, 604 

Acterian, 1 

Adamachi Vasile, 2 

Adamos Francisc şi Cacso Dominic, 

605 

Albuleţ Constantin, 515 

Alessi (Alexi) Artemie Publiu, 460 

Alexa David, 461 

Alexandrescu Anton, 3 

Alexandrescu Niculae, 4 

Alexandrescu Vasile, 557 

Alexianu George, 5 

Álgyay de Aldeşti, 347 

Andone Dumitru, 403 

Andrad şi Beder, din Brateş, 606 

Andrényi de Ghioroc, 348 

Andricu J. Mihail, 6 

Angelescu Constantin, 7 

Anghel George, 331 

Antal, din Moacşa, 607 

Antohi Vasile, 558 

Anton Ileana, 462 

Antonescu Ion, 8 

Apáti, din Vurpăr, 608 

Apor, din Turia de Jos, 609 

Apor, din Zălan, 610 

Apostolescu I. Nicolae, 395 

Ardeleanu D., 404 

Argetoianu Constantin, 9 

Aricescu, 559 

Aritonovici, 502 

Arsachi Apostol, 10 

Arsu Constantin, 396 

Asbóth, din Arad, 349 

Atzél Petru, 350 

Auşnit Max, 11 

Averescu Alexandru, 12 

Avesalom V. Avesalom, 560 

B 

Babeş Vincenţiu, 13 

Babos, din Beşeneu, 611 

Bacovia, 14 

INDICE DE ARHIVE 

Baczoni, din Dobolii de Jos şi Kiss, 

din Sânzieni, 612 

Bagdat D. Dumitru, 15 

Bagdasar, 16 

Bagdasar Nicolae, 17 

Baktsi, din Albiş, 613 

Balázs Balogh, 351 

Baló, din Batani Mari, 614 

Balog, din Fotos, 615 

Balş, 18 

Baltazar, 19 

Banaşu Eugen, 405 

Bancu Leon, 463 

Bándi şi Benedek, din Biborţeni, 616 

Banu Gheorghe, 406 

Bányai, din Odorheiu Secuiesc, 617 

Barabás, din Lisnău, 618 

Barabás Samuil, din Popăuţi, 619 

Barany, 434 

Bardocz Adam, 464 

Bariţiu George, 332 

Bartha, din Boroşneu Mare, 620 

Bartha, din Dalnic, 621 

Bartok, din Mărtineni, 622 

Bataillard Paul, 20 

Batthayány de Ujvar şi Lázár de 

Gyalakuta, conţi, 352 

Bădescu Constantin Dinu, 21 

Băjan I. Dumitru, 22 

Bălan Teodor, 23 

Bălăceanu, 24 

Bălăiţă Neculai, 407 

Bălcescu Nicolae, 25 

Bărbuceanu Nicolae, 516 

Bârseanu Andrei, 517 

Bedo, din Calnic, 623 

Bedo, din Ilieni, 624 

Beke, din Cernatul de Jos, 626 

Beke, din Cernatul de Sus, 625 

Belcin Stan Lazăr, 598 

Béldi, din Ozun, 627 

Beldiman Alexandru, 518 

Belopotoczky Coloman, 435

Bene, din Pava, 628 

Benedek, din Batani Mici, 629 

Benedek, din Tălişoara, 630 

Bengescu, 26 

Benkö, din Turia de Jos, 631 

Beöthy Gheorghe, 436 

Berceanu Mihail, 27 

Berdan Gheorghe, 28 

Bernald, din Cernatul de Jos, 632 

Berthelot Henri, 29 

Bethlen, 633 

Biális, din Ilieni, 634 

Bibescu, 30, 316 

Bichigean Gavril şi Vasile, 465 

Bieleck Iosif, 437 

Biju, 31 

Biró, 635 

Biró de Vacsárcsi, 353 

Biró, din Zetea, 636 

Birtalan, din Baraolt, 637 

Bitai, din şi Purcăreni, 638 

Bobancu Emanoil, 519 

Bobulescu Constantin, 32 

Bocu Sever, 354 

Bodor, din Leţ, 639 

Boerescu Mihai şi Vasile, 33 

Boerescu Neagu, 34 

Boga T. Leon, 35 

Bogáts Dionisie, din Mădăraş, 640 

Bogdan Alexandru, 520 

Bogdan Damian, 36 

Bogdan, din Mărtineni, 641 

Bogdan Nicolae, 37 

Bogdán, din Sfântu Gheorghe, 642 

Bogdanovics, 355 

Bohus-Szögyény, 356 

Boldur Alexandru, 38 

Bora, din Simeria, 643 

Borgovan N., 521 

Bosie Vasile, 39 

Boşca E. Mălin, 466 

Bota Francisc, 438 

Boteanu, 40 

Branişte Căliman Valeria, 523 

Branişte Valeriu, 522 

Bratu, 43 

305 

Brătănescu Mircea, 41 

Brătianu, 42 

Brâncoveanu, 317 

Bretan Nicolae, 467 

Brociner Joseph, 44 

Broşteanu Ernest, 45 

Bucşan Constantin, 46 

Buçsi, din Brateş, 644 

Buda A., 408 

Budai, din Turda, 645 

Bunescu Mihail, 47 

Bunyitay Vincenţiu, 439 

Burghelea Alexandru, 409 

Busuioceanu Alexandru, 48 

Butculescu, 49 

Buteanu Aurel, 50 

Buttu Constanţa, 582 

Buzdug Bazil, 468 

C 

Cantacuzino, 51 

Cantacuzino (Grigore Gh. şi 

Alexandrina Gr.), 52 

Cantacuzino C. Ion, 53 

Cantacuzino Gr. Gheorghe, 54 

Cantacuzino M. Constantin (Bâzu), 

55 

Cantacuzino-Râfov-Cazimir, 56 

Cantili George P., 57 

Capotă, 583 

Caradgea, 58 

Caranfil G. Nicolae, 59 

Carp P. Petre, 60 

Castrişoaia Safta, 61 

Catană George, 589 

Catargi, 62 

Cazimir, 63 

Călinescu Armand, 64 

Călugăru Ion, 65 

Căşieru Cezar, 410 

Câmpineanu, 66 

Cârlan M. Ştefan, 561 

Cerkez Emil, 584 

Cernat Alexandru, 67 

Cesianu (Jianu) Stănuţă, 318 

Cetăţeanu I., 524 

Chemale Anton, 68

306 

Chifa Emil, 469 

Chrissoveloni, 319 

Ciocan Ioan, 470 

Cicio-Pop, 357 

Cihovschi Alexandru, 69 

Ciornei Gabriela, 525 

Cipariu Timotei, 333 

Ciuchi V. Cornelia, 411 

Ciugureanu Daniil, 70 

Ciuhodaru Vasile, 412 

Coandă Henri, 71 

Coliban Iancu, 526 

Comănescu I., 527 

Constantinescu Ion, 72 

Constantinescu Miron, 73 

Constantini-Petrovici, 358 

Corbu C. Adrian, 74 

Corbu Ioan şi Victor, 471 

Cornean Nicolae, 590 

Costache, 75 

Costan Ion, 472 

Costescu George, 76 

Coşbuc George, 473 

Crainic Nichifor, 77 

Cremer Isidor, 78 

Creţulescu, 79 

Cristea Gheorghe, 413 

Cristea Miron, 80 

Cristoloveanu Romul, 528 

Crişan Ştefan, 359 

Csákán, din Zăbala, 646 

Cseh, din Catalina, 647 

Cseh, din Cernatul de Jos, 648 

Csia, din Sântionlunca, 649 

Csiszer, din Etfalău, 650 

Csoma, din Ghelinţa, 651 

Csutak Vilhelm, din Covasna, 652 

Cucu, 360 

Culică Vasile Florian, 599 

Cumpănaşu I. Dumitru, 81 

Curcă Gheorghe, 529 

Cuţarida, 82 

Cuza Alexandru C., 83 

Cuza Alexandru Ioan, 84 

Czárán-Török de Şepreuş şi Şimand, 

361 

D 

Damaschin Maria, 85 

Damokos, din Cernatul de Jos, 653 

Dan Pompiliu, 530 

Dáncs, din Pachia, 654 

Daniel, baron, din Vârghiş, 655 

Darclée Hariclea, 86 

Darvari, 320 

Dauş Ludovic, 503 

Davidescu Şt. Nicolae, 87 

Davila, 88 

Davila-Perticari Elena, 397 

De Roma Petru, conte, 564 

Deák, din Pava, 656 

Demetrescu I., 531 

Demetrescu Ioan, 362 

Despa Gheorghe, 414 

Diamandi Constantin, 89 

Dianescu N. Ion, 562 

Dima-Drăgan Corneliu, 90 

Dinjer (Dinyer) Iosif, 363 

Dinu Paul, 91 

Djuvara, 92 

Dobrescu Ion, 93 

Dogaru Ion, 94 

Dogariu Domeţiu, 532 

Dombi, din Icafalău, 657 

Dombrovschi, 504 

Domide Emil, 474 

Domusciu Theodor Alfred Basarab 

Tibereanu, 563 

Donath, din Surcea, 658 

Doncea Constantin, 321 

Dosa, din Ilieni, 659 

Dragalina, 591 

Drăghicescu Dumitru, 95 

Drăghici Al. George, 96 

Dreghiciu Marian, din Ocna Mureş, 

334 

Duca Ion Gheorghe, 97 

Dudu Velicu, 98 

Duiliu N. Marcu, 99 

Dumbravă Bucura, 100 

Dumitrescu Jupâneşti Ion, 398 

Dunka, 585

E 

Égeto şi Benko, din Căpeni, 660 

Elefterescu, 101 

Eminescu Mihai, 102 

Enescu George, 103, 322 

Eöszy Francisc, 440 

Ereszteveny, din Eresteghin, 661 

F 

Fabian-Schenk, 364 

Fadgyas, din Reci, 662 

Faliboga D. Alexandru, 505 

Faludy Franyo Carol, 356 

Fantsali, fin Lupeni, 663 

Farkas Alexandru, 335 

Farkas Ştefan, 441 

Farra, 104 

Farţade Petre, 415 

Făculete Şerban, 399 

Făiniţă I. M. Constantin, 416 

Fălcoianu, 105 

Feket-Nagy, din Găleşti, 664 

Ferenczi Ioan, 665 

Fermendjin Ioan, 366 

Fetti Spiridon, 336 

Filaliti George, 106 

Filipescu, 107 

Filipescu Gheorghe, 108 

Filitti, 109 

Filotti, 110 

Finkelstein Gustav, 111 

Flondor Iancu, 112 

Florescu Alexandru, 417 

Florescu Florea Bobu, 113 

Florescu Th. Jean, 114 

Foarfecă, din Râmnicu Sărat, 586 

Forray-Nadasdy de Săvârşin, 367 

Forrö, din Angheluş, 666 

Frater, 442 

Furnică Z. Dumitru, 533 

Fülöp, din Târgu Secuiesc, 667 

G 

Gabor, din Breţcu, 668 

Gál, din Hilib, 669 

Gancevici Corneliu, 506 

Gazda, din Reci, 670 

Gălăşescu Gr. Dumitru, 115 

307 

Gărdescu, 116 

Gâlcă V. Vasile, 565 

Gedö, din Orăşeni, 671 

Georgescu George Theologu, 566 

Gereb, din Araci, 672 

Ghenzul Vasile, 117 

Gheorghian, 118 

Gherasi, 119 

Ghercuascu Toma, 534 

Gherguţă Mihai, 418 

Ghibu Onisifor, 120 

Ghica, 121 

Ghica Alexandru Dimitrie, 122 

Ghica Dimitrie, 123 

Ghica Grigore Alexandru, 124 

Ghica Grigore Dimitrie, 125 

Ghioldum V., 419 

Gidafalvi, din , 673 

Gigurtu Ioan, 126 

Goga, 127 

Goga Dimitrie, 128 

Goldiş Vasile, 368 

Golescu G. Alexandru, 129 

Goraş Vasile, 567 

Gorănescu, 130 

Gore Pavel, 131 

Gödri Alexandru, 674 

Gödri Francisc, din Ilieni, 675 

Greceanu (Grecianu), 132 

Grecescu Grigore, 133 

Grinţescu Ernest, 134 

Grivase Virginia, 475 

Gross Carl, 535 

Guboglu Mihail, 135 

Gust Alfred, 536 

Gyalui Jeno, 136 

Gyárfás, din Leţ, 537, 676 

Gyulay, 677 

Gyurgyevich I. E., 538 

H 

Halfon Abraham, 137 

Halippa Pantelimon, 138 

Haliţa Solomon, 476 

Haller, 337 

Hamar, din Alungeni, 678 

Hamar, din Simeria, 679

308 

Handrea, 477 

Haret, 323 

Haret Spiru, 139 

Hasdeu Bogdan Petriceicu, 140 

Hasnaş, 568 

Haşias Silviu, 369 

Haţieganu Emil, 141 

Hârlescu, 142 

Hening, 143 

Henter, din Sântion, 680 

Herepei Ioan, 681 

Hodor, din Tinoasa, 682 

Holtzträger Friederich, 478 

Horvath, 370 

Hotnog Titus, 144 

Hozo, din Sânmartin, 683 

Hurmuzaki, 145 

Huszar, din Aita Mare, 684 

I 

Iacobescu Teodor, 146 

Iacovachi, 147 

Iconomu Mircea, 148 

Igiroşanu Horia, 149 

Iliescu Dumitru, 150 

Ilieşiu Iustin, 151, 479 

Imreh, din Eftalău, 685 

Imreh, din Eftalău şi Pava, 686 

Imreh, din Fotos, 687 

Imrik Gusztáv, 443 

Incze János, 444 

Incze, din Lisnău, 688 

Institoris, 371 

Ioan, 569 

Ionescu Emilian, 152 

Ionescu Gheorghe, 570 

Ionescu C. Ion, 571 

Ionescu Take, 153 

Ionescu-Nişcov Traian, 154 

Iordache, 324 

Iorga Nicolae, 155 

Iov Dumitru, 156 

Istok, din Breţcu, 689 

Istrati Constantin I., 157 

Istrati Panait, 572 

J 

Janko, din Zagon, 690 

Jumanca Pavel, 592 

Justh Gyula, 158 

Justh Sigismund, 372 

K 

Kalnoky, din Valea Crişului, 691 

Karoly Iosif Francisc, 159 

Károsi, 373 

Kemény, 338 

Kereztes, din Leţ, 692 

Kis, din Popăuţi, 693 

Kispal, din Sântionlunca şi Ozun, 694 

Kiss Arpad, 695 

Köber Hans şi Anny, 160 

Könczei, din Caratna, 696 

Kogălniceanu, 161 

Kogălniceanu Mihail şi Vasile, 539 

Konopi-Lengyel, 374 

Konsza, din Sfântu Gheorghe, 697 

Kónya, din Boroşneu Mare, 698 

Kónya Ludovic, 375 

Kovács, din Leţ, 699 

Kovats, din Doboşeni, 700 

Kovats, din Mărtineni, 701 

Kövér, din Beşeneu, 702 

Kövér, din Covasna, 703 

Kozacsek Iosif, 445 

Kozma, din Lunga, 704 

Kun, din Caratna, 705 

Kusantal, din Zagon, 706 

L 

Labonc, din Moacşa, 707 

Lacea Constantin, 540 

Lapedatu Alexandru, 162 

Larionescu Traian, 163 

Lázár, din Dalnic, 708 

Lămotescu Nicolae, 164 

Lecca Iunin Ioan, 165 

Leel-Össy, 446 

Leonăchescu-Nandraşu Nicolae 400 

Limona Dumitru, 166 

Lindenberger Ioan, 447 

Linul Gavrilă, 480 

Lipatti Dinu, 325 

Lipovan Gheorghe, 167 

Liţu Emil, 541 

Lopussny Francisc, 448

Losonczi, din Reci, 709 

Lungulescu Gheorghe, 168 

Lupan Dumitru, 542 

Lupaş Ioan, 169 

Lupaş Octavian, 376 

M 

Maar Iuliu, 449 

Macarovici George, 587 

Macedonski Alexandru, 170 

Mager Traian, 377 

Magheru Gheorghe, 171 

Malcoci D. Vasile, 573 

Málnási, din Malnaş, 710 

Mandrea, 420 

Manea, 507 

Maniu Iuliu, 172 

Manolescu Sorin, 574 

Manolescu-Strunga, 173 

Manoliu Petre, 174 

Manu, 175 

Mareş-Brezianu-Constantinidi, 326 

Marghiloman Alexandru, 176 

Marinescu Gheorghe, 575 

Márk, din Aninoasa, 711 

Márkus Deák, din Sântion, 712 

Marţian Iulian, 481 

Mastero, 600 

Maurer, din Ormeniş, 713 

Mavrocordat, 327, 508 

Mănuilă Sabin, 177 

Mărculescu E., 543 

Mârzescu, 178 

Mehedinţi Simion, 179 

Meissner Constantin şi Elena, 180 

Melic Iacob, 181 

Melinte, 182 

Mercuri Paolo, 183 

Metaxa Toma, 184 

Metsch, 328 

Metzulescu Stelian, 185 

Mexis George, 186 

Mihail Jean, 187 

Mihalache Ion, 188 

Mihăilescu Nicolae, 450 

Mikes, conţi, din Zăbala, 714 

Miko, conte, din Hăghic şi Bodoc, 715 

309 

Milcu Ştefan, 189 

Minar Octav, 190 

Mircea Ion-Radu, 191 

Mircescu Constantin, 192 

Mitilineu M. Ion, 193 

Mitrea Aurel, din Teiuş, 339 

Mocioni (Mocsony), 194 

Moisil Iuliu, 482 

Molda Paul, 195 

Moldovan Dimitrie, 340 

Moldovan Ioan Micu, 341 

Moldovan Victor, 196 

Moldoveanu Ştefan Ion, 197 

Morariu Tiberiu, 483 

Moraru Andrei, 421 

Moroianu Gheorghe, 544 

Morţun G. Vasile, 198 

Moruzi Panaiot, 199 

Mureşan Artenie, 484 

Mureşianu Aurel Horia, 200 

Mureşianu Ioachim, 485 

Muşlea C., 545 

N 

Nacu Constantin, 201 

Nacu Dumitru, 486 

Nadányi Zoltán, 451 

Nagy de Bátorsziv, din Coşeni, 716 

Nagy de Dombrad, 378 

Nagy de Nagy de Felsö-Bükk, 379 

Nagy, din Sfântu Gheorghe, 717 

Nagy, din Târgu Secuiesc, 718 

Naum, 202 

Neculau G. Eugen, 509 

Nedioglu Gheorghe, 203 

Nemeş Vasile, 593 

Némethy Iuliu, 452 

Nenişior, 204 

Nerva Iercan, 380 

Nestorescu Jean, 205 

Neuman Mizes, 510 

Nistor Petre, 206 

Nistor Pompiliu, 546 

Nitreanu Nicolae, 207 

Niţescu, 208 

Nobik Iosif, 453 

Novacovici Romulus, 594

310 

O 

Obedeanu, 209 

Obrenović Miloš, 210 

Olah Iosif, 422 

Olteanu Radu, 547 

Onişor Victor, 487 

Oniţiu Virgil, 548 

Opriş Ştefan, 211 

Oprişanu Emil, 212 

Orczy-Vásárhelyi, 381 

Oteteleşanu, 213 

P 

Pálffi, din Tălceşti, 719 

Panaitescu Emil, 214 

Pangică D. Nicolae, 215 

Panopol, 216 

Papacostea G. Petre, 217 

Papiniu, 218 

Paraschivescu George, 219 

Parhon Constantin I., 220 

Păduraru Teodor, 221 

Pâclianu Elena, 222 

Pântea Gherman, 223 

Pelivan Ion, 224 

Perieţeanu, 511 

Perieţeanu I. Grigore, 225 

Perieţeanu Vasile Alexandru, 226 

Petala Nicolae, 227 

Petke, din Ilieni, 720 

Petre A. Petre, 454 

Petrescu Alexandru, 228 

Petrescu Camil, 229 

Petrescu Paul, 230 

Petrescu Zaharia, 231 

Petri Vasile, 488 

Place Victor, 232 

Pleşoianu I. Ştefan, 233 

Podea I., 234, 549 

Poienariu Goian Aurel, 595 

Ponici, 235 

Pop Iosif, 455 

Pop Ştefan, 342 

Pop Titus, 489 

Popa Augustin, 236 

Popa Gheorghe, 423 

Popa Gheorghe, din Teiuş, 382 

Popea I., 550 

Popeangă I. Vasile, 383 

Popescu Dionisie, 237 

Popescu Gheorghe şi Paulina, 601 

Popiţan Vasile, 490 

Popovici Dimitrie, 238 

Popovici Moise, 456 

Popovici-Taşcă, 239 

Popovici Virgil, 343 

Popp Felix, 240 

Popp Ghiţă, 241 

Porcia, 384 

Porcius Florian, 491 

Pordea Barbu-Bubu, 242 

Poroineanu Sache, 243 

Potsa, din Hătuica, 721 

Powel Howard Hare, 244 

Precup Aurel, 551 

Precup Emil, 492 

Preda George, 245 

Prodan, 246 

Protopopescu-Pache Emmanuel, 247 

Puiu Visarion, 248 

Pünkösti, din Ozun, 722 

R 

Racotă Simona, 249 

Radocea Cornel, 250 

Radocea Gheorghe, 251 

Rafai, din Arcuş, 723 

Rákosi, din Cernatul de Sus, 724 

Raţiu Ioan, 252 

Raţiu Victor, 253 

Rădulescu A. Constanţiu şi 

Smaranda, 602 

Rădulescu Savel, 254 

Răuţescu-Dragoslavele Ion, 401 

Râmneanţu Petru, 255 

Rebhuhn Fritz, 256 

Rebreanu Liviu, 552 

Rizescu Ion, 257 

Robescu C. F., 258 

Roediger Ludovic, 725 

Romalo, 259 

Romanescu Marcel, 280 

Rosenthal S., 261 

Rosetti Alexandru, 262

Rosetti C. A., 263 

Rucăreanu, 264 

S 

Sacerdoţeanu Aurelian, 265 

Sándor, din Dealul, 726 

Sándor, din Forţeni, 727 

Sándor Gavril, 728 

Savin Gheorghe, 424 

Savu Ilie, 553 

Săbău Ion, 266 

Săhleanu Victor, 267 

Sărăţeanu Constantin, 268 

Sânjoanu N., 554 

Sârbuţ Iosif, 385 

Schmidt-Faur Ion, 269 

Scridon Gavril, 493 

Scurtu Vasile, 494 

Sebestyen, din Bezid, 729 

Secan Gh. Constantin, 576 

Secăreanu Lucia, 577 

Seethal, din Micloşoara şi 

Sântionlunca, 730 

Seiler, 386 

Serescu Alexandru, 578 

Sikö şi Kandal, din Belin, 731 

Silaşi Grigore, 495 

Silberman Roman Sacha, 270 

Silvester, din Comandău, 732 

Silvestri Constantin, 329 

Simion I., 425 

Simionescu H. Alexandru, 512 

Simu, 330 

Sina Gheorghe, baron, 387 

Siruni Hagop Djolonian, 271 

de Skinas Constantin, 272 

Slătineanu Barbu, 273 

Slăvescu Victor, 274 

Smarandache Florentin, 275 

Smochină Nichita, 276 

Socec Alexandru, 277 

Sofian, 513 

Solacolu, 278 

Spahi Panaiot, 279 

Stanciu I. Ovidiu, 603 

Stârcea, 280 

Stinghe Sterie, 555 

311 

Stoeanovici, 281 

Stoian G. Ion, 282 

Stoica Vasile, 283 

Strat George, 284 

Sturdza, 285, 402 

Suciu Ioan, 388 

Suţu, 286 

Szabo, din Aita Medie, 733 

Szabo, din Chilieni, 734 

Szabo, din Ozun, 735 

Szabo, din Sânmartin Ciuc, 736 

Szabó, din Zetea, 737 

Szabo şi Nagy, din Biborţeni, 738 

Szalay, 389 

Szaniszló Francisc, 457 

Szaraz, din Sâncrai, 739 

Szasz, din Sfântu Gheorghe, 740 

Székely, din Dalnic, 741 

Székely Betzö, din Icafalău, 742 

Szentivanyi, din Sântionlunca, 743 

Szentkereszty de Zagon, din Arcuş, 

744 

Szepsy Zoltan, 390 

Szilárd Emil, 391 

Szöcs, din Dalnic, 745 

Szorcsei Vincenţiu, 746 

Szöts, din Covasna, 747 

Szöts, din Zagon, 748 

Ş 

Şerban Ioan, 496 

Şerban Ionel, 497 

Şmelţ, 514 

Şoldea Anchidim, 498 

Şotropa Virgil, 499 

Ştefănescu, 287 

Ştefănescu-Amza Constantin, 288 

Ştirbei, 289 

T 

Tanco Simion, 500 

Tănăsescu Vasile, 426 

Teleki, din Dalnic, 749 

Tell Cristian, 290 

Temeliescu Ion Temelie, 579 

Teodorescu G. Dem (Ghedem), 291 

Teodorescu Maria, 427 

Teodorescu Nistor, 580

312 

Thoroczkay, din Colţeşti-Trascău, 344 

Thury, din Tamaşfalău, 750 

Tican Rumano Mihai, 292 

Titulescu Nicolae, 293 

Tohăneanu Marin, 428 

Tomescu Constantin, 294 

Tomescu George, 295 

Tomescu Ion, 429 

Tompa, din Boroşneu Mic, 751 

Török, din Zagon, 752 

Treleczky Iosif, 458 

Tudor Iorgu, 296 

Turoczi, din Târgu Secuiesc, 753 

Tuszon Ioan, 754 

Tutunaru Alexandru, 297 

Ţ 

Ţane, 581 

Ţarălungă Paul, 430 

Ţărcuş Gheorghe, 392 

Ţeposu Emil, 298 

U 

Ugray-Bölönyi, 459 

Urziceanu Gheorghe, 299 

Ürményi, din Săvârşin, 393 

Utö Bela, 345 

V 

Vaida-Voevod Alexandru, 300 

Vajna, din Covasna, 755 

Vajna, din Pava, 756 

Vajna, din Simeria, 757 

Valady Filep Ladislau, 758 

Varjassy, 394 

Vas Ioan, 346 

Vasarhflyi, din Sfântu Gheorghe, 759 

Vascan Gheorghe, 431 

Vascan Nicolae, 432 

Vasiliu Ion, 301 

Vasiliu-Răşcanu Constantin, 302 

Văduva Geo, 433 

Văitoianu Arthur, 303 

Veisa Iacovachi, 304 

Velovan Ştefan, 305 

Velovan Ştefan-Biju Mircea Traian, 

596 

Veres, din Aita Medie, 760 

Veres şi Lörincz, din Dalnic, 761 

Vidraşcu Pascal, 306 

Vintilă Petru, 597 

Vlad Aurel, 307 

Voina Dumitru, 556 

Volonts, din Turia de Sus,762 

Vrioni Aida, 308 

Vulpescu, 309 

X 

Xeni Constantin, 310 

Z 

Zambler, din Cernatul de Jos, 763 

Zamfirescu Alexandru, 588 

Zamfirescu Duiliu, 311 

Zamfirescu Ramiro, 312 

Zarifopol, 313 

Zathureczky, 764 

Zayzon Francisc, 765 

Zigre Nicolae, 314 

Zikeli Ernest, 501 

Zotta Sever, 315 

Zöld, din Sântioana, 766

A 

Abod, din Dalnic, familie, 604 

Acaţiu Barcsai, 609 

Acsinteanu George, 598 

Acterian, familie, 1 

Acterian Aram, 1 

Acterian Arşavir, 1 

Acterian Eugenia Jeni, 1 

Acterian Haig, 1 

Acterian Haiganuş, 1 

Adam Iosif, 158 

Adamachi Vasile, 2 

Adamescu Gheorghe, 180 

Adamis Paul, 600 

Adamos Francisc, 605 

Adams Gibbons Herbert, 283 

Adelberg de Jabuka, 367 

Adoc Gheorghe, 98 

Agârbiceanu Ion, 17, 189, 466, 492, 

520 

d’Agoult, contesă, 397 

Agricola Fillipo, 183 

Ajtoni, familie, 688 

Albani Tiron, 151 

Albini Septimiu, 252, 520 

Albuleţ Constantin, 515 

Alecsandri Nicolae, 131 

Alecsandri Paulina, 198 

Alecsandri Vasile, 92, 121, 140, 145, 

161, 290 

Alexa David, 461 

Alexa Iorgu, 17 

Alexandrescu, familie, 4 

Alexandrescu Anton, 3 

Alexandrescu C., 268 

Alexandrescu N. Ion, 4 

Alexandrescu Iorgu, 213 

Alexandrescu J. Nicolae, 254 

Alexandrescu Niculae, 4 

Alexandrescu Vasile, 557 

Alexandru II, 399 

Alexandru III, 539 

Alexandru cel Bun, 285 

Alexandru Coconul, 481 

INDICE ANTROPONIMIC 

313 

Alexandru Iancu, 84 

Alexandru Iliaş, 213, 396 

Alexandru II, Mircea, 318 

Alexăndrel, domn, 533 

Alexianu A. P., 252 

Alexianu George, 5 

Alexinsky Gregorie, 254 

Alessi (Alexei) Artemie Publiu, 460 

Alfieri Vittorio, 214 

Álgyay de Aldeşti, 347 

Álgyay Leopold, 347 

Ali Brandi Giovani, 183 

Ali-Paşa, 122, 124, 175, 289 

Alimănişteanu Constantin, 548 

Alimănişteanu C. N., 42 

Alimănişteanu Maria, 204 

Alimănişteanu Pia, 254 

d’Allègre, baron, 122 

Allievi Cornelia, 311 

Almaş Dumitru, 265 

Amerling Friedrich, 538 

Amici Domenico, 183 

Anastasiu Vasile, 254 

Andone Dumitru, 403 

Andrad, familie, 717 

Andrad, din Brateş, 606 

Andrényi Adalbert, 348 

Andrényi Carol, 348 

Andrényi Gheorghe, 348 

Andrényi Grigore, 348 

Andrényi de Ghioroc, 348 

Andricu J. Mihail, 6 

Andriţoiu Alexandru, 19 

Angelescu Constantin, 7 

Angelescu D. C., 268 

Angelescu Paul, 274 

Angelescu Puiu, 233 

Angelescu Virgil, 16 

Anghel Dimitrie, 313, 315 

Anghel E., 313 

Anghel George, 331, 340 

Anonymus, 619 

Antal, din Moacşa, 607 

Antal Sigismund, din Moacşa, 607

314 

Antalfy Baltazar, 695 

Antipa Alina, 180 

Antipa Grigore, 180, 188, 231, 285, 

295 

Antohi Vasile, 558 

Anton Ileana, 462 

Anton Nicolae, 462 

Antonescu Constantin, 233 

Antonescu Ion, 8, 42, 43, 65, 103, 

138, 152, 224, 261, 276, 283, 397 

Antonescu Maria, 8, 43 

Antonescu Mihai, 43, 156, 283 

Antonescu Petre, 265, 283 

Antonescu Romulus, 265 

Antonescu Victor, 42, 326 

Antoniade Constantin, 254 

Antoniadis Eugenia, 317 

Apafi, familie, 69 

Apafi Mihail I, 442, 609, 652, 661, 

665, 668, 675, 677, 706, 743, 746, 

750, 756 

Apáti, din Vurpăr, 608 

Apor, familie, 619, 640, 562, 695, 

705, 721, 763 

Apor, din Covasna, familie, 678 

Apor, din Turia de Jos, familie, 609, 

675 

Apor, din Zălan, familie, 610 

Apor Andrei, 609 

Apor Carol, 609 

Apor Francisc, 609 

Apor Iosif, din Turia de Jos, 609 

Apor Iosif, din Zălan, 610 

Apor Lazăr, 609 

Apor Mihai, 609 

Apor Peter, 609 

Apor Petru, baron, 691 

Apor Ştefan, 609 

Apor Ştefan, conte, 714 

Apostol Th., 286 

Apostolescu I. Nicolae, 395 

Apostolescu Nicu, 567 

Appóni, conte, 194 

Aqvarone, familie, 218 

Aqvarone Papiniu Franceschina, 218 

Arbore Ecaterina, 85 

Arbore Nina, 162 

Arbore C. Zamfir, 140, 224 

Ardeleanu D., 404 

Argetoianu Constantin, 9, 42, 89, 

217, 274, 283, 293, 311, 397, 539 

Argetoianu Constanţa, 397 

Argetoianu I., 109 

Arghezi Tudor, 16, 19, 72, 162, 177, 

189, 220, 308 

Aricescu Constantin, 264 

Aricescu C. Constantin, 559 

Aricescu C. D., 290, 559 

Aricescu Gregoriade Maria, 559 

Aricescu Theodor, 559 

Arion, familie, 326 

Arion C.C., 180 

Arion H., 4 

Arion Mihail, 254, 293, 300 

Aritonovici, familie, 502 

Aritonovici Valerian, 502 

Arsachi, familie, 79 

Arsachi Apostol, 10, 79, 125, 199 

Arsachi Gheorghe, 79 

Arsachi Lahovari Olimpia, 79 

Arsachi Mănescu Elena, 79 

Arseni Constantin, 16 

Arsu Constantin, 396 

Artene Istrate, 479 

Asbóth, din Arad, 349 

Ascherson Paul, 491 

Aslan Ana, 220 

Aslan Eugen, 86 

Aslan Maria, 86 

Atzél Petru, 350 

Augustin Paul, 544 

Augustini Gustav, 252 

Aurelian P. S., 140, 268 

Auşnit Max, 11, 242 

Averescu Alexandru, 9, 12, 46, 89, 

112, 127, 217, 218, 277, 282, 368 

Averescu Clotilda, 217 

Averescu Silvia, 217 

Avesalom V. Avesalom, 560 

Axente Sever, 252 

de Ayka Paul, 459

B 

Babeş Emil, 158, 194 

Babeş Victor, 123, 140, 194 

Babeş Vincenţiu, 13, 252 

Babos, din Beşeneu, familie, 611, 

696 

Bacalbaşa Constantin, 49, 161 

Bacalbaşa C. Ioan, 140, 198 

Bacalbaşa Laurenţia, 162 

Bacaloglu, colonel, 190 

Bacaloglu Vasile, 210 

Baconschi Radu, 563 

Bacovia, familie, 14 

Bacovia Gabriel, 14 

Bacovia George (Vasiliu George), 

14, 170, 180 

Bacovia Grigorescu Agatha, 14 

Baczoni, din Dobolii de Jos, 612 

Badea, logofăt, 105 

Bagdasar, familie, 16 

Bagdasar Alexandra, 16 

Bagdasar Dumitru, 16, 220 

Bagdasar Florica, 16 

Bagdasar Nicolae, 17 

Bagdat D. Dumitru, 15 

Bagdat George, 15 

Bagdat Ion, 15 

Bagration Zoe, grand maman de la 

Rusie, 51, 107, 132 

Bahar Isac, 309 

Baibuş C., 17 

Baktsi, din Albiş, familie, 613 

Balassa Emeric, 609, 675 

Balázs Balogh, 351 

Balázs Gheorghe, 351 

Balca Nicolae, 17 

Baligot de Beyne Arthur, 290 

Balint, familie, 609 

Baliţa, 285 

Ballif Alfred, 51 

Ballif Leon, 232 

Baló, din Batanii Mari, 614 

Baló Vilmos, 614 

Balog, din Fotos, 615 

Balogh David, 351 

Balotă, familie, 42 

315 

Balş, familie, 18 

Balş Alecu, 66 

Balş Alexandru, 18 

Balş Alexandru, fiul lui George 

(Iordache) Bals, 18 

Balş Ana, 107, 124 

Balş Aristia, căsătorită Paragalos, 18 

Balş Caterina, 18 

Balş Constantin, fiul lui Alexandru 

Balş, 18 

Balş Constantin, fiul lui Lupu Balş, 

18 

Balş C., 145 

Balş Demetru, 18 

Balş Dimitrie, 18 

Balş George, fiul lui Alexandru Balş, 

18 

Balş George (Iordache), 18 

Balş George, fiul lui Lupu Balş, 18 

Balş Grigore, 18 

Balş Ion (Iancu), 18 

Balş Ionaşcu, 28 

Balş Liky, 18 

Balş Lupu, 18 

Balş Mihail, 18 

Balş Natalia, 18 

Balş Olga, 18 

Balş Ruxandra, 285 

Balş Smaranda, 18 

Balş Teodor, 18 

Balş Victor, 18 

Baltazar, familie, 19 

Baltazar Camil, 19, 65, 229, 597 

Baltazar Iosefina, 19 

Baltazar A., 179 

Banaşu Constantin, 405 

Banaşu Eugen, 405 

Banaşu Gavril, 405 

Banaşu Gheorghe, 405 

Banciu Axente, 548 

Bancu Leon, 463 

Bándi, din Biborţeni, 616 

Bánffy, familie, 338, 715 

Bánffy, din Catalina, 675 

Bánffy Gheorghe I, 677 

Bánffy Gheorghe II, 427

316 

Banu Gheorghe, 406 

Bányai, din Odorheiu Secuiesc, 

familie, 617 

Bányai Anton, 617 

Barabás, din Lisnău, 618 

Barabás, din Sânzierni, familie, 696 

Barabás Samuil, din Popăuţi, 619 

Barany, 434 

Barbu Eugen, 98 

Barbu Ion, 262 

Barbu Slătineanu Elena, 109 

Bariţiu George, 145, 252, 332, 340, 

380, 485, 492, 544 

Bariţiu Ieronim, 252 

Barnea Ion, 42 

Barnovski D. V., 313 

Barozzi C., 105 

Barrel Georges, 49 

Barrel Leon, 49 

Barta, familie, 537 

Bartha, din Boroşneu Mare, 620 

Bartha, din Dalnic, 621 

Bartholdy Mendelsson, 322 

Bartok, din Mărtineni, 622 

Basarab Alice, 182 

Basarab Brâncoveanu, familie, 66, 

395 

Basarab Brâncoveanu Costi, 317 

Basarab Brâncoveanu Elisabeta, 

317 

Basarab Brâncoveanu George, 317 

Basarab Brâncoveanu Grigore 

Ioan Matei, 317 

Basarab Brâncoveanu Mihai, 317 

Basarab Brâncoveanu Mihail 

Constantin, 317 

Basarab Brâncoveanu Nicola, 317 

Basarab Brâncoveanu Zoe, 316 

Barcianu P. Daniel, 252 

Bardasare Emanoil, 198 

Bardeschi Carlo, 183 

Bardi Giuseppe, 183 

Bardocz Adam, 464 

Bardocz Maria, 464 

Basarabescu D., 2 

Basarabescu I. A. , 180 

Basilescu N., 268 

Bassarabescu Ion A., 17, 245, 282 

Bataillard Paul, 20, 140, 263 

Bathory Andrei, 695, 719 

Bathory Cristofor, 609, 678, 761 

Bathory Gabriel, 609, 652, 658, 675, 

715 

Bathory Sigismund, 609, 619, 711, 

746 

Bathory Ştefan, 121, 677, 695, 715, 

719 

Batthayány de Ujvar, 352 

Bayer Raimond, 17 

Bădărău Dan, 17 

Bădăuţă Alexandru, 245 

Bădescu Amadeus, 95 

Bădescu Constantin Dinu, 21 

Băicoianu, familie, 56 

Băicoianu D. C., 218 

Băiulescu Maria, 544 

Băjan I. Dumitru, 22 

Bălan Nicolae, 475 

Bălan Teodor, 23, 265 

Bălăceanu, familie, 24, 253, 397 

Bălăceanu Constantin, 24 

Bălăceanu I. Constantin, 24 

Bălăceanu Constantin-Costache, 24 

Bălăceanu C. Grigore, 24 

Bălăceanu Ioan, fiu, 24 

Bălăceanu Ioan, tată, 24 

Bălăceanu Ion, 42 

Bălăceanu C. Maria, 24 

Bălăceanu N., 66 

Bălăceanu Ştefan, 24 

Bălăceanu Gr. Ştefania, 24 

Bălăceanu Greceanu Elena, 132 

Bălăiţă Neculai, 407 

Bălcescu Maria, 25 

Bălcescu Nicolae, 10, 25, 129, 354 

Băleanu Ecaterina, 52 

Băleanu Irina, 55 

Băltăţeanu Angela, 204 

Bănăţeanu Vlad, 271 

Băncescu Constantin, 313 

Băncilă Octav, 180 

Băncilă Vasile, 17, 557, 562, 575

Bărbuceanu Nicolae, 516 

Bărbulescu Ilie,248 

Bărnuţiu Simion, 172, 354, 383 

Băruţă Aurel, 331, 333, 338, 340, 

341 

Bârsânescu Ştefan, 17 

Bârseanu Andrei, 517, 544 

Bârsescu Agatha, 180 

Bârzu Elena, 309 

Beck M., 161 

Bede, familie, 619 

Beder, din Brateş, 606 

Bedo, din Calnic, 623 

Bedo, din Ilieni, 624 

Bedo Mihai, din Ilieni, 624 

Beke, din Cernatul de Jos, 624 

Beke, din Cernatul de Sus, 625 

Belcin Stan Lazăr, 598 

Beldiman Alexandru, 66, 140, 218, 

300, 518 

Beldiman Martha, 66 

Beldy, familie, 609 

Belhague, general, 288 

Bellio, familie, 15 

Bellio Constantin, 66 

Bellio I., 285 

Belloli Rinaldo, 183 

Bellow Saul, 16 

Bellu Radu, 398 

Bellu (Bellio) Câmpineanu Irina, 66 

Belopotoczky Coloman, 435 

Bem, general, 393 

Bene, din Pava, 628 

Benedek, din Batani Mici, 629 

Benedek, din Biborţeni, 616 

Benedek Jozef, 630 

Benedek Sandor, 630 

Benedek, din Tălişoara, 630 

Bengescu, 26 

Bengescu Alexandru, 263 

Bengescu Dimitrie, 26 

Bengescu Ella, 322 

Bengescu George, 140 

Bengescu Mimi, 322 

Bengescu Zoe (Zozo), 26, 322 

Bengescu-Dabija George, 26 

317 

Bengescu Rosetti Zoe, 26 

Beniuc Mihai, 17, 113 

Benko, familie, 721 

Benko, din Căpeni, 660 

Benkö, familie, 537 

Benkö Dionisei, 631 

Benkö, din Turia de Jos, 631 

Beöthy Gheorghe, 436 

Berceanu, familie, 27 

Berceanu Barbu, 27 

Berceanu Gheorghe, 27 

Berceanu Ion, 27, 180 

Berceanu Mihail, 27 

Berciu Dumitru, 265 

Berdan Gheorghe, 28 

Béldi, din Ozun, 627 

Berindei Dan, 265 

Bernád, familie, 653 

Bernald, familie, 763 

Bernald, din Cernatul de Jos, 632 

Bernald Cristina, 632 

Bernald Francisc, 632 

Bernald Gheorghe, 632 

Bernald Ioan, 632 

Bernhardt Sarah, 170 

Berthelot Henri Mathias, 29, 565 

Berton Pierre, 47 

Bertrand H., 268 

Bethlen, familie, 434, 609 

Bethlen, conţi, 633 

Bethlen, din Josenii Bârgăului, 

familie, 719 

Bethlen Emeric, 633 

Bethlen Gabriel, 605, 609, 653, 665, 

666, 670, 677, 692, 695, 746, 756 

Bethlen Ileana, 657 

Bethlen Nicolae, 657 

Bethlen Samuilă, 464 

Bethlen Ştefan, 717 

Beza Marcu, 140, 191, 218, 248 

Bezviconi George, 138 

Biális, din Ilieni, 634 

Bianu Eugen, 341 

Bianu Ion, 32, 58, 102, 121, 140, 

179, 198, 285, 481, 482, 492, 499, 

520

318 

Bianu Nicolae, 42 

Biberi Ion, 17, 566 

Bibescu, familie, 30, 316 

Bibescu Anton (Antonie), 219, 292 

Bibescu N. C. Ecaterina, 316 

Bibescu Elena, 322 

Bibescu Elena Clara, 317 

Bibescu George, 10, 30, 49, 66, 289 

Bibescu George Valentin, 30, 62, 

176, 316 

Bibescu Gheorghe, 30 

Bibescu Gheorghe Dimitrie, 316, 

317 

Bibescu Hélène Alexadre, 322 

Bibescu Martha, 12, 15, 26, 30, 65, 

82, 89, 92, 229, 265, 289, 316, 

320, 397 

Bibescu G. Nicolae, 30 

Bibescu N. N., 289 

Bibescu Valentina, 289 

Bichigean Gavril, 465 

Bichigean Vasile, 465 

Bidnei Ştefan, 177 

Bieleck Alexandru, 437 

Bieleck Iosif, 437 

Bieleck Iosif, fiu, 437 

Bienainé G., 114 

Biju, famile, 31, 596 

Biju Alexandrina, 31, 596 

Biju Alexandru, 31, 596 

Biju Aurel, 31 

Biju Eftimie, 596 

Biju Elena, 31 

Biju Elisabeta, 596 

Biju Leon Dumitru, 31 

Biju Mihai, 596 

Biju Mihail, 31 

Biju Mircea Traian, 596 

Biju Traian, 31, 596 

Bilbao Francesco, 20 

Bilciurescu Constantin, 4 

Bilciurescu V. C., 170 

Bildirescu Dimitrie, 243 

Billecocq Adolphe, 122 

Binder Ioan, 142, 504 

Biró, 635 

Biró, din Zetea, 636 

Biró de Vacsárcsi, 353 

Biró Ferencz, 158 

Biró Iosif, 635 

Birtalan, din Baraolt, fraţi, 637 

von Bsimarck Otto, 518 

Bitai Gheorghe, din Chilieni, 638 

Bitai, din Chilieni şi Purcăreni, 638 

Bitai Alexandru, din Purcăreni, 638 

Blaga Lucian, 17, 293 

Blandiana Ana, 566 

Blank Aristide, 19, 86 

Blank H. Alexis, 368 

Blaremberg Alexandrina, 51, 122 

Blaremberg Elena, 122 

Blaremberg Maria, 52, 327 

Blaremberg Nicolae, 164 

Blaremberg Pulcheria, 122 

Blaremberg Vladimir, 122 

Bloc Nicolae, 254 

Blondel G., 544 

Blutte L. Emmanuel, 125 

Bobancu Emoanoil, 519 

Bobancu Ion, 519 

Bobulescu Constantin, 32 

Bocskay Mihai, 719 

Bocu Sever, 27, 188, 354, 376 

Bod, din Alba, familie, 758 

Bodea Cornelia, 42, 265 

Bodnăraş Emilia, 16 

Bodor, familie, 537, 609 

Bodor, din Leţ, 639 

Boer, familie, 609, 675, 763 

Boer Ştefan, 714 

Boerescu, familie, 33 

Boerescu C., 286 

Boerescu Mihai, 33, 254 

Boerescu Neagu, 34 

Boerescu Vasile, 33, 42, 51, 123, 293, 

300 

Boga T. Leon, 35 

Bogathy Gheorghe, 290 

Bogáts, familie, 619 

Bogáts Dionisie, din Mădăraş, 640 

Bogdan, familie, 641, 678 

Bogdan, din Covasna, familie, 640

Bogdan, din comitatul Dobâca, 

familie, 641 

Bogdan, din Mărtineni, 641 

Bogdán, din Sfântu Gheorghe, 642 

Bogdan Alexandru, 520 

Bogdan Damian, 36, 265 

Bogdan Geza, 641 

Bogdan Ioan, 140, 179, 520 

Bogdan Maria, 204 

Bogdan Nicolae, 37 

Bogdan Ştefan, 520 

Bogdan-Duică Gheorghe, 120, 169, 

179, 227, 315, 520 

Bogdan-Duică Ion, 112, 180 

Bogdan-Duică Valeriu, 252 

Bogdanovics, 355 

Bogdanovics Alexandru, 355 

Bogdanovics Bernard, 355 

Bogdanovics Gheorghe, 355 

Bogrea Vasile, 32, 499 

Bohăţel Alexandru, 468, 485 

Bohus-Szögyény, 356 

Bohus-Szögyény Antonia, 356 

Boiangiu Aneta, 265 

Boiculescu G., 479 

Boilă Zaharia, 300 

Boiley Percival, 16 

Bojinca Alexandru, 194 

Boldur Alexandru, 38, 138 

Bolintineanu Dimitrie, 122, 290, 

383 

Bologa, 553 

Bologa Iacob, 194 

Bologa Lucia, 254 

Bologa Valeriu, 16 

Bölönyi Alexandru, 459 

Bonet Salvator, 292 

Bonnard Camille, 183 

Bontilă George, 17 

Bora, din Simeria, 643 

Borani Giambatista, 183 

Borănescu-Filliti George, 268 

Borbely Janos, 345 

Borcea Ion, 295, 520 

Borgovan George, 341 

Borgovan Nicolae, 521 

319 

Boris, rege al Bulgariei, 276 

Bornemisza, familie, 337, 609, 648 

Bornemisza Ana, 695 

Bosie Costache, 39 

Bosie Ioan, 39 

Bossy (Bosie) V. Raoul, 39, 89, 92 

Bosie Răducanu, 39 

Bosie Vasile, 39 

Bocşa E. Mălin, 466 

Bota Francisc, 438 

Boteanu, 40 

Boteanu Emanoil Constantin, tată, 

40 

Boteanu Emanoil, fiu, 40 

Boteanu Emanoil R., 40 

Boteanu Gheorghe, 40 

Boteanu Remus, 40 

Boteanu Romulus, 40 

Botez I. Constantin, 17 

Botezan Ioana, 341 

Botoşăneanu Grigore, 162 

Botezan P., 268 

Boulanger Nadia, 6, 325 

Bounegru Stanca, 557-560, 564, 

566-568, 574, 578, 581 

Boureanu Eugen, 566 

Bourget Paul, 170 

Boxhall Edwin, 289 

Boyer Paul, 395 

Bran I., 333 

Brandsch, familie, 289 

Brandsch Ursula, 289 

Branişte Valeriu, 112, 179, 252, 

522, 523, 538 

Branişte Victor, 112, 522, 544 

Branişte Căliman Valeria, 523 

Bratu, familie, 43 

Bratu I. Anton, 43 

Braugham, lord, 121 

Brăiloiu C., 268, 286 

Brătănescu Mircea, 41 

Brătescu Constantin, 589, 591, 592, 

594, 596 

Brătescu-Voineşti Alexandru, 16 

Brătescu-Voineşti Ion Alexandru, 

179, 180, 308

320 

Brătianu, 42 

Brătianu Constantin, 42, 155, 233 

Brătianu Constantin I. C., 42, 397 

Brătianu Dimitrie, 20, 42, 66, 290 

Brătianu Dinu, 114 

Brătianu Dumitru, 2 

Brătianu Eliza, 42 

Brătianu Gheorghe, 12, 155, 223, 

265, 314, 575, 648 

Brătianu I. Gheorghe, 42, 217 

Brătianu Ion, 12, 539 

Brătianu Ion C., 107, 118, 121, 161, 

173, 276 

Brătianu Ion I. C. (Ionel), 26, 27, 

42, 89, 112, 132, 150, 162, 176, 

183, 198, 283, 285, 518 

Brătianu Lia, 204 

Brătianu Marina, 49 

Brătianu Vintilă, 8, 27, 42, 89, 183, 

198, 223, 233, 254, 285, 548 

Brânceanu Lidia, 120 

Brâncoveanu, familie, 306, 317 

Brâncoveanu Alexandrina, 105 

Brâncoveanu Constantin, 714 

Brediceanu Caius, 300 

Brediceanu Coriolan, 254 

Brediceanu Tiberiu, 539 

Bretean Nicolae, 467 

Brezeanu Iancu, 598 

Brezianu, 326 

Brezianu Alexandra, 326 

Brezianu Alexandrina, 326 

Brezianu Alexandru, 326 

Brezianu Caliopi, 326 

Brezianu Catherine, 326 

Brezianu Constance, 326 

Brezianu Elena, 326 

Brezianu Elisabeta, 326 

Brezianu Gheorghe, 326 

Brezianu Grigore, 326 

Brezianu Iancu, 326 

Brezianu Ion, 326 

Brezianu Leonida, 326 

Brezianu Maria, 326 

Brezianu Nicolae, 326 

Brezianu Vasile, 326 

Brezianu V. Mareş, 326 

Brieux Eugène, 47 

Brocghaus F. A., 102 

Brociner , 44, 178 

Brosch Carl, 300 

Brola Gabriel, 167 

Broşteanu Ernest, 45, 180 

Broşteanu Radu, 45 

Brote Eugen, 252, 520 

de Bruckenthal Samuel, 715 

Brun Jules, 291 

Bucă, familie, 424 

Bucă Mihalache, 424 

Buchental, familie, 145 

Buchenthal D., 103 

Buckley R. C., 16 

Bucşan Constantin, 46 

Bucşanu, familie, 42 

Bucşi, din Brateş, 644 

Bucuţa Emanoil, 200, 229 

Buda A., 408 

Budai, din Turda, 645 

Budişteanu George, 89 

Budişteanu N., 268 

Budişteanu Cernat Sevastia, 67 

Bulat Gh. Teodor, 499 

Bulat Gh. Toma, 138 

Bunea Augustin, 179, 492 

Bunescu Mihail, 47 

Bunyitay Vincenţiu, 439 

Burada Simion, 167 

Burger B., 124 

Burghele Gh. Gh., 505 

Burghele T., 220 

Burghelea, familie, 409 

Burghelea Alexandru, 409 

Burileanu Demetru, 395 

Burileanu Ioana, 402 

Burileanu Yvonne, 402 

Busa, familie, 678 

Busuioceanu Alexandru, 48, 245 

Butca Constantin, 254 

Butculescu, 49 

Butculescu Constantin, 479 

Butculescu M. Costache, 49 

Butculescu C. Dimitrie, 49

Butculescu Elena, 49 

Butculescu N. Irina, 49 

Butculescu Maria, 49 

Butculescu Marin, 49 

Butculescu Nicolae, 49 

Buteanu Aurel, 50, 151 

Buttu Constanţa, 582 

Buttu Romulus, 582 

Buzdug Bazil, 468 

Buzdugan Gheorghe, 89, 265, 404 

Buzdugan Ion, 224 

Buzdugan Nicolae, 204, 268, 600 

Buzilă Romulus, 169 

Buznea Moldoveanu George, 558 

C 

Cacso Dominic, 605 

de Caillavet G. A., 47 

Califarov Manolache, 164 

Calinic, mitropolit, 201 

Callimachi, prinţ, 124 

Callimachi A. Athanasie, 286 

Callimachi Raluca, 512 

Callimachi Scarlat Alexandru, 259, 

412 

Camilar Eusebiu, 65 

Candrea Aureliu, 140 

Canning Strattford, 125 

Cantacuzino, familie, 51, 52, 98, 

175, 306, 397 

Cantacuzino A., 84 

Cantacuzino Adolf, 286 

Cantacuzino Alexandrina, 51, 84, 

97, 175, 293 

Cantacuzino (Pallady) Gr. 

Alexandrina, 52, 54, 169, 177, 

180, 308 

Cantacuzino Alexandru, 52, 254 

Cantacuzino Alexe, 54 

Cantacuzino Andronic, 51 

Cantacuzino Caterina, 285 

Cantacuzino Constantin, caimacam, 

51 

Cantacuzino Constantin, stolnic, fiu, 

56, 400, 609 

Cantacuzino Constantin, postelnic, 

tată, 51 

321 

Cantacuzino Constantin, fiul lui 

Grigore Gh. Cantacuzino, 20, 52, 

131 

Cantacuzino Constantin, 290 

Cantacuzino Gh. Constantin, 56 

Cantacuzino M. Constantin (Bâzu), 

55 

Cantacuzino Gr. Ecaterina, 55 

Cantacuzino Ecaterina (Jarka), 51 

Cantacuzino Eliza, 51 

Cantacuzino G., 66 

Cantacuzino G., lt. col., 150 

Cantacuzino George, 51 

Cantacuzino Gheorghe, 52 

Cantacuzino C. Gheorghe, 56 

Cantacuzino G. Gheorghe, avocat, 

56 

Cantacuzino Gr. Gheorghe, arheolog, 

profesor universitar, 51, 52, 54, 

55, 101, 176, 268, 271 

Cantacuzino Grigore, vornic, 52 

Cantacuzino Gh. Grigore, 52, 54 

Cantacuzino Ileana, 52, 54 

Cantacuzino Ioan, dr., 107, 150, 

180, 198 

Cantacuzino A. Ioan (Zizine), 51 

Cantacuzino G. Ioan, 56 

Cantacuzino Ioana, 52, 54 

Cantacuzino Ion, 56 

Cantacuzino C. Ion, 53 

Cantacuzino Iordache, 51 

Cantacuzino A. Jean, agent diplomatic, 

52 

Cantacuzino Lucreţia, 51 

Cantacuzino Luxiţa, 52 

Cantacuzino Marghioala, 424 

Cantacuzino Maria, 51, 53, 55, 62, 

322 

Cantacuzino Maria Bălaşa, 54 

Cantacuzino Maria Ioana, 55 

Cantacuzino Mihai, mare negustor, 

51 

Cantacuzino Mihai, medic, 51 

Cantacuzino G. Mihai, 55 

Cantacuzino G. Mihai, mareşalul 

Palatului Regal, 80

322 

Cantacuzino Mihail, 52 

Cantacuzino M. O., 51 

Cantacuzino Nicolae, 52 

Cantacuzino B. Nicolae, 51 

Cantacuzino G. Nicolae, 51 

Cantacuzino Gr. Nicolae, 55 

Cantacuzino Sabina, 292 

Cantacuzino Safta, 18, 145 

Cantacuzino Şerban, 285 

Cantacuzino Ştefania, 52 

Cantacuzino Zoe, 51, 52 

Cantacuzino Zoe Florica, 54 

Cantacuzino Cazimir Marica, 56 

Cantacuzino Ghica Elena, 56 

Cantacuzino-Râfov-Cazimir, 56 

Cantacuzino Sturdza Alice, 285 

Cantili P. George, 57 

Capodistira-Souffi Felix, 58 

Capotă, 583 

Capşa Maria, 281 

Caracioni Carol, 123 

Carada Eugen, 42, 201 

Caradgea (Caradja, Karadja), 58 

Caradja A., 176 

Caradja Constantin, 58 

Caradja Ion, 53 

Caradja Ion Constantin, 58 

Caradja Ioan Gheorghe, 58, 213 

Caradja Mihalache, 58 

Caradja-Capodistria-Souffi 

Eufrosina, 58 

Carafoli Elie, 189 

Caragiale Ion Luca, 190, 313, 315 

Caragiani I. C., 218 

Caranfil Andrei, 59 

Caranfil Eufrosina, 59 

Caranfil George, 59, 254 

Caranfil George Atanase, 59 

Caranfil G. Nicolae, 59 

Caranfil Maria, 59 

Caravia Nicolae, 322 

Cardolea Al. Cristea, 284 

Carianopol C. Alexandru, 27 

Carol I, 52, 56, 150, 175, 300, 397, 

539 

Carol II, 42, 80, 127, 162, 180, 188, 

193, 283, 293, 397, 544 

Carol VI, 761 

Carol Robert, 609 

Carp Anton, 198, 268 

Carp Grigore, 217 

Carp Neculai, 60 

Carp I. Neculai, 60 

Carp O., 315 

Carp Petre, 60 

Carp P. Petre, 51, 60, 92, 101, 123, 

153, 176, 218, 539 

Carp Smaranda, 60 

Cartojan Nicolae, 154, 248, 265, 

315 

Cartot Alfred, 322 

Castrişoaia Safta, 61 

de Castro Manuel, 292 

Catană George, 589 

Catargi, 62 

Catargi Alexandru, 86 

Catargi Barbu, 10 

Catargi Elena, 62 

Catargi Elena, fiică, 62 

Catargi Henry, 26, 37, 62, 268 

Catargi Lascăr, 51, 62, 175, 176, 

213, 285 

Catargi Margareta, 62 

Catargi M. Maria, 210 

Catargi Nicu, 161, 259 

Catargi Victor, 138 

Caţeleanu Ana, 56 

Caudella Clara, 566 

Caudella Claudia, 180 

Caudella Eduard, 180, 566 

Cazaban Alexandru, 395 

Cazimir, 63 

Cazimir Alexandru, 63 

Cazimir Costache, 56, 63 

Cazimir Elena, 63 

Cazimir Emil, tată, 63 

Cazimir Emil, fiu, 56, 63 

Cazimir Irina, 56 

Cazimir Neculai, 63 

Cazimir Otilia, 16, 17, 19, 154, 156, 

162

Cazimir Teodor, 63 

Cazimir Kogălniceanu Safta, 63 

Cazzavilan Luigi, 49, 97 

Cădere Victor, 180, 251, 281, 322 

Călinescu Adela, 64 

Călinescu Armand, 64, 397 

Călinescu Barbu, 64 

Călinescu E., 286 

Călinescu George, 16, 174, 189, 229, 

262 

Călugăru Ion (Croitoru Buium a 

Ţiprei), 65 

Cămărăşescu Ion, 148, 198 

Cămărăşescu Mihai, 254 

Cătunaru Petre, 52 

Cătuneanu C. Ioan, 162 

Cătuneanu Sevastiţa, 4 

Căşieru Cezar, 410 

Câmpineanu, 66 

Câmpineanu Ion, fiu, 51, 66 

Câmpineanu Ion, tată, 66 

Câmpineanu Creţulescu Anica, 79 

Cârlan M. Ştefa, 561 

Cârneci Radu, 597 

Cârlova Vasile, 243 

Ceauşescu Nicolae, 241, 321 

Cedre Lydia, 322 

Ceparu, familie, 42 

Cerchez, familie, 253 

Cerchez Leon, 566 

Cerchez Nicu, 147 

Cerchez Th., 161 

Cerkez Emil, 584 

Cernat, familie, 67 

Cernat Alexandru, 67 

Cerna Panait, 179 

Cernovici Laura, 194 

Cernovodeanu Dan, 265 

Cernovodeanu Paul, 265 

Cesianu Constantin, 155 

Cesianu H. Constantin, 42 

Cesianu (Jianu) Stănuţă, 318 

Cetăţeanu I., 524 

Chabadian Maria, 92 

Chemale Anton, 68 

Chibici-Râvneanu Al., 102 

323 

Chifa Emil, 469, 475 

, patriarh, 122 

Chrissoveloni, 319 

Chrissoveloni Hélène, 319 

Chrissoveloni Jean, 319 

Chrissoveloni Leonida, 319 

Chrissoveloni Nicolae, 319 

Churchill Winston, 70 

Cicerin, ministru, 300 

Cichi C., 330 

Cicio-Pop, 357 

Cicio-Pop Ştefan, 188, 252, 357, 376, 

388 

Cihovschi, general, 42 

Cihovschi Alexandru, 69 

Ciocan Ioan, 460, 470 

Ciocâlteu Ştefan, 283 

Cioculescu C., 284 

Cioculescu Şerban, 17, 189 

Ciomac Emanoil, 510 

Ciolan Ion, 120 

Cioran Emil, 174 

Ciorănescu Alexandru, 48 

Ciordaş Ioan, 188 

Ciornei Ecaterina, 525 

Ciornei Gabriela, 525 

Ciornei Olga, 303 

Ciorogariu Roman, 380 

Ciotori Dimitrie N., 8, 48, 162, 254, 

293, 300 

Cipariu Timotei, 333, 485 

Ciprian G., 229 

Cisek Oscar Walter, 65 

Ciuchi V. Cornelia, 411 

Ciudin, familie, 264 

Ciugureanu Daniil, 70 

Ciuhodaru Vasile, 412 

Ciupală Ioan, 575 

Ciurcu, familie, 532 

Claudian Alexandru, 17 

Clemence, artistă, 309 

Clémenceau Georges, 150, 300 

Clopoţel Ion, 17, 151, 368, 376, 380 

Cloşca, 609, 691 

Coandă Henri, 71, 85, 107, 120, 

150, 167

324 

Codarcea I. Corneliu, 162 

Cohen A. H., 103 

Cojoca Ecaterina, 194 

Coliban Iancu, 526 

Colin A., 49 

Comarnescu Petru, 173, 229 

Comarnischi Chiril, 272 

Comarnischi Alcaz Eufrosina, 272 

Comănescu I., 527 

Conachi Costache, 427 

Condiescu Nicolae, 503 

Condurachi Emil, 154, 189, 265 


Constantin, dragoman, 199 

Constantin, spătar, 423 

Constantin Moruzi, 412 

Constantin Şerban, 213 

Constantinescu A., 218 

Constantinescu A. C., 66 

Constantinescu Ion, inginer, 74 

Constantinescu Ion, teolog, 72 

Constantinescu Miron, 54, 73, 380 

Constantinescu Mitiţă, 56 

Constantinescu Nicu, 572 

Constantinescu-Iaşi Petre, 16, 85, 

189 

Constantinidi Noti, 326 

Constantini-Petrovici, 358 

Conta Vasile, 271 

Contzescu I., 219 

Corbu C. Adrian, 74 

Corbu Ioan, 471 

Corbu I. Constantin, 74 

Corbu Victor, 471 

Cornean Nicolae, 590 

Coroianu Demetriu, 333 

Coroianu Iuliu, 96, 172, 252 

Cosma Aurel, 597 

Cosma Lucia, 42 

Cosma Viorel, 6, 98, 120, 505, 566 

Costa-Foru, familie, 10 

Costa-Foru Gheorghe, 60, 85 

Costa-Foru M., 51 

Costa-Foru Xenia, 177 

Costache, 75 

Costache Lupu C., 75, 142, 176 

Costache Nicolae (Niki), 75 

Costache Valentina, 18, 20, 27, 30, 

39, 42, 49, 51, 59-61, 66, 67, 84, 

86, 99, 102, 107, 114, 121, 129, 

136, 139, 140, 145, 150, 153, 155, 

157, 158, 169, 171, 175, 176, 180, 

183, 187, 190, 194, 198-203, 233, 

263, 268, 272, 280, 285-288 


Costăchescu Mihai, 32 

Costescu George, 76 

Costiescu M., 254 

Costinescu E., 66 

Costinescu Maria, 289 

Coşbuc George, 190, 315, 473, 520 

Cotovu Ion, 603 

Cotruş Anton, 283 

Cotruş Aron, 492 

de Coutouly G., 49, 176 

Craft N., 512 

Craia, învăţător, 593 

Crainic Nichifor (Dobre Ion), 77, 308, 

368 

Crăiniceanu Grigore, 254 

Cremer Isidor, 78 

Creţeanu George, 92 

Creţianu Alexandru, 212, 254 

Creţianu C., 54 

Creţianu George, 289 

Creţulescu, familie, 79, 397 

Creţulescu Alexandru, 79 

Creţulescu Constantin, 79 

Creţulescu Dimitrie, 79 

Creţulescu Lina, 79 

Creţulescu Maria, 79 

Creţulescu Nicolae, 42, 66, 79, 121, 

264 

Creţulescu Ralu, 79 

Creţulescu Scarlat, 79 

Creţulescu Smaranda, 79 

Creţulescu Sofia, 79 

Creţulescu Dudescu Zinca, 79 

Creţulescu Irimescu Alexandrina, 

79 

Creţulescu Lahovari Ana, 79 

Crihan Anton, 138

Cristea Gheorghe, 413 

Cristea Miron, 12, 52, 80, 98, 145, 

188, 194, 248, 283, 294, 492, 530 

Cristea P., 201 

Cristescu Gheorghe, 505, 558 

Cristescu Ghiţă, 282 

Cristoloveanu Romul, 528, 530 

Cristoloveanu Sofia, 530 

Cristu Paola, 204 

Crişan, 609, 691 

Crişan Ştefan, 359 

Cronin-Cronberg, 122 

Crowe E., 107 

Crudu Tiberiu, 510 

Cruglicov V. George, 34 

Cruţescu Stork Cecilia, 97, 98, 308 

Csaki, familie, 609 

Csákán, din Zăbala, 646 

Cseh, din Catalina, 647 

Cseh, din Cernatul de Jos, familie, 

648, 665 

Cseh Ignatie, 647 

Csernoch János, 158 

Csia, din Sântionlunca, 649 

Csiszer, din Etfalău, 650 

Csoma, din Covasna, familie, 678 

Csoma, din Ghelniţa, 651 

Csoma Iosif, 651 

Csutak Karoly, 652 

Csutak Vilhelm, din Covasna, 652 

Cuclin Dimitrie, 56 

Cucu, 360 

Cucu Aurelia, 360 

Cucu Gheorghe, 80 

Cucu Vasile, 360 

Culian, familie, 313 

Culianu Alexandru, 313 

Culianu Nicolae, 313 

Culianu Petre, 313 

Culică Vasile Florian, 599 

Culmann, general, 288 

Cumpănaşu, familie, 81 

Cumpănaşu I. Dumitru, 81 

Curcă Gheorghe, 529 

Cushing Harvey, 16 

Cusin A. C., 83 

325 

Cuţarida, familie, 82, 397 

Cuţarida Ana, 82 

Cuţarida Constantin, 4 

Cuţarida Radu, 82, 219, 397 

Cuza Alexandru C., 80, 83, 89, 127, 

140, 162, 217, 248, 315, 505 

Cuza Alexandru Ioan, 84, 109, 123, 

145, 260, 285, 539 

Cuza Elena, 49 

Czárán-Török de Şepreuş şi 

Şimand, 361 

Czartoryski Adam, 129 

Czernin O., 176 

Czerjek, familie, 537 

D 

Dabija Eustratie, voievod, 63 

Daicoviciu Constantin, 52,162, 202, 

265, 331, 333, 340, 499 

Damaschin Maria, 85 

Dame Frédéric, 49, 140 

Daniel, din Vârghiş, familie, 633, 

764 

Damokos, familie, 763 

Damokos, din Cernatul de Jos, 653, 

758 

Damokos Ştefan, 653 

Dan Nicodim, 530 

Dan Pompiliu, 528, 530 

Dan Sergiu, 174 

Dáncs, din Pachia, 654 

Daniel, din Vârghiş, baron, 655 

Darclée Hariclea, 86, 253 

Darvari, 320 

Darvari Alexandru, 320 

Darvari Ana, 10 

Darvari Maria Nicole, 320 

Daschkooff, conte, 122 

Dauş Ludovic (Daus Alfred Ludwig), 

503 

Davidescu C., 233 

Davidescu Şt. Nicolae, 87 

Davila, familie, 56, 88 

Davila Alexandru, 47, 88, 140, 162, 

198, 397 

Davila Carol, 88, 173, 231, 254, 397 

Davila A. Carol, 88

326 

Davila Citta, 397 

Davila Teodor (Doru), 397 

Davila-Petricari Elena, 8, 88, 397, 

402 

Davis Ella, 293 

Dăianu Elie, 194, 252 

Dăianu Ilie, 479 

Dăianu Emil, 499 

Dănilă, preot, 341 

Deac S. Augustin, 479, 492 

Deák, din Pava, 656 

Debains Fréderic, 66 

Decei Aurel, 265 

De Gaulle Charles, 310 

Delateişani Ion, 83 

Delaroche Paul, 183 

Delaunay Charles, 6 

Delavrancea Barbu Ştefănescu, 56, 

140, 180 

Delavrancea Cella, 75, 97, 180, 313 

Del Vecchio Giorgio, 17 

Demetrescu Drag, 162 

Demetrescu I. Gregoriu, 531 

Demetrescu Ioan, 362 

Demetrescu I. Petre, 531 

Demetrescu Traian, 170 

Demetriade Aristide, 170 

Demidoff, conte, 122 

Demien, din Catalina, familie, 647 

Demien, din Dalnic, familie, 647 

Dendy Walter, 16 

Densuşianu Aron, 539 

Densuşianu Elena, 482 

Densuşianu Nicolae, 140 

Densuşianu Ovid, 395, 544, 562 

Deprés Susanne, 198 

Dering G., 176 

De Roma Adela, 564 

De Roma Alexandru, 564 

De Roma Camille, 564 

De Roma Candiano, 564 

De Roma Petru, conte, 66, 654 

Derussi G., 218 

De Sanctis Alda Borelli, 198 

Desliu D., 105 

Despa Gheorghe, 414 

Dessila Octav, 156 

Dessus A., 20 

Diaconovici C., 194 

Diaconoviciu G., 146 

Diamandescu Constantin, 150 

Diamandi, familie, 397 

Diamandi Ana, 55 

Diamandi Constantin, 39, 42, 89 

Diamandi Georgeta, 55 

Diamandi V., 218 

Dianescu N. Ion, 562 

Dima-Drăgan Corneliu, 90 

Dinjer (Dinyer) Iosif, 363 

Dinu Paul, 91 

Djuvara, 92 

Djuvara Alexandru, 42 

Djuvara G. Alexandru, 225 

Djuvara Elena, 306 

Djuvara Mircea, 83, 225, 284 

Djuvara Radu, 92 

Djuvara T. G., 66 

Djuvara Trandafir, 86, 92 

Dobreanu Mihail, 252 

Dobrescu Ion, 93 

Dobrogeanu-Gherea Constantin, 85, 

313 

Dobrogeanu-Gherea Saşa, 313 

Dobrogeanu-Gherea Ştefania, 313 

Dobroneanu, familie, 565 

Dobroneanu L. Ion, 565 

Dobroneanu Lazăr, 565 

Dobrosláv Pétar, 158 

Dobrovolschi, familie, 142 

Docan Nicolae, 315 

Dociu, familie, 4 

Dogariu Domeţiu, 532 

Dogaru Ion, 94 

Dogaru Maria, 139, 265 

Dolezsalek Antal, 158 

Dombi, familie, 678 

Dombi, din Icafalău, 657 

Dombrovschi, 504 

Dombrovschi Norbert, 504 

Dombrovschi Sigismund, 504 

Domide B., 169 

Domide Emil, 474

Dominte Timonu, 563 

Domusciu Theodor Alfred Basarab 

Tibereanu, 563 

Doncea Constantin, 321 

Donath, din Surcea, 658 

Donici S., 54 

Dosa, din Ilieni, 659 

Dragalina, 591 

Dragalina Alexandru, tată, 591 

Dragalina Alexandru, frate, 591 

Dragalina Corneliu, 591 

Dragalina Elena, 591 

Dragalina Ion, 591 

Drăganu Nicolae, 479 

Drăghicescu Dumitru, 95 

Drăghicescu Virgil, 162 

Drăghici Al. George, 96 

Drăghici Romeo, 322, 325, 329 

Dreghiciu Marian, 334 

Drăgoi Sabin, 283 

Drouets Charles, 395 

Duca C., 290 

Duca Gheorghe, 401, 533 

Duca Ion Gheorghe, 27, 52, 89, 97, 

114, 150, 170, 217, 233, 310, 397 

Duca Nadia, 97, 233 

Dudescu Suţu Elisabeta, prinţesă, 

286 

Dudu Vasile Velicu, 98 

Dudu Vasilica, 98 

Dudu Velicu, 98 

Dudu Maria, 98 

Duhamel A. O., 10, 122, 124 

Duiliu N. Marcu, 99, 290 

Dumas Constance, 107 

Dumba, fraţi, 286 

Dumbravă Bucura (Fanny Seculici), 

100, 170 

Dumitrache Ioan, 569 

Dumitrescu M. A., 198 

Dumitrescu Vladimir, 598 

Dumitrescu Jupâneşti Ion, 398 

Dumitru Nae, 467 

Dunka Eugen, 162 

Dunka, familie, 585 

Dunka George, 585 

327 

Dunka I., 600 

Dupré Marcel, 322 

Duvantura, 272 

E 

Economu Virgil, 156 

Eder, baron, 107 

Eftimiu Gheorghe, 42, 568 

Eftimiu Victor, 3, 174, 189 

Égeto, din Căpeni, 660 

Eiffel Gustave, 139 

Eisenecker Charles, 45 

Eisenhardt Louise, 16 

Elefterescu, familie, 101 

Elefterescu George, 101 

Elefterescu Luca, 101 

Elena, principesa, 12 

Elena, regină a Greciei, 397 

Elena Silvia, 292 

Eliade Mircea, 27, 48, 204 

Elisabeta, principesă, 26 

Elisabeta, regină, 397, 541 

Eminescu Gheorghe, 575 

Eminescu Mihai, 102, 190, 269, 505, 

557, 597 

Eminovici, familie, 505 

Eminovici Gheorghe, 102 

Eminovici Henrietta, 102 

Eminovici Matei, 102, 112 

Enăşescu, familie, 502 

Enescu Cristache, 322 

Enescu George, 26, 50, 55, 103, 114, 

249, 306, 322, 325 

Enescu Vasile, 103 

Enescu (Cantacuzino) Maria, 55, 306, 

322 

Eöszy Francisc, 440 

Epureanu Emanuel, 30 

Erdelyi Ioan, 530 

Ereszteveny, din Eresteghin, 661 

Esarcu George, 285 

Eszterházy, conţi, 765 

Eszterházy P., conte, 272 

Evolceanu Dumitru, 473 

F 

Faberi Angelo, 183 

Fabian, 364

328 

Fabian Gabor, 364 

Fabian Galér, 364 

Fabian Iosif, 364 

Fabian-Schenk, 364 

Fabricius Martha, 127 

Fadgyas, din Reci, 662 

Faguet Emil, 170, 395 

Faliboga D. Alexandru, 505 

Faludy Franyo Carol, 365 

Fantsali, din Lupeni, 663 

Farago Elena, 295 

Farcaş Ioan, 236 

Farkas, din Cernatul de Jos, familie, 

665 

Farkas, din Dalnic, familie, 758 

Farkas Alexandru, 335 

Farkas Ştefan, 441 

Farkaş Gyalui, 120 

Farra, 104 

Farra Alexandru, 104 

Farra Cathérine, 104 

Farra (Simons) Maria, 104 

Farra Rose, 104 

Farţade Petre, 415 

Fasciotti, baron, 157, 176 

Fauré Gabriel, 322 

Făculete Şerban, 399 

Făiniţă I. M. Constantin, 416 

Fălcoianu, 105 

Fălcoianu Şt. Alexandrina, 105 

Fălcoianu C., 123 

Fălcoianu Elena-Lucia, 105 

Fălcoianu Ştefan, 67, 105, 260 

Feket-Nagy, din Găleşti, 664 

de Felsö-Bükk Paul, 379 

de Felsö-Bükk Ştefan, 379 

Ferdinand, rege, 12, 80, 112, 176, 

300, 376, 397, 496, 577 

Ferdinand I de Habsburg, 609 

Ferenczi, familie, 665 

Ferenczi Ioan, 665 

Fermendjin Ioan, 366 

Ferrati Bartolomeu, conte, 743 

Fettes, din Icafalău, familie, 728 

Fetti Spiridon, 336, 340 

Février Henry, 322 

Fichefet C., 309 

Filaliti George, 106 

Filipescu, 107, 253 

Filipescu A. N., 123 

Filipescu Constantin, 27, 107, 119, 

176 

Filipescu Dimitrie, 183 

Filipescu Gheorghe, 108 

Filipescu Gheorghe (George) 

Constantin, 107 

Filipescu C. Grigore, 125 

Filipescu Ioan (Iancu), 107 

Filipescu Ioana, 107 

Filipescu Iordache George, 107 

Filipescu Lidia, 107 

Filipescu Maria, 107, 123, 272, 327 

Filipescu Natalia, 107 

Filipescu Nicolae, 107, 140, 153, 176, 

217, 395 

Filipescu I. Alexandra, 316 

Filipescu I. Alexandru, 317 

Filipescu N. Gr., 180 

Filitti, familie, 109 

Filitti Alexandru, 109 

Filitti Constantin, fiu, 109 

Filitti Constantin, tată, 109, 273 

Filitti Ioan, 575 

Filitti C. Ioan, 109, 162, 200, 218 

Filitti , 326 

Filotti, 110 

Filotti A. Constantin, 110 

Filotti Eliza, 110 

Filotti Flori, 110 

Filotti Puiu, 110 

Finkelstein Gustav, 111 

Fischer Gertrud, 54 

de Flers Robert, 47, 97 

Fleva Nicolae, 66, 86, 176 

Flondor, familie, 23, 504 

Flondor Elena, 112 

Flondor Iancu, 23, 42, 89, 112, 145 

Flondor Nicolae, 112 

Flondor Şerban, 112 

Floresco Maria, 744 

Florescu, 327 

Florescu Alexandru, 417

Florescu Florea Bobu, 113 

Florescu Ion, 290 

Florescu Vasile, 107 

Florescu Em. Ioan, 290 

Florescu Th. Jean, 114 

Foarfecă, familie, 586 

Foch Ferdinand, 150, 565 

Folo Pietro, 183 

Folti, din Sânzieni, familie, 696 

Ford Henry, 257 

Foriş Ştefan, 547 

Forray-Nadasdy, de Săvărşin, 367 

Forrö, din Angheluş, familie, 666 

Fortunescu C. D., 140, 191, 265, 283, 

482 

Fotino, familie, 264 

Foucaul E., 84 

Fraknay Wilhelm, 439 

Francisc I., 537 

Franz Ferdinand, 300 

Frater, familie, 442 

Frater Pal, 442 

Freeman Walter, 16 

Fried B. M., 16 

Frimu I. C., 282 

Frunzeanu Georgeta, 233 

Fuad-Paşa, 121, 122, 124, 175 

Fuillet Felix, 183 

Fülöp, din Târgu Secuiesc, 667 

Fulton John, 16 

Furnică Z. Dumitru, 533 

Furtună Dumitru, 180, 505, 557 

G 

Gaál Sándor, 158 

Gabor Anton, 676 

Gabor, din Breţcu, 668 

Gabrielescu Alice, 308 

Gafencu Grigore, 188, 254 

Gál, din Dalnic, familie, 758 

Gál, din Hilib, 669 

Galaction Gala, 32, 98, 131, 138, 

170, 189, 220, 224, 248, 265 

Galesowschi Iosif, 178 

Galfi, din Măgheruş, familie, 605 

Gancevici Corneliu, 506 

Gane Nicolae, 198 

329 

Gavrilescu Atanasie T. (Gavrilles 

Athanasy), 409 

Gavrilov Mihail, 574 

Gazda, din Ghidfalău, familie, 758 

Gazda, din Reci, 670 

Gălăşescu Gr. Dumitru, 115 

Gărdescu, 116 

Gărdescu Alexandru, 116, 591 

Gărdescu Constantin, 116 

Gărdescu Nicolae, 116 

Gâlcă V. Vasile, 565 

Gârleanu Emil, 170, 180 

Gedö, din Orăşeni, 671 

George Al. Ion, 479 

Georgescu, familie, 566 

Georgescu Aurelia, 566 

Georgescu George Theologu, 566 

Gentrmer Kurt, 160 

Gédalge André, 322 

Georgiade C., 17 

Gereb, familie, 675 

Gereb, din Araci, 672 

Gereb Adam, 672 

Gerliczy-Ştirbei Eliza, 320 

Gerota D. D., 49, 172 

de Geza Simon, 619 

Ghenadie, mitropolit, 178 

Ghenes, pictor, 149 

Ghenzul Vasile, 117 

Gheorghe Florian, 130 

Gheorghe Leonte, 558 

Gheorghe Ştefan, 481 

Gheorghian, 118 

Gheorghian Constantin, 115 

Gheorghian Gheorghe, 118 

Gheorghian Nicolae, 118 

Gheorghian Vasile, 118 

Gheorghiev Iulia, 18, 20, 27, 30, 39, 

42, 49, 51, 59-61, 66, 67, 84, 86, 

99, 102, 107, 114, 121, 129, 136, 

139, 140, 145, 150, 153, 155, 157, 

158, 169, 171, 175, 176, 180, 183, 

187, 190, 194, 198-203, 233, 263, 

268, 272, 280, 285-288 

Gheorghiu Constantin, 71

330 

Gheorghiu-Dej Gheorghe, 16, 138, 

241 

Gherasi, 119 

Gherasi Athena, 119 

Gherasi Constantin, 119 

Gherasi Elena, 119 

Gherasi Elisabeta, 119 

Gherasi Eugenia, 119 

Gherasi Lazăr, 119 

Gherasi Maria, 119 

Gherasi Nicolae, 119 

Gherasi L. Nicolae, 119 

Gherghel Victor, 428 

Gherguascu Toma, 534 

Gherguţă Mihai, 418 

Gherman, familie, 4 

Ghezzo Luiza, 603 

Ghiaţă Petre, 149, 162 

Ghibănescu Gheorghe, 138, 140, 169 

Ghibu Onisifor, 120, 138, 223, 224, 

296, 520 

Ghibu Veturia, 120, 162 

Ghica, familie, 97, 121, 123, 253, 

393 

Ghica Alexandrina, 121 

Ghica Alexandru, 52, 53, 58, 123, 268, 

285 

Ghica Alexandru Dimitrie, 122 

Ghica G. Alexandru, 124, 125 

Ghica I. Alexandru, 107 121 

Ghica Ana, 175 

Ghica Aurelia, 121 

Ghica Carol, 122 

Ghica Charlota, 123 

Ghica Constantin, 121, 122, 124, 318 

Ghica Dimitrie, 66, 218, 290, 300, 

306 

Ghica Dimitrie, domn, 123, 192 

Ghica Dimitrie, mare hatman, 121 

Ghica Dimitrie, ministru de Externe, 

92, 107, 123 

Ghica Dimitrie Alexandru, 122 

Ghica Dimitrie Ion, 52, 121 

Ghica Dumitrache, 121 

Ghica Ecaterina, 121 

Ghica Elena, 122 

Ghica I. Elena, 56 

Ghica Elisabeta, 123, 306 

Ghica Eliza, 52 

Ghica Eufrosina, 121, 318 

Ghica Gr. Eufrosina, 121 

Ghica Gheorghe Iorgu, 121 

Ghica Grégoire, 121 

Ghica Grigore II, 268, 533 

Ghica Grigore III, 425 

Ghica Grigore Alexandru, 120, 121, 

124, 276, 301, 430, 534 

Ghica Grigore Dimitrie (Ghica 

Grigore IV), 53, 123, 125, 268, 

318, 398, 401 

Ghica Ioan, 56 

Ghica G. Ioan, 56 

Ghica Ion, 42, 52, 53, 121, 123, 140, 

145, 198, 276, 539 

Ghica Gr. Ion, 84 

Ghica Iordachi, 122 

Ghica Maria, logofeteasă, 121 

Ghica Maria, 123 

Ghica Matei, 121 

Ghica Melania,132 

Ghica Mihail, 121 

Ghica N., 145 

Ghica Natalia, 121 

Ghica Scarlat, 121, 318 

Ghica Vladimir, 52, 109, 121 

Ghica Zoe, 123 

Ghica Cantacuzino Ioana, 397 

Ghica Cantacuzino Irina, 397 

Ghica Cantacuzino Matei, 397 

Ghica Comăneşti Matilda, 121 

Ghica Greceanu Lisette, 132 

Ghica Massalsky Hélène (Dora 

D’Istria), 122 

Ghioldum V., 419 

Ghiţan Teodor, 151 

Gidafalvi, familie, 721 

Gidafalvi, din , 673 

Gidafalvi Ştefan, 673 

Giers Nicolae, 84, 124 

Gigurtu Ioan, 126, 283, 600 

Gimbutas Maria, 54 

Gimpel, 288

Gioia Ed., 20 

Gioni Polixenia, 286 

Giorgio Ion, 142 

Giurescu C. Constantin, 89, 217, 

315, 598 

Glogovanka Maria, 338 

Glogoveanu I. Maria, 49 

Glok Klara, 501 

Gödri, din Ilieni, familie, 675 

Gödri Alexandru (Sandor), 674 

Gödri Francisc, din Ilieni, 675 

Goga, 127 

Goga Dimitrie, 128 

Goga Eugen, 217 

Goga Eufrosina, 128 

Goga George, 128 

Goga Octavian, 80, 83, 127, 138, 

139, 162, 169, 180, 184, 198, 217, 

254, 300, 492, 544, 545 

Goga Veturia, 127, 217 

Goilav, familie, 502, 513 

Goilav Antonel, 233 

Goilav I. C., 180 

Goilav N., 51 

Gojdu Emanuel, 522 

Goldiş Elena, 368 

Goldiş Vasile, 42, 146, 180, 194, 

217, 252, 368, 376, 383, 388, 492, 

503, 520, 523, 530, 544, 545 

Golescu, familie, 20, 88, 397 

Golescu Alecu, 181, 264 

Golescu G. Alexandru (Arăpilă), 66, 

129, 290 

Golescu C., 129 

Golescu Iancu, 4 

Golescu Iordache, 129 

Golescu Nicolae, 52, 107, 122, 181, 

290 

Golescu Stan, 50, 162 

Golescu Ştefan, 122, 181, 264, 290 

Golian Dimitrie, 302 

Gologan G. N., 42 

Goma D. Paul, 98 

Gomoiu Victor, 16 

de Gonzaque Frick Louis, 170 

Goraş Vasile, 562, 566, 567, 575 

331 

Gorănescu, 130 

Gorănescu Ecaterina, 130 

Gorceakov Alexandru Mihailovici, 

108, 124 

Gorceakov Maria, 107 

Gore Gheorghe, 131 

Gore Pavel, 131, 248, 315 

Gorovei Arthur, 138, 309, 315 

Gorovei C. P., 155 

Gorun I., 473 

Gos Albert, 397 

Gos Charles, 397 

Grant Nicolae, 397 

Grant Ulysse, 232 

Grant Zoe, 107 

Grasset Eduard, 183 

Grămadă Nicolae, 265 

Grămadă V., 83 

Greceanu (Grecianu), familie, 42, 

132, 253 

Greceanu Alina, 132 

Greceanu Constantin, 132 

Greceanu P. Didi, 132 

Greceanu Dimitrie, 132 

Greceanu Elena, 132 

Greceanu F., 218 

Greceanu Ninicu, 132 

Greceanu Paul, 51, 132 

Greceanu Radu, 132 

Greceanu Saşa, 132 

Greceanu Şt. Saşa, 132 

Greceanu Scarlat, 132 

Greceanu Ştefan, 132 

Greceanu D. Ştefan, 132 

Greceanu Zoe, 52, 132 

Greceanu Zozi, 132 

Greceanu Băicoianu Elena, 56 

Grecescu Grigore, 133 

Grecu Mihail, 581 

Gregoriade Nicu, 559 

Grey de la Bosse I., 114 

Grigorcea, familie, 145 

Grigore Ioan, 530 

Grigorescu Nicolae, 195 

Grigorivici Olga, 52 

Grinţescu Ernest, 134

332 

Grinţescu G. P., 134 

Grivase Virginia, 475 

Gross Carl, 535 

Groulier Matilda, 52 

Groza Petru, 16, 46, 167, 283, 428, 

547, 570 

Grozăvescu Traian, 467 

Grozescu Nicolae, 158 

Guadachini Gaetano, 183 

de Gubernalis Angelo, 395 

Guboglu Mihail, 135, 265, 271 

Guran N., 201 

Gurănescu Alecu, 254, 283, 293 

Gurie, arhiepiscop, 169 

Gussi Al., 233 

Gust Alfred, 536 

Gusti Dimitrie, 18, 89, 107, 138, 

177, 220, 274, 313 

Gvadányi Iosif, 695 

Gyalui Farkas, 162 

Gyalui Jenö, 136 

Gyárfás, 537 

Gyárfás, din Leţ, 676 

Gyula Borda, 158 

Gyula Glattfeldar, 158 

Gyula Werner, 158 

Gyula Wessel, 158 

Gyulay, familie, 609, 677 

Gyulay, din Ormeniş, 695 

Gyulay Ştefan, 677 

Gyurgyevich I. E., 538 

H 

Habert A., 283 

Hackenau, cavaler, 125 

Hagea Doina, 599 

Hagi-Moscu Emanoil, 98 

Hajnal, familie, 504 

Halasy, 372 

Halfon Abraham, 137 

Halfon Samuilă, 137 

Halippa N. Ivan, 138 

Halippa Nicolae, 138 

Halippa Pantelimon, 98, 127, 138, 

188, 207, 224, 296, 544 

Haliţa Solomon, 476, 492 

Haller, familie, 337, 609, 640, 675, 

677, 695, 715, 736 

Haller Gabor, 337 

Haller Gabriel, 337 

Haller Istvan, 337 

Haller Petrus, 337 

Hamangiu Constantin, 282 

Hamar, din Alungeni, familie, 641, 

678 

Hamar, din Icafalău, familie, 728 

Hamar, din Simeria,679 

Handrea, 477 

Hangerli, familie, 18 

Hangerli Elena, 107 

Hangerli Lidia, 107 

Hankey Maurice, 300 

Hanu, familie, 423 

Haret, 323 

Haret Adam, 323 

Haret Ana, 56 

Haret Costache, 323 

Haret Ioan, 323 

Haret Pulcheria, 323 

Haret Spiru, 27, 139, 183, 198, 248, 

269, 323, 476, 512 

Haricli Ion, 86 

Hartulari Ion (Coco), 86 

Hartulari Iorgu, 86 

Hasdeu Bogdan Petriceicu, 121, 

132, 140, 265 

Hasdeu Iulia, fiică, 140 

Hasdeu Iulia, soţie, 140 

Hasnaş, 568 

Hasnaş Gheorghe, 568 

Hasnaş Ion, 568 

Hasnaş Spiridon (Spiru), 568 

Hasnaş Victoria, 568 

Haşias Silviu, 369 

Haţieganu Alexandru, 140 

Haţieganu Emil, 141, 172, 177, 283 

Hauptmann Harald, 54 

Haviár Dániel, 158 

Haynal Emeric, 142 

Hârlescu, 142 

Hârlescu Anatol, 142 

Hârlescu Dimitrie, 142

Hârlescu Elena, 142 

Hârlescu Magdalena, 142 

Hârlescu Ronald, 142 

Heine Heinrich, 503 

Heisu, familie, 423 

Heliade-Rădulescu Ion, 52, 99, 122, 

243, 264, 333, 539 

Helfant Henry, 292 

Hellmesberger Joseph jr., 322 

Hening, 143 

Hening Friedrich, 143 

Hening Melitta, 143 

Hening Suzi, 143 

Henry F., 84 

Henter, din Sântion, 680 

Henter Adam, 680 

Herepei Ioan, 681 

Herescu M. I., 308 

Herescu Năsturel, 175 

Hervien Paul, 47 

Hina Eliza, 326 

Hiott, familie, 289 

Hiotu C., 218 

Hitler Adolf, 283 

Hociung Ion, 309 

Hodor, din Tinosa, 682 

Hodoş Alexandru, 169 

Hodoş Iosif, 252 

Hodoş Nerva, 198, 481, 499 

Holban A. D., 176 

Holban, fraţi, 513 

Holtzträger Friederich, 478 

Horea, 392, 609, 691 

Horgan A., 283 

Horia, avocat, 263 

Horoveanu Eugen, 180 

Horthy Miklós, 450 

Horvath, 370 

Hossu Iuliu, 151, 155 

Hossu Vasile, 544 

Hossu-Login Francisc, 200, 376 

Hostiuc Viorica, 220 

Hotnog Titus, 144, 146 

Hosu Emil, 466 

Howard D. F., 177 

Howard Nini, 284 

333 

Hozo, din Sînmartin, 683 

Hrisoscoleu Alexandru, 2 

Hubain Emil, 42 

Hugo, cavaler, 125 

Hugo Victor, 58 

von Humboldt Alexander, 58 

Humpel Emilia, 102 

Hurmuzaki, 145 

Hurmuzaki Alexandru, 145 

Hurmuzaki Constantin, 145 

Hurmuzaki Doxache, 145 

Hurmuzaki Elena, 145 

Hurmuzaki Eudoxiu, 145 

Hurmuzaki Eufrosina, 145 

Hurmuzaki George, 145, 315 

Hurmuzaki C. George, 145 

Hurmuzaki Nicolae, 145 

Hurmuzaki Ştefania, 145 

Huszar, din Aita Mare, 648 

Hutchison George, 575 

I 

Iablonscaia Tatiana, 182 

Iacobescu Teodor, 146 

Iacovachi, 147 

Iacovachi Alexandru, 147 

Iacovachi Meta, 147 

Iacovachi Nicolae, 147 

Iancu Avram, 252, 269, 695 

Iancu de Hunedoara, 619, 717 

Iancu Teofil, 68 

Iavorschi Gheorghe, 557-560, 564, 

566-568, 574, 578, 580, 581 

Ibrăileanu Garabet, 271 

Iconomu Mircea, 148 

Ierunca Virgil, 48 

Igiroşanu Horia, 149 

Igiroşanu I., 229 

Ignàcz Schmitzler, 136 

Ignat Grigore, 565 

Ignatijev Nicolas Pavlovici, 129 

Ileana, principesă, 82, 397 

Ilia, preot, 338 

Iliaş Alexandru, 677 

Iliescu Dumitru, 150, 254 

Ilieşiu Iustin, 151, 479

334 

Ilinca, fiica domnului Radu Şerban, 

51 

Imreh, din Etfalău, 685 

Imreh, din Etfalău şi Pava, 686 

Imreh, din Fotos, 687 

Imrik Gusztáv, 443 

Inculeţ Ion, 138, 146, 223, 224 

Incze, din Lisnău, 688 

Incze János, 444 

Inocenţiu IX, papă, 609 

Inocenţiu XII, papă, 609 

Institoris, 371 

Institoris George de Mossoczy, 371 

Institoris Ianos, 371 

Ioachimescu Nicolae, 218 

Ioan, 569 

Ioan Atanasie, 432 

Ioanid Dimitrie, 171 

Ion Narcis-Dorian, 3 

Ionaşcu Ion, 265 

Ionescu Alexandru, 98 

Ionescu Emilian, 152 

Ionescu Eugen, 174 

Ionescu Gheorghe, 570 

Ionescu Haralamb, 570 

Ionescu Ion, de la Brad, 2 

Ionescu C. Ion, 571 

Ionescu I. C., 512 

Ionescu Maria, 570 

Ionescu Mihai, 251 

Ionescu Nae, 83 

Ionescu Take, 86, 92, 101, 114, 150, 

153, 170, 180, 194, 198, 218, 289, 

293, 300, 310, 368 

Ionescu Al. Ghibericon, 567 

Ionescu-Gion George, 121, 395 

Ionescu-Nişcov Traian, 154 

Ionescu Siseşti George, 274, 505 

Ionescu Siseşti Nicolae, 16, 402 

Iordache, 324 

Iordache Elena, 324 

Iordache Ion Toma, 324 

Iordan Iorgu, 17, 189, 265, 283, 575 

Iordănescu Ioan, 149, 156 

Iorga Ecaterina, 182, 309 

Iorga Nicolae, 9, 54, 58, 68, 80, 83, 

98, 102, 105, 155, 162, 170, 182, 

218, 223, 248, 254, 265, 277, 288, 

289, 300, 305, 309, 315, 330, 397, 

473, 481, 482, 492, 499, 533, 548, 

550, 575, 598 

Iorgu George, 286 

Iosif, mitropolit, 66 

Iosif II, 537 

Iosif Şt. O., 179, 315, 520 

Iov Dumitru, 156 

Iovipala Lămotescu Elena, 164 

Ipsilanti, familie, 393 

Ipsilanti Alexandru, 53, 213 

Ipsilanti Constantin, 268 

Isabela, regină, 619 

Isac Emil, 162, 283, 300, 544 

Isbăşoiu Margareta, 568 

Istok, din Breţcu, 689 

Istrati I. Constantin, 157, 231 

Istrati Eugenia, 157 

Istrati Margareta, 572 

Istrati Panait, 134, 177, 282, 572 

Iuca, familie, 204 

J 

Jäger-Sustenau Hanns, 163 

Jalea Ion, 19 

Jakó Sigismund, 265 

Janko, familie, 537 

Janko din Zagon, 690 

Jantcó, din Târgu Secuiesc, familie, 

753 

Jarnic Ioan Urban, 541 

Jean Bart, 315 

Jianu Gheorghe, 313 

Jianu Ion, 12, 145 

Jianu Ştefan, 243 

Jinga Victor, 3, 544 

John Henry, 122 

Jora Mihail, 120 

Jozsef Mihálik, 697 

Jumanca Pavel, 592 

Justh Gyula, 158 

Justh Sigismund, 372 

Juvara-Costache Clemenţa, 75

K 

Kabos Kandra, 439 

Kalinderu Ion, 66, 83, 218, 311, 512 

Kalinderu Iosif, 118 

Kalman Thaly, 748 

Kálnoky, familie, 609, 632, 653, 678, 

730, 763 

Kálnoky, din Valea Crişului, 691 

Kálnoky Antal, 691 

Kálnoky Ferenc, 691 

Kálnoky Ludovic, 691 

Kálnoky Samuel, 609 

Kálnoky Samuilă, 691, 714 

Knaff Edmond, 231 

Karadja Aristide, 58 

Karadja Constantin, ministru, 58 

Karadja Constantin, dragoman, 58 

Karadja Constantin Ion, 58 

Karadja Despina, 58 

Karadja Elena, 58 

Karadja Ioan Alexandru, 58 

Karadja Ion Alexandru, ministru 

otoman, 58 

Karadja Marcela, 58 

Karadja Maria, 58 

Karadja-Grumăzeşti Alexandru, 58 

Karoly Iosif Francisc, 159 

Károsi, 373 

Kefala Eva, 194 

Keisser, pilot, 55 

Kemény, din Brâncoveneşti, familie, 

675 

Kémény, familie, 338, 489, 652 

Kemény Gabor, 338 

Kemény Ioan, 609 

Kemény Ioannes, 338 

Kemény Ioséf, 338 

Kemény Iosif, conte, 695 

Kemény Simeon, 338 

Kemény Simeon jr., 338 

Kereztes, din Leţ, 692 

Kiriacescu Alexandra, 204 

de Kerielis Henri, 65 

Kirileanu Gheorghe T., 32, 98, 162, 

179, 180, 265, 512 

Kiriţescu Alexandru, 204, 229, 254 

335 

Kiriţescu Constantin, 83, 189, 233 

Kiriţescu Nicolae, 156, 600 

Kis, din Popăuţi, 693 

Kiss, din Sânzieni, 612 

Kispal, din Sântionlunca şi Ozun, 

694 

Kiss Arpad, 695 

Kiss Jözsef, 158 

Kisseleff Pavel, 121, 122, 132 

Köber Hans şi Anny, 160 

Koblosi, familie, 736 

Kogălniceanu, familie, 161 

Kogălniceanu C., 218 

Kogălniceanu Constantin, stolnic, 

63 

Kogălniceanu I., 189 

Kogălniceanu Mihail, 42, 63, 66, 67, 

84, 118, 124, 145, 155, 161, 164, 

175, 216, 224, 290, 539 

Kogălniceanu Vasile, 39, 161, 539 

Kogălniceanu Cazimir Elena, 63 

Könczei, din Caratna, 696 

Konopi Coloman, 374 

Konopi-Lengyel, 374 

Konsza, din Sfântu Gheorghe, 697 

Konsza Samuel, 697 

Kónya, din Boroşneu Mare, 698 

Kónya Andrei, 698 

Kónya Ludovic, 375 

Kornis, familie, 609 

Kossuth Ferencz, 158 

Kossuth Lájos, 355, 609, 675 

Kostaki Manuel, 84 

Kostan I. C., 201 

Kotzebue, familie, 53 

Kotzebue Ch., 122, 124 

Kotzebue Paula, 231 

Kovács, din Leţ, 699 

Kovats, din Doboşeni, 700 

Kovats, din Mărtineni, 701 

Kovats Ladislau, 700 

Kovats Martin, din Mărtineni, 701 

Kovats Mihai, din Mărtineni, 701 

Kovats Nicolae, din Mărtineni, 701 

Kovats Samuilă, din Mărtineni, 701 

Kovats Ştefan, din Mărtineni, 701

336 

Kövér, din Beşeneu, 696, 702 

Kövér, din Covasna, 703 

Kozacsek Iosif, 445 

Kozma, din Lunga, 704 

Kun, din Caratna, 705 

Kun Bela, 158 

Kusantal, din Zagon, 706 

Kusantal Samuilă, 706 

L 

Labonc, din Moacşa, 707 

Labonc Moise, 707 

Lacea Constantin, 540 

Ladislau IV, 705 

Lahovari, familie, 10, 79, 253, 402 

Lahovari Alexandru, 79, 121, 145, 

176 

Lahovari Alexandru Emanoil, 79, 

92, 285, 311 

Lahovari Ana-Maria, 79 

Lahovari Emil, 42 

Lahovari George, 79 

Lahovari Grigore, 79 

Lahovari Iacob N., 518 

Lahovari Jaques, general, 86 

Lahovari Maria, 79 

Lahovari Nicolae, 79 

Lahovari Simona, 309 

Lahovari Zoe, 79 

Lahovari Panaitescu Maria Sofia- 

Micutza, 79 

Lahovari Plagino Maria-Nicole, 79 

Lahovari Rudeanu Tatiana, 79 

Lahovari Slătineanu B. Alexandra, 

79 

Lahovari Slătineanu Alexandra- 

Pici, 79 

La Keré, 86 

Lallemand, conte, 175 

de Lamartine A., 243 

Langa-Răşcanu Constantin, 218 

Lapedatu Alexandru, 39, 89, 107, 

123, 162, 233, 248, 265, 283, 481, 

499 

Lapedatu Gh., 67 

Lapedatu Ion I., 544 

Lapedatu I. S., 314 

Lapedatu Mica, 162 

Laptev C., 254 

Laptev Paul, 54 

Larionescu Traian, 163 

Lascăr Vasile, 201 

Laurian August Trehoniu, 333 

Lazăr Cornel, 392 

Lazăr Oscar, 52 

Lázár, din Dalnic, 708 

Lázár Andrei, din Dalnic, 708 

Lázár Blaziu, din Dalnic, 708 

Lázár Ioan, din Dalnic, 708 

Lázár de Gyalakuta, 352 

Lázár Ioan de Gyalakuta, 352 

Lázár Ştefan, 708 

Lăcusteanu Preda, 286 

Lăhloiaca Mariţa, 273 

Lămotescu Ecaterina, 164 

Lămotescu Maria, 164 

Lămotescu Mihai, 164 

Lămotescu Nicolae, 164 

Leatris I., 281 

Leblond Marius Ary, 114 

Lecca D., 118 

Lecca George, 161, 306 

Lecca Haralamb, 395 

Lecca Haralamb G., 315 

Lecca Iunin Ioan, 165 

Lecca Maria, 306 

Lecca Octav George, 105, 140, 219 

Leco-Răuţ, familie, 532 

Lederer Maximilian, 194 

Leel-Össy, 446 

Lehăduş Ioan, 408 

Lehmann Henry, 183 

Lehmann Rodolf, 183 

Lemnaru Nedic, 77 

Lenş Alexandrina, 108 

Leon Maria, 161 

Leon Bogdan Lucia, 155 

Leonard Nicolae, 312 

Leonăchescu-Nandraşu Nicolae, 

400 

Leopold I, 24, 410, 537 

Lerescu, familie, 42 

Lesseps Ferdinand, 121

Leucuţia Aurel, 177 

Leucuţia Mişu, 177 

Leucuţia Traian, 177 

Leucuţia Veturia, 177 

Levaditi, 136 

Lévi Armand, 42, 276 

Liciu Petre, 198 

Limona Dumitru, 166 

Limona Elena, 271 

Lindenberger Ioan, 447 

Lion Jeanne, 198 

Linul Gavrilă, 480 

Lipatti Ana, 325 

Lipatti Dinu, 325 

Lipatti Madlene, 325 

Lipovan Gheorghe, 167 

Liteanu V., 66 

Liţescu G., 127 

Liţu Emil, 541 

Livescu Ion, 503 

Lloyd George, 300 

Lochman Anton, 504 

Lochman Petru, 504 

Logan Walter, 205 

Longinescu Ştefan G., 179 

Lopussny Francisc, 448 

Losonczi, din Reci, 709 

Loti Pierre, 170 

Lovinescu Eugen, 17, 26, 203, 229 

Lovinescu Monica, 6 

de Luca Benedetto, 183 

Lucaciu Vasile, 49, 252, 283 

Lüders Alexandru Nicolaevici, 122, 

124, 273 

Lungulescu Gheorghe, 168 

Lupan Dumitru, 542 

Lupaş Ioan, 98, 120, 162, 169, 177, 

265, 499 

Lupaş Octavian, 376 

Lupescu Constantin, 43 

Lupu N., general, 161 

Lupu Nicolae, doctor, 188 

M 

Maar Iuliu, 449 

Mac Leon A., 16 

Macarovici George, 587 

337 

Macedonski Alexandru, 139, 170, 

179 

Macedonski Alexandru D., 170 

Macedonski Alexis, 48, 170 

Macedonski Ana, 170 

Macedonski George, 170 

Macedonski Pavel, 170 

Macovei I., 161 

Macskási, familie, 609 

Madarász Jözsef, 158 

Madgearu Virgil, 188, 217, 293 

Mager Traian, 377 

Magheru Alexandrina, 122 

Magheru Gheorghe, general, 122, 

129, 171 

Magheru Gheorghe, fiu, 171 

Magheru I., 200 

Magrin Anatol, 600 

Magrin Marţial, 600 

Magrin Rosa (Hesse), 600 

Mailat Ştefan, 609, 677 

Maiorescu Ana, 176 

Maiorescu Livia, 201 

Maiorescu Netty, 26 

Maiorescu Titu, 51, 102, 109, 140, 

145, 179, 180, 311 

Malaxa, 319 

Malaxa Nicolae, 180 

Malcoci D. Vasile, 573 

Malcoci I. Vasile D., 573 

Málnáşi, din Malnaş, 710 

Málnáşi Sigismund, 710 

Maly Fr., 491 

Manciu, 178 

Mandrea, 420 

Mandrea N. Radu, 97 

Manea, familie, 502, 507 

Manea Andreas, 507 

Mangeot Alfred, 322 

Mangra Vasile, 252, 380, 383 

Maniu Clara, 172 

Maniu Iuliu, 3, 96, 112, 138, 141, 172, 

250, 252-254, 268, 283, 300, 307, 

314, 341, 544 

Mano Gr. N., 140 

Manoilescu Constantin, 193

338 

Manoilescu Mihail, 12, 37, 217, 274, 

575 

Manolescu Ion, 27, 198 

Manolescu Nicolae, 173 

Manolescu Radu, 265 

Manolescu Sorin, 574 

Manolescu-Strunga, familie, 173 

Manolescu-Strunga N. Ion, 173 

Manoliu Petre, 174 

Manoliu R., 202 

Manu, familie, 175, 327 

Manu Alexandru, 175, 290 

Manu Ana, 175 

Manu Anica I., 175 

Manu Constantin, 175 

Manu Constantin G., 175 

Manu Dimitrie, 175, 306 

Manu G., 218 

Manu Gavril, 340 

Manu George, fiu, 51, 161, 175, 231 

Manu George, tată, 175 

Manu G. George, 175 

Manu I. George, 175 

Manu Ioan Mihail, 175 

Manu Ion, 175 

Manu Iorgu, 175 

Manu Manuel, 175 

Manu Maria, 309 

Manu Mihail, 175 

Manu M. D., 145 

Manu Nicolae, 175 

Manu Nicu, 175 

Manu Zoe, 175 

Manu Cornescu Elena, 175 

Manuc Bey, 271 

Maquilar, 292 

Marburg Otto, 16 

Marcovici Simion, 10 

Marcu Alexandru, 162 

Mareş, 326 

Mareş Constantin, 326 

Mareş Constantin Dinu, 326 

Mareş Brezianu Constanţa, 326 

Mareş-Brezianu-Constantinidi, 326 

Marghiloman Alexandru, 86, 101, 

121, 161, 176, 179, 180, 218, 233, 

248, 268, 282, 289, 395, 582 

Marghiloman Eliza, 52 

Marghiloman I., 52 

Maria, regină, 80, 176, 289, 293, 

320, 397 

Maria-Tereza, 366, 537 

Marina Iustinian, 98 

Marinescu Gabriel, 162 

Marinescu Gheorghe, 16, 220, 575 

Marinescu Şt. Ştefan, 208 

Marino-Moscu Constantin, 313 

Marioara, regină a Iugoslaviei, 12 

Márk, din Aninoasa, 711 

Márkus Deák, din Sântion, 712 

Marţian Iulian, 481, 499 

Marţian Iuliu, 162 

Masaryk Jan, 283 

Maspero, 231 

Massenet S., 322 

Mastero, familie, 600 

Mastero Alexandru, 600 

Mastero Cantacuzino Nicoleta, 600 

Mastero Maria Luiza, 600 

Mastero Nicolae, 600 

Mastero Priapopulus Angela, 600 

Mateevici Alexe, 220, 224 

Matei Basarab, 22, 58, 268, 396, 401, 

481 

Matei A. Gheorghe, 283 

Mateiaş Cornelia, 167 

Mattyus, din Sânzieni, familie, 696 

Maurer, din Ormeniş, 713 

Maurer Bela, 155 

Maurer Ion Gheorghe, 16 

Maurer Ştefan, din Ormeniş, 632 

Mavrocordat, familie, 10, 53, 327, 

508 

Mavrocordat Aglae, 508 

Mavrocordat Alexandru, domn, 508, 

533 

Mavrocordat Constantin, 53, 213, 

268, 508 

Mavrocordat Edgar, 327 

Mavrocordat Elena, 508

Mavrocordat C. Elena, căsătorită cu 

Constantin Gh. Cantacuzino, 56 

Mavrocordat I. George, 508 

Mavrocordat G. Ioan, 508 

Mavrocordat Irina, 327 

Mavrocordat Maria, 18, 62, 508 

Mavrocordat N., 86 

Mavrocordat Nicolae, 533 

Mavrocordat Nicu, 508 

Mavrocordat Zoe, 508 

Mavrodi, familie, 175 

Mavrogheni Nicolae, 259, 268 

Mavrogheni P., 51 

Mavrogheni , 107, 161 

Mavromihails C., 286 

Mavromihails E. P., 286 

Mavros, familie, 53 

Mavros Alexandra, 53 

Mavros Maria, 53 

Mavros Nicolae, 53 

Max Eduard-Alexandru (De Max), 

259 

Max Emil, 259 

Maximilian II, 695 

Măcelariu Elie, 336, 340, 341 

Măcelariu Ilie, 485 

Mălăieru Mircea, 123 

Mănuilă Camil, 177 

Mănuilă Fabriţiu, 177 

Mănuilă Letiţia, 177 

Mănuilă Sabin, 141, 177 

Mănuilă Sandu, 177 

Mărculescu E., 543 

Mărcuş Ion, 265 

Mărgineanu Aurel, 250 

Mărioara, principesă, 397 

Mândreanu Constanţa, 220 

Mârzescu, familie, 178 

Mârzescu Elena, 180 

Mârzescu George, 161, 178, 216 

Mârzescu G. George, 178 

Mârzescu Gherasim, 178 

Mecedinski Al. Pavel, 184 

Medeni Iacob, 210 

339 

Mehedinţi Simion, 98, 105, 176, 

179, 180, 189, 248, 265, 395, 499, 

505, 575 

Meissner Constantin, 75, 176, 180, 

217 

Meissner Constantin şi Elena, 180 

Meissner Elena, 180 

Melic Iacob, 181, 271 

Melinte, familie, 182 

Melinte Vasile, 182 

Menuhin Yehudi, 103, 249 

Mercuri Ana Maria, 183 

Mercuri Elena, 183 

Mercuri Enrichetta, 183 

Mercuri Ileana, 183 

Mercuri Paolo, 183 

Meruţiu Vasile, 177, 227, 491 

Mesaroş Ioan, 252 

Metaxa Toma, 184 

Meteş Ştefan, 265 

Metsch (Mecz), 328 

Metsch Max, 328 

von Metternich Klemens, 58 

von Metternich Wenzel, 122 

Metzulescu Stelian, 185 

Metzulescu Ştefan, 265 

Meţianu, mitropolit, 194 

Mexis François Leon, 186 

Mexis George, 186 

Mexis Margareta, 195 

Mezincescu D., 16 

Micescu Istrate, 225 

Michelet Jules, 42, 276 

Mickiewiczy Adam, 276 

Micle Veronica, 102, 190 

Miclescu Emil, 132 

Miclescu Victor, 268 

Micu Klein Inochentie, 120 

Miess Friedrich, 538 

Mihai Viteazul, 22, 51, 481, 609 

Mihai I, 254 

Mihail Jean, 187 

Mihalache Ion, 3, 12, 80, 138, 172, 

188, 217, 248, 254, 292, 544, 575 

Mihaly, familie, 721 

Mihaly de Arcuş, familie, 675

340 

Mihali Teodor, 252, 307 

Mihaly Szendrey, 385 

Mihaly Victor, 52 

Mihăilescu Nicolae, 450 

Mihnea Turcitul, 213, 399 

Mihuţa Nichifor, 597 

Mikes, familie, 764 

Mikes, conţi din Zăbala, 714 

Mikes Florian, 695 

Mikes Ştefan, 714 

Mikó, familie, 678, 695, 736 

Miko, conte din Hăghig şi Bodoc, 

715 

Miko Nicolae, conte, 715 

Mikuli A., 51 

Milcu Ştefan, 16, 189, 220 

Mildner Iosif, 52 

Millan, prinţ, 539 

Mille Constantin, 198, 308 

Milojcic V., 54 

Minar Octav, 190 

Mincisky, conte, 122 

Mincu Sultana, 311 

Minea Ilie, 265 

Minis A., 286 

Minulescu Ion, 170 

Mircea cel Bătrân, 22 

Mircea Ciobanul, 191, 481 

Mircescu Constantin, 192 

Mircea Ioan, 331, 333, 338, 341 

Mircea Ion-Radu, 191 

Mircea I., 52 

Mirea Ion, 174 

Miron Românul, 383 

Mironescu G. G., 89, 138, 188, 268 

Mironescu George, 284 

Mironescu G. George, 544 

Mironescu S. G., 7 

Missir N., 75 

Missir Petru, 102 

Mitilineu, 327 

Mitilineu C. I., 217 

Mitilineu M. Carol, 300 

Mitilineu M. Gabriel, 218 

Mitilineu Ion, 42, 306 

Mitilineu M. Ion, 193 

Mitilineu Mihail, 51 

Mitilineu M., 66 

Mitre, familie, 142 

Mitrea Aurel, 339 

Mocioiu Nicolae, 557-560, 564, 566- 

568, 574, 578, 581 

Mocioni (Mocsonyi), 194 

Mockel Albert, 170 

Mocsonyi Alexandru, 194 

Mocsonyi Andrei, 194 

Mocsonyi Anton, 194 

Mocsonyi Constantin, 194 

Mocsonyi Ecaterina, 194 

Mocsonyi Gheorghe, 194 

Mocsonyi Mihai, 194 

Mocsonyi Petru, 194 

Mocsonyi de Foen Andrei, 194 

Mocsonyi Popovici Mihai, 194 

Moga Demetriu, 340 

Moga Evy, 281 

Moga Ion, 265 

Moisil Constantin, 42, 54, 177, 203, 

212, 233, 265, 268, 479, 481, 499 

Moisil Florica, 191, 265 

Moisil Grigore, 482 

Moisil Iuliu, 265, 482, 486, 492, 499 

Moisuc Elena, 166 

Molda Paul (Popovici Pavel Ioan), 

195, 292 

Moldovan Demetriu, 336 

Moldovan Dimitrie, 340 

Moldovan Ioan Micu, 333, 341 

Moldovan Iosif, 376 

Moldovan Iuliu, 252 

Moldovan Vasile, 252 

Moldovan Victor, 196 

Moldovan de Herbiile Ion, 410 

Moldoveanu Ştefan Ion, 197 

du Mont Beaufort Maria, 24 

Montundon Marcel, 170 

Morariu A., 315 

Morariu Leca, 557 

Morariu Tiberiu, 483 

Moraru Andrei, 421 

Moroianu Gheorghe, 544 

Morţun G. Al., 198

Morţun G. Ana, 198 

Morţun Vasile, 293 

Morţun G. Vasile, 180, 198, 315, 

600 

Moruzi, familia, 253 

Moruzi Alexandru, 49, 145, 199, 

213, 235, 268, 533 

Moruzi Constantin, 533 

Moruzi Costaki, 199 

Moruzi Dumitru, 199 

Moruzi Panaiot, 199 

Moruzi Rosetti Aglaie, 52 

Moschuna-Sion Mircea, 56 

Moscu Adina Paula, 182 

Moscu Alexandru, 182 

Moscu Constanţa, 182 

Moscu George, 182 

Moscu Ştefan, 10 

Moscu Tatiana, 182 

Moşoi D., 268 

Moşoiu Panait, 505 

Motaş Constantin, 120 

Motogna Victor, 499 

Moţa Ioan, 523 

Moţa Ion, 12, 83 

Moţăş, familie, 142 

Movilă Costache, 602 

Movilă Ieremia, 235 

Mrazec Ludovic, 548 

Multedo Manuel, 157 

Müler Paul, 150 

Mumuianu C. D., 140 

Mumuianu George, 326 

Munciu, 359 

Munteanu Nicodim, 98 

Munteanu Ştefan, 134 

Munteanu Murgoci George, 482 

Murăşanu Teodor, 479 

Mureşan Artenie, 484 

Mureşan Aurel, 499 

Mureşan Ioan, 470, 476, 481, 482, 

485, 487, 491, 492, 499 

Mureşan Sever, 482 

Mureşianu Andrei, 194, 200, 492 

Mureşianu Aurel, 200, 252, 482, 

519 

341 

Mureşianu Aurel Horia, 200 

Mureşianu Iacob, 179, 200, 252, 341, 

485 

Mureşan Ioachim, 485, 492, 499 

Mureşianu Ioan, 333 

Murgescu George, 56 

Murgoci George, 155 

Murgu Eftimie, 593 

Murguleţ Ion, 145 

Musceleanu, familie, 268 

Mussolini Benito, 283, 493 

Mussu Valeriu, 132 

Mustaţă Teodor, 145 

Mustea Gheorghe, 430 

Muşatescu Tudor, 156, 245 

Muşlea C., 545 

Muşlea Ion, 162 

N 

Nacu Constantin, 201 

Nacu C. I., 285 

Nacu Dumitru, 151, 479, 486 

Nadányi Zoltán, 451 

Nagy, familie, 605 

Nagy Alexandru, 714 

Nagy Francisc, 717 

Nagy Károly, 158 

Nagy de Bátorsziv, din Coşeni, 716 

Nagy, din Sfântu Gheorghe, 717 

Nagy, din Târgu Secuiesc, 718 

Nagy de Dombrad, familie, 378 

Nagy de Dombrad Alexandru, 378 

Nagy de Nagy de Felsö-Bükk, 379 

Nanu, familie, 253, 313 

Nanu C. S., 218 

Nanu Maria, 313 

Nastovici Alexandru, 317 

Naum, familie, 202 

Naum A., 179 

Naum Alexandru, 202 

Naum Anton, 202 

Naum Ecaterina, 202 

Naum G., 198 

Naum Gheorghe, 574 

Naum Teodor, 202 

Nauteuil-Halgouet, contesă, 92 

Nădejde Ioan, 198

342 

Năsturel P. S., 265 

Neacşu Vasile, 470 

Neagoe Stelian, 9 

Neagu Fănuş, 597 

Nectarie Moraitul, mitropolit, 125 

Neculau G. Eugen, 504, 509 

Neculcea N., 150 

Nedelea Aurel, 141 

Nedioglu Gheorghe, 203 

Neduli, 423 

Negrea Alexandru, 309 

Negrea Marţian, 120 

Negri Costache, 145, 259, 315 

Negri Romalo Iosefina, 259 

Negruzzi Costache, 482 

Negruzzi Iacob, 102, 179 

Negruzzi L. C., 26 

Negruzzi Marie, 51 

Negulescu Paul, 114 

Negulescu P. P., 17 

Negulici I., 264 

Nei, familie, 313 

Nelson Gay K., 39 

Nemeş Vasile, 593 

Némethy Iuliu, 452 

Nenişor, 204 

Nenişior Alexandra, 204 

Nenişior Constantin, 204 

Nenişior Elena, 204 

Nenişior Erofolica, 204 

Nenişior George, 204 

Nenişior Gheorghe, 204 

Nenişior Ion, 204 

Nenişior Maria, 204 

Nenişior Marise, 204 

Nenişior Sergiu, 204 

Neniţescu , 220 

Neofit, mitropolit, 401 

Neri Francesco, 395 

Nerva Iercan, 380 

von Nesselrode Karl Robert, 122, 

124, 315 

Nestor b, 54 

Nestorescu Caterina, 205 

Nestorescu Jean, 205 

Neuman Mizes, 510 

Nicodim, episcop, 162 

Nicolae, mare duce, 108 

Nicolae, mitropolit, 314 

Nicolae, prinţ, 42, 82, 155 

Nicolae Pătraşcu, 399 

Nicolae Moscu Pulcheria, 231 

Nicolaescu-Plopşor Constantin, 189 

Nicolau, familie, 532 

Nicolau George, 568 

Niculescu-Bassu G., 567 

Niculi I., 505 

Nielsoncol Carsten, 150 

Nijhoff R. M., 127 

Nistor Alexandru, 470, 476, 481, 

482, 485, 487, 491, 492, 499 

Nistor Ion, 112 

Nistor Petre, 206 

Nistor Pompiliu, 546 

Nitreanu Nicolae, 138, 207, 296 

Niţescu, familie, 208 

Niţescu Alexandru, 208 

Niţescu Ana, 208 

Niţescu Nicolae, 208 

Niţescu Paula, 283 

Nixon Richard, 250 

Nobik Iosif, 453 

Noica Constantin, 17 

Noica Dinu, 174 

Nottara Constantin, 47, 114, 140, 

198 

Novacovici Carolina, 594 

Novacovici Emilian, 594 

Novacovici Romulus, 594 

Nussbächer I., 478 

O 

Oancea Luca, 269 

Obedeanu, 209 

Obedeanu B. Constantin, 209 

Obolinschi Elena Olga, 513 

Obreja Constanţa, 309 

Obreja Ioan, 309 

Obrenović Miloš, 4, 122, 125, 210, 

286 

Odobescu, familia, 56, 397 

Odobescu Alexandru, 58, 140, 179 

Odobescu Ion, 124, 276

Odobescu Saşa, 58, 132, 179 

Olah Iosif, 422 

Olănescu Constantin, 176 

Olănescu C. Dumitru, 311 

Olănescu N., 180 

Oliver Loris, 139, 198 

Olteanu Ilie, 155 

Olteanu Radu, 547 

Omer-Paşa, 121 

Onciul Aurel, 112 

Onciul Dimitre, 180, 203, 265, 315, 

479, 482 

Oncu N., 376 

Onişor Victor, 219, 487 

Oniţiu Virgil, 520, 522, 548 

Onofri Giuseppe, 183 

Opran N., 290 

Oprea Mihai, 426 

Opriş Ştefan, 211 

Oprişanu, familie, 212 

Oprişanu Emil, 212 

Orczy-Vásárhelyi, 381 

Orghidan Emilia, 252 

Orghidan , 205 

Orleanu G. George, 179 

Orleanu Mihai, 274 

Orleanu Slăvescu Valentina, 274 

Ormos Ede, 158 

Oromolu Mihai, 204 

d’Ory Carlos Edmundo, 48 

Osman-Paşa, 231 

Oteteleşanu, familie, 10, 213 

Oteteleşanu Gheorghe, 10 

Oteteleşanu Ioan, 4, 213 

Othon, rege al Greciei, 124 

Oţetea Andrei, 169 

P 

Paciurea Nathaly, 86 

Pahoaţă Theodor, 223 

Pál, din Brateş, familie, 619 

Pallady Georgeta, 52 

Pallady Maria, 52 

Pallady Theodor, 52 

Pálffi, din Tălceşti, 719 

Palihovici Liviu, 331, 333, 338, 340, 

341 

343 

Pallady Theodor, 306 

Palmerston Temple, 122 

Panaitescu Emil, 214 

Panaitescu Gheorghe, 40 

Panaitescu P. P., 17, 191, 265 

Panaitescu Boteanu Zoe, 40 

Pangal Ioan, 131 

Pangică D. Nicolae, 215 

Pangrati Ermil, 179, 180 

Panopol, 216 

Panopol Ecaterina, 216 

Panopol (Panopulo) Leonida, 216 

Pantazi Em., 268 

Panu A., 276 

Panu Anastasie, 290 

Panu Gheorghe, 42, 198 

Papacostea Alexandru, 179 

Papacostea G. Petre, 42, 217 

Papadat, familie, 116 

Papadat-Bengescu Hortensia, 26, 

254, 308 

Papadima Ovidiu, 557 

Papadopol-Callimachi Alexandru, 

290 

Papahagi Valeriu, 48 

Papamihailopol, 153 

Papiniu, 218 

Papiniu Emil, 218 

Papiniu Eugen, 218 

Papiniu I., 285 

Papiniu-Ioachimescu N. Ioan, 218 

Papiu-Ilarian Alexandru, 66 

Papu Edgar, 17 

Paraschivescu George, 219 

Paraschivescu Miron Radu, 563 

Parhon Constantin, fiu, 220 

Parhon Constantin I., 16, 180, 220, 

400 

Parhon Constanţa, 220 

Parhon Florica, 220 

Parhon Ionica, 220 

Pas Ion, 85 

Pascu Ştefan, 154 

Pastia, 67 

Pastia Elena, 27 

Pavelcu Vasile, 17

344 

Pavelescu Alice, 127 

Pavelescu Cincinat, 114, 127, 150, 

254, 315 

Păcăţian Teodor, 252 

Păcăţianu V. Teodor, 545 

Păduraru Teodor, 221 

Păscăluţă I., 138 

Pâclianu Elena, 222 

Pâclişanu Zenovie, 162, 177 

Pântea Gherman, 223 

Pârâianu Maria, 170 

Pârvan Vasile, 155, 162 

Pârşcoveanu Maria, 51 

Peki Laurenţiu, 633 

Pelivan Ion, 68, 138, 169, 207, 224, 

300 

Pelivan Maria, 52 

von Pelkhorn, baron, 272 

Pella V. Vespasian, 52, 112 

Penescu D. C., 268 

Perieţeanu, familie, 511, 584 

Perieţeanu Gheorghe Iorgu, 511 

Perieţeanu Ion Gheorghe, 511 

Perieţeanu I. Grigore, 225, 282 

Perieţeanu Lucia, 511 

Perieţeanu Margareta Coralia, 511 

Perieţeanu Maria Medelena, 511 

Perieţeanu Vasile Alexandru, 226 

Perieţeanu-Buzău S., 252 

Perlea Florica, 566 

Perlea Ionel, 397 

Perpessicius (Dimitrie S. Panaitescu), 

19, 65, 229 

Perticari Ioana, 204 

Perticari Jean, 397 

Petala Nicolae, 155, 180, 198, 227 

Pétain Henri Philippe, 8 

Petke, din Ilieni, 720 

Petki, familie, 609 

Petra-Petrescu Horia, 120, 368, 538 

Petraşcu George, 9 

Petraşcu Miliţa, 14 

Petraşcu Nicolae, 311, 395 

Petre A. Petre, 454 

Petrescu Alexandru, 228 

Petrescu Alina, 231 

Petrescu Camil, 127, 162, 229, 245, 

308 

Petrescu Cezar, 65, 78, 154, 292, 

313, 598 

Petrescu George, 231 

Petrescu I. D., 98 

Petrescu Maria, 231 

Petrescu Nica, 2311 

Petrescu Olga, 231 

Petrescu Paul, 230 

Petrescu Sarah, 228 

Petrescu Ştefania, 598 

Petrescu Victoria, 231 

Petrescu Zaharia, 231 

Petri Vasile, 470, 488 

Petrovici G., 286 

Petrini Paul, 518 

Petrino Eufrosina, 145 

Petrino Petru, 145 

Petrovici, familie, 145 

Petrovici Ion, 17 

Petru Rareş, 413, 609 

Petru Şchiopul, 58 

Peytavain Frederik, 51 

Pherekyde D., 289 

Pherekyde Elena, 176, 233 

Pherekyde Ch. Elena, 49 

Pherekyde M., 112 

Philipide Alexandru, 265 

Picard Charles Émile, 139, 167 

Pigeard Paul, 190 

Pillat Ion, 114, 225 

Pintilie Petre, 575 

Pistrucci B., 183 

Place Charles, 232 

Place Victor, 51, 84, 232 

Plagino, familie, 79 

Plagino Aglae, 199, 201 

Plagino Al. George, 79 

Platanitis P., 286 

Pleşa Ioan, 331, 333, 338, 340, 341 

Pleşoianu Iancu, 233 

Pleşoianu Ioan (Jean), 233 

Pleşoianu Nicolae, 290 

Pleşoianu I. Ştefan, 233

Podăreanu Crisanta, 12, 45, 58, 80, 

89, 97, 131, 141, 183, 211, 265, 

277, 283, 293, 300 

Podea Ion, 234, 549 

Podea Octavian, 234 

Podea Ontario, 234 

Podoleanu, familie, 423 

Poenaru Petrache, 10 

Pogor Vasile, 18 

Poienariu Goian Aurel, 595 

Poincaré Henri, 139 

Poincaré Raymond, 89 

Polieni Costea, 432 

Poni Petru, 42, 180, 285, 291 

Ponici, 235 

Ponici Iancu, 235 

Ponici Ilinca, 235 

Ponici Petre, 235 

Ponici I. Radu, 235 

Pop Aurel, 127, 265, 494, 551 

Pop Aurelia, 368 

Pop Dotea, 455 

Pop Elisabeta, 455 

Pop Emil, 120 

Pop Gheorghe, 300 

Pop Ghiţă, 179, 479 

Pop Iosif, 455 

Pop Macedon, 141 

Pop Margareta, 455 

Pop Sigismund, 455 

Pop Simion, 499 

Pop Ştefan, 300, 342 

Pop Valeriu, 138, 162, 169 

Pop Vasile, 455 

Pop de Băseşti Gheorghe, 13, 252, 

341 

Pop Hagi Constantin, 10, 533 

Pop-Poienariu Titus, 489 

Pop Reteganul Ion, 470, 479, 492 

Pop de Şomcuta-Mare, familie, 455 

Popa Augustin, 236 

Popa Dumitru, 674 

Popa Gheorghe, din Teiuş, 382 

Popa Gheorghe, 423 

Popa Nae, 32 

Popa Victor Ion, 85, 98 

345 

Popa Lisseanu, 492, 544 

Popa-Lisseanu Gheorghe, 725 

Popan Vasile, 49 

Popasu C., 102 

Popea Elena, 544 

Popea I., 550 

Popea Virgil, 545 

Popeagă I. Vasile, 383 

Popescu Candiano, 161 

Popescu C. Ana, 323 

Popescu Dionisie, 237 

Popescu Eufrosina, 170 

Popescu Gheorghe, 601 

Popescu Ion, 195 

Popescu Marcu, 524 

Popescu N., 333 

Popescu Paulina, 601 

Popescu Polixenia, 195 

Popescu Romeo, 205 

Popescu Stelian, 8, 168, 281 

Popescu Ştefan, 313 

Popescu-Mehedinţi I. V., 3 

Popiţan Vasile, 490 

Popovici C. Aurel, 252 

Popovici Dimitrie, 238 

Popovici Dionisius, 194 

Popovici G. C., 218 

Popovici Gh., 158 

Popovici Mihai, 173, 300 

Popovici Mitiţa, 280 

Popovici Moise, 456 

Popovici Niki, 555 

Popovici Vasile, 380 

Popovici Virgil, 343 

Popovici Bănăţeanu Ion, 520 

Popovici-Taşcă, 239 

Popovici-Taşcă Albert, 239 

Popovici-Taşcă Constantin, 239 

Popovici-Taşcă Ionel, 239 

de Popp Basiliu Ladislau, baron, 

499 

Popp Dănilă, 494 

Popp Felix, 240 

Popp George, 194 

Popp Gheorghe, 158, 283, 520 

Popp Ghiţă, 138, 241

346 

Popp Ioan, 169, 194 

Popp Ladislau, 340 

Popp Vasile, 340 

Porcia, 384 

de Porcia Ludovic, 384 

de Porcia Sforza Ioan, 384 

Porcius Florian, 491, 499 

Pordea Augustin, 242 

Pordea Barbu-Bubu, 242 

Pordea Iuliu, 96 

Pordea Litzei, 242 

Pordea Mimi, 242 

Poroineanu Constantin, 243 

Poroineanu Elena, 243 

Poroineanu Eufrosina, 243 

Poroineanu Sache, 243 

Posa Lajos, 158 

Potârcă Virgil, 274 

Potra George, 271 

Potsa, familie, 708, 763 

Potsa, din Hătuica, familie, 641, 721 

Potsa Iosif, 721 

Poujade Petraş Eugen, 304 

Poumay C., 286 

Powel Howard Hare, 244 

Precup Aurel, 551 

Precup Emil, 151, 492 

Precup Gavril, 227, 492 

Preda George, 245 

Predescu Lucian, 563 

Prejbeanu Elena, 132 

Prezan Constantin, 8, 89, 198, 204 

Prisăceanu, familie, 33 

Procopiu Aurel, 119 

Procopiu Irina, 229 

Prodan, 246 

Prodan Iuliu, 491, 499 

Protopopescu-Pache Emmanuel, 247 

Publius Ovidius Naso, 364 

Puhner, baron, 529 

Puiu Victor, 248 

Puiu Visarion, 138, 248 

Pumnul Aron, 145 

Pünkösti, din Ozun, 722 

Puşcariu Ioan, 333 

Puşcariu Sextil, 42, 162, 169, 177, 

200, 202, 283, 481, 499 

Puşkin Alexandr Sergheevici, 503 

Q 

Quinet Edgar, 20, 42, 276 

Quinet Maria, 20 

R 

Racolţea Alexandru, 309 

Racotă Simona, 249 

Racoviţă, familie, 88, 253, 397 

Racoviţă Felicia, 397 

Racoviţă G., 107 

Racoviţă Mihai, 180, 268, 533 

Racoviţă Davila Anica, 88, 397 

Racoviţă Suţu Ruxandra, 286 

Racovschi Cristian, 313 

Radocea Cornel, 250 

Radocea Gheorghe, 251 

Radowitz I., 60 

Radu Elie, 157 

Radu Mihnea, 213, 318, 396, 653 

Radu Şerban, 481 

Radulea Alimpiu, 593 

Rafai, din Arcuş, 723 

Rafael, 183 

Raicevic, consul austriac, 533 

Rakoczi Francisc II, 652, 695 

Rakoczi Gheorghe I, 537, 606, 609, 

619, 677, 705, 708, 750 

Rakoczi Gheorghe II, 609, 675, 677, 

746 

Rakoczi Sigismund, 609, 640 

Rákosi, familie, 641 

Rákosi, din Cernatul de Sus, 724 

Ralea Mihail, 189, 274 

Rallet Maria, 262 

Rallet R., 201 

Rallet Slătineanu Ana, 170 

Ranetti G., 315 

Rapolti, familie, 721 

Raszynski R., 98 

Raţiu Aurel, 252 

Raţiu Emilia, 252, 492 

Raţiu Felicia, 252 

Raţiu Iancu, 252

Raţiu Ioan, 252, 341, 482, 520, 544, 

553 

Raţiu Victor, 86, 253, 261, 311 

Raţiu Coroianu Dorina, 252 

Raţ Tiberiu, 158 

Rădulescu Constanţiu, 602 

Rădulescu Ecaterina, 254 

Rădulescu Jean, 254 

Rădulescu Nicolae, 254 

Rădulescu Savel, 39, 204, 254, 274, 

283, 292, 293 

Rădulescu Smaranda, 602 

Rădulescu Tudor, 183 

Rădulescu-Motru Constantin, 17, 

220, 308, 315 

Răşcanu Ioan, 217 

Răutu Leonte, 65, 321 

Răuţescu-Dragoslavele Ion, 401 

Râfoveanu Anca, 56 

Râmneanţu N., 177 

Râmneanţu Petru, 255 

Râmniceanu M., 264 

Râpeanu Valeriu, 19 

Rebhuhn Fritz, 256 

Rebreanu Fanny, 48 

Rebreanu Liviu, 149, 292, 470, 552, 

598 

Rebreanu Vasile, 470 

Regleanu Mihai, 166, 171, 265, 271 

Rédáy, familie, 434 

Reichman Adolf (Dominic 

Alexandru), 170 

Renoldy Andrei, 459 

Renoldy Johan, 459 

Ressu Camil, 198 

Reşid-Paşa, 121, 122, 289 

Rety, familie, 537 

de Reus-Ianculescu Eugenia, 231 

Révai, familie, 633 

Rhorer Viktor, 158 

Rippert C., 281 

Rizescu Ion, 257 

Rizu, familie, 53 

Robert Leopold, 183 

Robescu C. F., 258 

Robescu C. F. Teodora, 258 

347 

Roedinger Ludovic, 725 

Rolland Ella, 322 

Romalo, 259 

Romalo Alexandru, 259 

Romalo Emanuel, 259 

Romalo Gheorghe (Iordache) 

Gregoriade, 259 

Romalo Grigore, 259 

Romalo Smărăndiţa, 259 

Romalo Vasile, 259 

Romalo Max Pulheria, 259 

Romalo Rosetti-Teţcanu Eufrosina, 

259 

Roman II, 533 

Roman Alexandru, 252, 341 

Roman Horia, 174 

Roman Visarion, 341 

Romanescu Aristiţa, 170, 198 

Romanescu Costache, 260 

Romanescu Lucia Elena, 260 

Romanescu Marcel, 260 

Romanescu Maria, 260 

Romanescu Nicolae, 260 

Romanescu P. Nicolae, 260 

Romanescu Petrache, 260 

Románi, familie, 609 

Romano Dionisie, 197 

Roques Mario, 395 

Rosenthal S., 261 

Roset Iordache, 259 

Roset Romalo Maria, 259 

Rosetti, familie, 327, 402 

Rosetti Alexandru, 17, 19, 30, 56, 

109, 262, 313 

Rosetti Constantin, 18 

Rosetti C. A., 20, 42, 67, 121, 123, 

140, 170, 263, 276, 290, 539 

Lascarache, 145 

Rosetti Lascăr, 145 

Rosetti C. A. Maria, 49, 263 

Rosetti Mircea, 263 

Rosetti C. Nicolae, 231 

Rosetti D. Noemi, 26 

Rosetti Radu, 150, 201, 225, 263, 265, 

285, 315, 566 

Rosetti Ştefan, 123

348 

Rosetti Vintilă, 263 

Rosetti Costache Florica, 75 

Rosetti Cuza Elena, 84 

Rosetti Bălănescu, 216 

Rosetti-Roznovanu, familie, 315 

Rosetti-Roznovanu Janna, 24 

Rosetti-Tescanu Alice, 322 

Rosetti-Tescanu Constantin, 322 

Rosetti-Tescanu Costache, 259 

Roşca D. D., 17, 169 

Roşca Iuliu, 42, 600 

Roznovanu, familie, 145 

Roznovanu G., 66, 176 

Roznovanu N., 107, 145 

Rozsnay M., 365 

Rucăreanu, 264 

Rucăreanu Dimitrie, 264 

Rucăreanu Mihail, 264 

Rucăreanu Nicolae, 264 

Rudeanu, familie, 42, 79 

Rudorov, 520 

Ruson Abrudeanul Ioan, 522 

Russo Alecu, 131, 145 

Rusu, familie, 142 

Rusu Ion, 482, 499 

Rusu Liviu, 17 

Rusu Octavian, 368 

Rusu Preda, 368 

Rusu-Sărăţeanu Ion, 470, 476, 481, 

482, 485, 487, 491, 492, 499 

Russu Victor, 494 

Russu-Şirianu Ioan, 252, 376 

S 

Sacerdoţeanu Aurelian, 265 

Sachelarie Hristofor, 210 

Sadoveanu Ion Marin, 245, 292, 313, 

575 

Sadova Marietta, 1, 313 

Sadoveanu Mihail, 16, 65, 162, 180, 

265, 283, 315, 320, 503, 578 

Sadoveanu Vasile, 578 

Safta, prinţesă, 122 

de Saint Lienard Belloy, 317 

Saint Saëns Camille, 322 

Saligny Angel, 42, 56 

de la Salle, conte, 205 

Sangeţiu Octav, 598 

San-Giorgiu Ion, 313 

Sándor, din Dealul, 726 

Sándor, din Forţeni, 727 

Sándor Gavril, 728 

Savet-Paşa, 122 

Savin Gheorghe, 424 

Savinescu Ramiro, 510 

Savu Ilie, 553 

Săbău Ion, 266 

Săhleanu Victor, 267 

Sărăţeanu Constantin, 268 

Sărăţeanu Dumitrache, 268 

Săvulescu Traian, 189 

Sânjoanu N., 554 

Sârbuţ Iosif, 385 

Sbârcea George, 120 

Sbiera Radu, 217, 397 

Scaramanga George, 123 

Scarlat Teodor, 598 

Scăunaş Nicolae, 598 

Schampion Honoré, 395 

Schelle G., 198 

Schenk, 364 

Schmidt-Faur Ion, 269, 482 

Schmitt Florent, 322 

Schnetz Victor, 183 

Schröder R., 203 

Schube Theodor, 491 

Scriban Eugenia, 180 

Scriban Iuliu, 512 

Scridon Gavril, 493 

Scurtu Vasile, 494 

Sebastian Mihail, 65, 567 

Sebestyen, din Bezid, 729 

Secan Gh. Constantin, 576 

Secăreanu Lucia, 577 

Seethal, din Micloşoara, familie, 719 

Seethal, din Micloşoara şi 

Sântionlunca, 730 

Seiler, 386 

Seni Valer, 492 

Sera, din Ilieni, familie, 675 

Serescu Alexandru, 578 

Serghiad A., 213 

Seton Watson R. W., 544

Seulescu Mihail, 97 

Sevastos Ecaterina, 304 

Sever Axente, 333 

Sidorovici Alexandru, 505 

Sigismund Cristofor, 675 

Sigismund Ioan, 675 

Sihleanu, 86 

Sihleanu Alexandru, 2 

Sikö şi Kandal, din Belin, 731 

Silaşi Grigore, 485, 495 

Silberman Roman Sacha, 270 

Silvester, din Comandău, 732 

Silvester Anton, din Comandău, 732 

Silvestri Constantin, 322, 329 

Simache N. Ion, 154 

Simion I., 425 

Simionescu H. Alexandru, 512 

Simionescu Gheorghe, 512 

Simionescu Ion, 482 

Simonis George, 322 

Simony, familie, 609 

Simu, 330 

Simu Anastasie, 330 

Simu Elena, 330 

Simu Petre, 330 

Simu Vladimir, 330 

Sina, familie, 393 

Sina Gheorghe, baron, 387 

Siomănescu S., 213 

Sion George, 145 

Sion M. F., 233 

Siruni Hagop Djolonian, 271 

de Skinas Constantin, 107, 124, 272 

Skinas Constantin Eustache, 272 

Skinas Michail, 272 

Slavici Ioan, 102, 140, 248, 252, 

380, 520 

Slătineanu, familie, 79, 397 

Slătineanu Alexandru, 79 

Slătineanu Al. Alexandru, 79 

Slătineanu Barbu, 273 

Slătineanu Al. Barbu, 79 

Slătineanu Filitti Elena, 273 

Slătineanu Iordache, 79 

Slătineanu Al. Nicolae, 79 

Slătineanu Smaranda, 79 

349 

Slătineanu Zoe, 53 

Slăvescu Mircea, 274 

Slăvescu Victor, 265, 274 

Smara (Smaranda Gheorghiu), 593 

Smarandache Florentin (Ovidiu 

Florentin), 275 

Smigelski Octavian, 317 

Smith Lois H., 54 

Smochină Alexandru, 276 

Smochină Nichita, 276 

Socec Alexandru, 200, 277 

Socor Elize, 313 

Socec V. Ioan, 277 

Socec Smaranda, 277 

Sofia de Albania, principesă, 253 

Sofian Nicolae, 513 

Sofonea Solomon, 40 

Solacolu, 278 

Solacolu Dimitrie, 177, 278 

Solacolu Ion, 278 

Solacolu Nicolae, 278 

Soltescu Anastasia, 603 

Soltescu (Soltis) Ion, 603 

Soltescu Virgia, 603 

Somogzi de Gyöngyös Elena, 194 

Sordony C., 218, 233 

Soreanu N., 198 

Sormani Edgar J., 127 

Soveja Maria, 18, 20, 27, 30, 39, 42, 

49, 51, 59, 60, 61, 66, 67, 84, 86, 

99, 102, 107, 114, 121, 129, 136, 

139, 140, 145, 150, 153, 155, 157- 

159, 169, 171, 175, 176, 180, 183, 

187, 190, 194, 198-203, 233, 263, 

268, 272, 280, 285-288 

Spahi Despina, 279 

Spahi Panaiot, 279 

Spineanu I. D., 201 

Stahl Henri, 265, 397 

Stalin I. V., 138, 141 

Stamatiad Alexandru, 170 

Stanciu Ivanciu Iordan, 603 

Stanciu I. Ovidiu, 603 

Stancu Zaharia, 19, 296 

Stavri, familie, 514 

Stăncescu, 264

350 

Stâlpeanu I., 286 

Stârcea, familie, 280, 397 

Stârcea Bertie (Vizmeş), 280 

Stârcea Eugen, baron, 280 

Stârcea I. Ionel, 280 

Stârcea Mina, 280 

Stârcea Traian, 219 

Stârcea V. Ion (Zizin), 280 

Stârcea Victor, baron, 178, 280 

Stârcea Mocsonyi Ioan, 194, 219 

Stăinar Virginia, 204 

Stăniloaia Dumitru, 120 

Steege I., 123 

Steege Ludovic, 290 

Stelian Toma, 198 

Stere Constantin, 97, 138 

Stinghe Sterie, 555 

Stoeanovici, 281 

Stoeanovici Constantin, 281 

Stoeanovici C. Maria, 281 

Stoian Alice, 282 

Stoian G. Ion, 282 

Stoica D., 283 

Stoica Nicolae, 333 

Stoica Vasile, 156, 248, 283, 293, 520 

Storck Frederic, 141, 395 

Storin M., 187 

Strafford Thomas Wentworth, 175 

Strat George, 284 

Strauss Achille Levy, 176 

Străinul Mircea, 229 

Strâmbeanu, familie, 33 

Strindberg August, 58 

Stroganov, baron, 315 

Sturdza, familie, 285, 306, 402 

Sturdza Alexandru, 285 

Sturdza Alice, 55 

Sturdza Ana-Maria, 285 

Sturdza Catinca, 18 

Sturdza Constantin, 402 

Sturdza Dimitrie, 42, 51, 66, 285, 

544 

Sturdza Dimitrie A., 150, 153, 155, 

285, 518 

Sturdza Dimitrie C., 145 

Sturdza Elisabeta, 145 

Sturdza Gr. Gagarin, prinţ, 53 

Sturdza Ileana, 402 

Sturdza Ioan, 285, 402 

Sturdza Ion Sandu, 145, 285, 412, 

423, 533 

Sturdza Irina, 402 

Sturdza Lisetta, 285 

Sturdza G. Maria, 285 

Sturdza Maria Irina, 402 

Sturdza Mihai, 55, 124, 276, 285, 

412, 418, 421, 423, 424, 532 

Sturdza Petrache, 403 

Sturdza Smaranda, 18 

Sturdza Vasile, 201, 415 

Sturdza Zoe, 285 

Sturdza-Bulandra Lucia, 198, 204 

Sturdza-Săuceşti Marcel, 163 

Suciu Eugen, 388 

Suciu Ioan, 252, 376, 388 

Suciu Vasile, 236, 484 

Suciu Viorel, 388 

Suluţiu-Sterca Alexandru, 332, 333 

Suluţiu-Sterca Iosif, 252, 499 553 

Surianu Horia, 48 

Suţu, familie, 10, 286, 397 

Suţu Alexandrina, 26 

Suţu Alexandru, 268 

Suţu Constantin, 286, 397 

Suţu Elena, 286 

Suţu C. Grigore, 286 

Suţu C. Ion, 132 

Suţu Irina, 286 

Suţu M., 84, 286 

Suţu Maria, 51, 286 

Suţu Mihai, 49, 53, 84, 145, 213, 

235, 286, 334, 533 

Suţu Nicolae, 286 

Suţu Sevastiţa, 53 

Suţu Sofia, 285 

Szabadi, familie, 605 

Szabo, din Aita Medie, 733 

Szabo, din Chilieni, 734 

Szabo, din Ozun, 735 

Szabo, din Sânmartin Ciuc, 736 

Szabó, din Zetea, 737 

Szabo şi Nagy, din Biborţeni, 738

Szabolcska Mihai, 372 

Szalay, 389 

Szalay Pétar, 158 

Szaniszló Francisc, 457 

Szaraz, din Sâncrai, 739 

Szasz, din Sfântu Gheorghe, 740 

Szasz Zsombor, 158 

de Szathmari Carol Pop, 132 

Szekely, familie, 609, 715 

Szekely, din Dalnic, 741 

Székely Betzö, din Icafalău, 742 

de Szentgyorgy şi Bozin Petru, 639 

Szentivanyi, din Sântionlunca, 743 

Szentivanyi Samuilă, 743 

Szentkereszty Ana, 744 

Szentkereszty Bela, baron, 744 

Szentkereszty Sigismund, 744 

Szentkereszty de Zagon, din Arcuş, 

744 

Szepsy Zoltan, 390 

Szighethy Adolf, 136 

Szigligeti, 136 

Szilárd Emil, 391 

Szorcsei Vincenţiu, 746 

Szöcs, din Dalnic, 745 

Szöts, din Covasna, 747 

Szöts, din Zagon, 748 

Ş 

Şaguna Andrei, 98, 145, 194, 332, 

359, 529, 545 

Şeineanu Lazăr, 140 

Şerban, familie, 122 

Şerban Ioan, 496 

Şerban Ionel, 497 

Şerban Nicolae, 158 

Şerbănescu Mircea, 597 

Şesan Dragoş, 112 

Şincai Gheorghe, 269 

Şmelţ, 514 

Şmelţ Alexandru, 514 

Şmelţ Franciscus Nicolaus, 514 

Şmelţ, Nicolae, 514 

Şmelţ Radu, 514 

Şoimescu, 33 

Şoldea Anchidim, 498 

Şotropa Virgil, 252, 482, 499 

351 

Ştefan II, 533 

Ştefan Gyerd, 98 

Ştefan cel Mare, 235, 420, 533 

Ştefan Rigler Lucia, 281 

Ştefanovici Smaranda, 323 

Ştefănescu, 287 

Ştefănescu Constantin, 287 

Ştefănescu-Amza Constantin, 288 

Ştefănescu Florica, 287 

Ştefănescu I. D., 248, 598 

Ştefănescu Radu, 287 

Ştefănescu Ştefan, 287 

Ştefulescu Alexandru, 140 

Ştirbei, 289 

Ştirbei Alexandru, 123 

Ştirbei Barbu, 89, 140,176, 289 

Ştirbei Barbu Dimitrie, 192, 289 

Ştirbei Dimitrie, 304 

Ştirbei Elica, 66 

Ştirbei Eliza, 66 

Ştirbei George, 123 

Ştirbei B. George, 107 

Ştirbei Maria, 233 

Ştirbei Boxhall Elisabeta, 289 

Ştirbei Blome Martha, 285 

Ştirbei Nagèje, soţie, 112, 180, 289 

Ştirbei Nagèje, fiică, 289 

Ştirbei Nicolae, 289 

Ştirbei Hiott Ecaterina, 289 

Şuica, familie, 42 

T 

Tabără Ioan, 145 

Tafrali Orest, 157, 233, 248, 265, 

566 

Tanco Simion, 500 

Tanco Teodor, 460, 467, 469, 471, 

472, 474, 475, 479, 483, 487, 488, 

489, 492, 494, 495, 500 

Tanoviceanu I., 86, 138 

Tassaly, familie, 537 

Tastu Eugen, 124 

Taubes A., 176 

Tănase Victor, 188 

Tănăsescu Vasile, 426 

Tăslăuanu Octavian, 162

352 

Tătărescu Gheorghe, 42, 89, 98, 

173, 217, 274, 278, 283 

Teclu Dumitru, 140 

Teclu Nicolae, 482, 484 

Telegdi, familie, 459 

Teleki, familie, 337, 609 

Teleki, din Dalnic, 749 

Teleki Adam, 717 

Teleki Lászlo, 158 

Tell, familie, 397 

Tell Cristian, 181, 290 

Temeliescu Ion Temelie (Gogu), 579 

Teodorescu Cicerone, 14 

Teodorescu G. Dem (Ghedem), 291 

Teodoreanu Ionel, 156 

Teodorescu Maria, 427 

Teodorescu Nistor, 580 

Teodoreanu Păstorel, 155 

Teodorescu-Sion Ion, 574 

Theodorian M., 285 

Thierman Iosephina, 231 

Thoroczkay, 344, 609 

Thouvenel Eduard, 84 

Thököly Emeric I, 746 

Thury, familie, 537 

Thury, din Tamaşfalău, 750 

Tican Rumano Mihai, 292 

Tiganov, 601 

Tigveanu, familie, 33 

Tigveanu Anastasia, 42 

Tillea Viorel V., 50, 146, 283, 292, 

300 

Timbus Mircea, 388 

Timoni, 533 

Titeanu, familie, 116 

Titulescu Cornelia, 293 

Titulescu Ecaterina, 293, 254, 306 

Titulescu Ion, 293 

Titulescu Maria, 204, 293 

Titulescu Nicolae, 7-9, 39, 42, 89, 

97, 138, 162, 173, 224, 241, 254, 

274, 283, 293, 539 

Titulescu Paula, 293 

Titulescu Nenişior Cornelia, 204 

Tocilescu George, 140, 395 

Tocilescu Grigore, 66, 114, 183, 285 

Todiraşcu N., 212 

Tohăneanu Marin, 428 

Tohăneanu Vasile, 428 

Tokes, familie, 605 

Tököli, familie, 609 

Toldalaghy, familie, 609 

Toldalaghy, din Toldal, familie, 695 

Toldi, familie, 721 

Toldi Samuel, conte, 674 

Tollea Gr. I., 315 

Tolu Ion, 169 

Tomescu Constantin, 294 

Tomescu George, 295 

Tomescu Ion, 429 

Tomori, familie, 537 

Tompa, familie, 653 

Tompa, din Boroşneu Mic, 751 

Tonitza Nicolae, 162, 174, 180, 182, 

283 

Tordai Erdody, familie, 684 

Tornielli G., 66 

de Tour, prinţ, 272 

de Tour, prinţesă, 272 

Török, din Zagon, 752 

Török Ioan, 361 

Török Iuliu, 361 

Tosi A., cardinal, 183 

Trancu-Iaşi L. Grigore, 12, 180 

Trandafirescu Natalia, 10 

Treleczky Iosif, 458 

Trippenbach J., 107 

Trofin Virgil, 321 

Tudor Iorgu, 296 

Tudorică Mioara, 139 

Tulbure George, 233 

Tulbure Pleşoianu Elisa, 233 

Turcă, familie, 544 

Turcu Constantin, 32, 265 

Turoczi, din Târgu Secuiesc, 753 

Tusa, din Mărtineni, familie, 641 

Tuszon Ioan, 754 

Tutunaru Alexandru, 297 

de Tuvo Vincenzo, 17 

Tzigara-Samurcaş Alexandru, 83, 

180, 397, 499

353 

Ţ 

Van Bellingen F., 54 

Ţane, 581 

Varjassi, 394 

Ţane Elena Aurora P., 581 Varjassy Iosif, 394 

Ţane Nicolae, 581 

Varlaam Gh. M., 145 

Ţane Sficiu, 581 

Varnovics, familie, 394 

Ţeposu Emil, 298 

Vartic, familie, 271 

Ţeposu Gheorghe, 298 

Vas Ioan, 346 

Ţeposu Ioan, 298 

Vas, din Ojdula, familie, 688 

Ţarălungă Paul, 430 

Vasarhflyi, din Sfântu Gheorghe, 

Ţărcuş Gheorghe, 392 

759 

Ţiucra, 392 

Vásári, familie, 459 

U 

Vascan Gheorghe, 431 

Ubicini U., 213 

Vascan Nicolae, 432 

Ugray-Bölönyi, , 459 

Vasile Lupu, 481 

Ugron, din Covasna, familie, 678 Vasiliu-Răşcanu Constantin, 98, 302, 

Uhrinovschi Stoeanovici Tinareta, 303 

281 

Vasiliu Ion, 301 

Ulrich Fr., 482 

Văcărescu, familie, 10 

Ungureanu Gheorghe, 212, 265 Văcărescu Alecu, 24 

Urban Hubert, 16 

Văcărescu Elena, 85, 86, 89, 114, 

Urban-Jarnik Ioan, 500 

254, 283, 289, 292, 293 

Urdăreanu Ernest, 162 

Văcărescu Iancu, 243 

Urechia Ana V. A., 170 

Văcărescu T., 101 

Urechia V. A., 49, 140, 170, 201, Văduva Geo, 433 

252, 305, 315 

Văitoianu Arthur, 89, 303 

Ürményi, din Săvârşin, 393 Vărtosu George, 233 

Ürményi Paul, 393 

Vâlcovici V., 229 

Urs de Marginea, baron, 340 Vârnav-Liteanu Alexandru, 177 

Urziceanu Gheorghe, 299 

Vârnav-Liteanu Gheorghe, 42, 285 

Utö Bela, 345 

Vârnav-Liteanu Maria, 63 

V 

Vârtosu Emil, 85, 265 

Vaida-Voevod Alexandru, 12, 73, Vârtosu Ion, 575 

146, 188, 252, 268, 283, 300, 380, Vechi George, 309 

544 

Vedenischi Pantelimon, 574 

Vaillant I. A., 122 

Veisa Elena, 304 

Vajna, familie, 678 

Veisa Iacovachi, 304 

Vajna, din Catalina, 647 

Veisa Mihail, 304 

Vajna, din Covasna, 755 

Veisa Petrache, 304 

Vajna Mihai, din Covasna, 755 Veisa Teodor, 304 

Vajna, din Pava, 756 

Velichi Constantin, 154 

Vajna Toma, din Pava, 756 Veliciu Mihai, 167, 252, 380, 388 

Vajna, din Simeria, 757 

Velicu Ştefan, 376 

Valady Filep Ladislau, 758 Velovan Ana, 305, 596 

Valaori Iuliu, 169 

Velovan Ştefan, 305, 596 

Valea Lucian, 479 

Veniamin Costache, 18 

Vámos Henrik, 158 

Venizelos Eleutherios, 176

354 

Ventura Maria, 97 

Veres, din Aita Medie, 760 

Veres, din Albiş, familie, 665 

Veréss Andrei, 481 

Veres şi Lörincz, din Dalnic, 761 

Vermont Nicolae, 142, 149 

Vernescu, 268 

Verona Arthur, 195 

Veţeleanu Vasile, 95 

Vianu Tudor, 17, 52, 170, 544 

Vicol Dragoş, 597 

Vida Ioan, 593 

Vidis Gabriela, 557-560, 564, 566- 

568, 574, 578, 581 

Vidraşcu Pascal, 306 

Vieru I., 121 

Viets Henry, 16 

Vigh Aurel, 358 

Vilara, familie, 326 

Vilara Alexandru, 4, 10, 243 

Vincent Clovis, 16 

Vineş Ion, 216 

Vintilă Horia, 48 

Vintilă Iancu, 403 

Vintilă Petru, 19, 597 

Viraj Ioan, 470, 476, 481, 482, 485, 

487, 491, 492, 499 

Vişoianu Costel, 254 

Vitáalyos, din Ghidfalău, familie, 

754 

Vitan Ion, 2 

Vlad Aurel, 252, 307, 523 

Vlad Călugăru, 22 

Vladislav III, 675 

Vlădescu-Răcoasa, 574 

Vlădescu-Tigveanu, familie, 42 

Vlădoianu, general, 49 

Vlahuţă Alexandru, 198, 315, 473 

Vlahuţă-Slătineanu Iorgu, 132 

Vlahuţă-Slătineanu Zoe, 281 

Vlaicu Aurel, 139, 167 

Vlaicu Ion, 167 

Vlădăreanu George, 333 

Vlădescu Stanca, 398 

Vlădescu-Răcoasa Gheorghe, 189 

Vlădoianu Catinca, 129 

Vogel C., 51 

Vogoride Conachi, 122, 145 

Vogoride , 145 

Voiculescu Marioara, 198 

Voinea Dumitru, 556 

Voinov N., 66 

Volonts, din Turia de Sus, 762 

Vopicka Ch., 176 

Voronca Ilarie, 65, 198 

Vrabie George, 557 

Vrioni Aida, 308 

Vrioni Ştefan, 308 

Vuculescu, 392 

Vuia Traian, 37, 167, 283, 300 

Vulcan Ioan, 341 

Vulcan Iosif, 140 

Vulcănescu Romulus, 189 

Vulpe Radu, 309 

Vulpescu, 309 

Vulpescu Constantin, 309 

Vulpescu Mihail, 309, 598 

Vulpescu Stela, 309 

W 

Wachman, 326 

Wagner Hannes, 160 

Wagner Irina, 160 

de Walmar Valentin, 254 

Wardener, general, 529 

Weigand G., 520 

Wesselenyi, familie, 609 

Weygand M., 288 

Wilmos Mety, 169 

Wilson Thomas Woodrow, 150 

Y 

d’Yrsch, conte, 272 

X 

Xeni Constantin, 310 

Xenopol A. D., 83, 102, 139, 140, 155 

Xenopol Nicolae, 218, 395, 520 

Xenopol Thyra, 233 

Z 

Zadurovici, 502 

Zambaccian Krikor, 271 

Zambler, din Cernatul de Jos, 763 

Zamfirescu Alexandru, 588

Zamfirescu Duiliu, 92, 170, 218, 

268, 311, 503 

Zamfirescu Lascăr, 311 

Zamfirescu Ramiro, 312 

Zamphiropol Dall, 198 

Zapolya Ioan, 609, 675, 677 

Zarifopol, 313 

Zarifopol Elena, 313 

Zarifopol Iorgu, 313 

Zarifopol Koki, 313 

Zarifopol Paul, fiu, 313 

Zarifopol Paul, tată, 313 

Zarifopol Sonia, 313 

Zarifopol Ştefan, 313 

Zathureczky, 642, 764 

Zayzon Francisc, 765 

Zelea Codreanu Corneliu, 42, 83, 

105, 127 

Ziegler Johann, 142 

Zigre Lucia, 314 

Zigre Nicolae, 314, 368 

Zikeli Ernest, 501 

Zimmeter Albert, 491 

Zissu Anastasia, 119 

Zissu A. T., 539 

Zöld, din Sântioara, 766 

Zombory D., 233 

Zotta, familie, 504 

Zotta Caterina, 51 

Zotta Catinca, 507 

Zotta Elena, 315 

Zotta Ioan (Iancu), 315 

Zotta Margareta, 315 

Zotta N., 51 

Zotta Octavian, 315 

Zotta Paul, 233 

Zotta Sever, 112, 268, 280, 315 

Znagoveanu Ioasaf, 290 

Zurescu Ion, 233 

355

356 

A 

Adâncata, 170 

Africa, 310 

Agriş, 355 

Aita Mare, 684 

Aita Medie, 733, 750, 760 

Aiud, 77, 169, 624, 635 

Alba, 331, 333, 338, 340, 341, 347, 354 

Alba Inferioară, comitat, 352 

Alba Iulia, 52, 138, 141, 172, 196, 

241, 314, 380, 388,486, 490, 617, 

675, 710 

Alba de Jos, comitat, 338, 744 

Alba de Sus, comitat, 609, 633, 713, 

750 

Albania, 121, 253, 283 

Albiş, 613, 665 

Aldeşti, 347 

Alexeni, moşie, 257 

Alungeni, 641, 674, 678 

Aluniş, 605 

America (S.U.A.), 54, 176, 177, 205, 

232, 234, 244, 248, 250, 254, 255, 

271, 283, 409, 473 

Ampoiţa, 337 

Andreieşti, 274 

Angheluş, 666, 725, 758 

Anglia, 125, 176, 256, 329, 349, 577 

Aninoasa, 665, 711 

Apuseni, munţi, 331 

Araci, 672, 715, 750 

Arad, comitat, judeţ, oraş, 167, 348- 

351, 355-357, 359, 364, 366-369, 

371, 373-376, 378, 381, 383, 385, 

387-390, 392, 456, 674, 765 

Arcuş, 675, 723, 744 

Ardealul de Nord, 141 

Argentina, 271 

Argeş, judeţ, 59, 64, 75, 88, 188, 248, 

274, 285, 312, 396-399, 401, 402, 

539 

Armăşeşti, 198, 574 

Armenia Sovietică, 271 

INDICE TOPONIMIC 

Ariuşd, 750 

Armăşeni, 428 

Asiria, 232 

Atena, 10, 92, 166, 212, 272, 293, 311 

Austria, 107, 125, 150, 176, 227, 460, 

481, 491, 537, 572 

Austro-Ungaria, 20, 129, 162, 252, 

254, 280, 375, 489 

Avrămeni, moşie, 525 

Avrig, 283 

B 

Bacău, judeţ, oraş, ţinut, 14, 28, 90, 

96, 165, 403, 405-408, 412, 414- 

419, 421-424, 431-433 

Baia de Aramă, 320 

Baia de Arieş, 346 

Balaki, 41 

Balta Albă, 578 

Balvanyos, 609 

Banat, 122, 151, 188, 194, 320, 354, 

359, 363, 366, 422, 589, 594, 596, 

652 

Baraolt, 637 

Barcelona, 292 

Basarabia, 36, 39, 45, 70, 117, 131, 

138, 144, 146, 156, 172, 176, 207, 

211, 224, 241, 248, 253, 276, 294 

Batani Mari, 614 

Batani Mici, 629 

Bavaria, 504, 508 

Băbeanca, moşie, 15 

Băbeni, 213 

Băcăiuţi, 763 

Băile Herculane, 373 

Băile Tuşnad, 661 

Băiţa, 346 

Bălăceanca, moşie, 585 

Bălileşti, 400 

Bălţaţi, moşie, 304 

Bălţăteşti, 426 

Bălţi, judeţ, 12, 138, 188, 223, 248 

Băluşeni, moşie, 513 

Băneasa, 54, 277

Bănia, 593 

Bărăgan, 134 

Bărcuţ, 674 

Băseşti, 423 

Bârlad, 89, 111, 195, 476 

Bârnova, 506 

Bedeleu, 344 

Bega-Timiş, canal, 391 

Beiuş, 521 

Belgia, 59, 106, 183, 260, 531, 544 

Belgrad, 51, 92, 212, 218, 278 

Belin, 731, 750 

Beneşti, 213 

Bengeşti, 26 

Berbiceni, 433 

Bereşti, 418 

Berevoeşti, 292 

Berlin, 20, 58, 60, 73, 92, 113, 126, 

131, 137, 147, 161, 169, 179, 180, 

491, 518, 520 

Berna, 49 

Beşeneu, 611, 696, 702 

Bezid, 729 

Bibireşti, 403 

Biborţeni, 616, 738 

Bihor, comitat, judeţ, 188, 314, 388, 

451, 455, 688 

Bisericani, 681 

Bistriţa, 423, 460, 463, 467, 469, 471, 

472, 474-479, 481, 483, 484, 487- 

489, 492, 495, 496, 500, 501, 719 

Bistriţa, mănăstire, 403 

Bistriţa-Năsăud, 151, 473, 475, 476, 

479, 494, 552 

Bita, 665 

Bitolia, 16, 218 

Bivol, 502 

Blaj, 236, 252, 317, 331, 333, 341, 524 

Blăjel, 337 

Bocsig, 347 

Bodoc, 715 

Boemia, 410 

Bogata, 450 

Bologna, 649 

Borca, 575 

Bord, moşie, 337 

357 

Bordeaux, 251 

Bordeni, moşie, 53 

Borlova, 591 

Borod, 451 

Boroşneu Mare, 619-621, 652, 698 

Boroşneu Mic, 751 

Bosfor, 30 

Boteni, 40 

Boteşti, 431 

Botoşani, 102, 155, 226, 427, 429, 

502, 504, 507-510, 512-514, 534, 

547, 568 

Bournemounth, 329 

Bozieni, 409 

Bozin, 639 

Bozovici, 593 

Bragadiru, 277 

Braşov, judeţ, oraş, 31, 59, 125, 162,166, 

200, 234, 252, 481, 516, 517, 519, 

520, 526, 528, 533, 542, 543, 545- 

548, 551-553, 649, 647, 676 

Brăteş, 606, 619, 620, 644, 665, 765 

Bratislava, 100, 293, 445 

Brazilia, 183, 219 

Brădiceni, 366 

Brăgăreşti, 213 

Brăieşti, 222 

Brăila, 27, 86, 87, 92, 139, 164, 330, 

557-560, 562-570, 572-575, 578- 

579, 581 

Brăneşti, 147 

Brăniştari, 324 

Brâncoveneşti, 338, 652, 675 

Breaza, 320 

Brebu, 589 

Brehneşti, 412 

Brehueşti-Vlădeni, 512 

Bresslau, 491 

Bretei, 524 

Breţcu, 676, 668, 689 

Broşteni, 186 

Brustureşti, 355 

Bruxelles, 50, 92, 129, 198, 311 

Bucegi, ţinut, 5 

Bucovina, 73, 112, 138, 145, 188, 248, 

280, 294, 315, 502

358 

Bucureşi, 4, 6-9, 18-20, 27, 30, 32, 33, 

39-42, 45, 48, 49, 51, 54-56, 59-61, 

66, 67, 77, 78, 84, 86, 87, 90, 96, 

98, 99, 102, 103, 106, 107, 109, 

113-115, 120-123, 125, 127, 129, 

135-137, 139, 140, 150, 151, 153, 

155, 157, 158, 165, 166, 169-171, 

174-176, 180, 182, 183, 187, 189, 

190, 194-196, 198-203, 208, 211, 

216, 220, 225, 229, 231, 233, 247, 

248, 250, 256, 262, 263, 265, 267- 

270, 272, 276, 277, 280, 283, 285- 

288, 291, 305, 308-312, 314, 315, 

317, 319, 321, 324, 327, 331, 333, 

338, 340, 341, 393, 402, 470, 476, 

481, 482, 485, 487, 491, 492, 499, 

503, 509, 533, 542, 557-560, 564, 

565, 567, 568, 572, 574, 575, 578, 

581, 589, 591, 592, 594, 596, 599, 

600, 602 

Buda, moşie, 513 

Budapesta, 104, 110, 120, 158, 169, 

172, 177, 187, 194, 218, 219, 241, 

252, 314, 341, 361, 368, 388, 439, 

448, 455, 470, 476, 485, 520, 522, 

591, 594, 695 

Budeşti, 584 

Buftea, 289 

Bug, 41 

Buhalniţa, mănăstire, 178 

Bulgaria, 12, 166, 191, 193, 271, 276, 

283, 512 

Buteneşti, 10 

Buteşti, 36 

Buzău, judeţ, oraş, 4, 15, 34, 53, 61, 

84, 154, 182, 197, 212, 222, 226, 

268, 511, 582, 585, 586 

C 

Cadrilater, 224 

Cahul, 12, 563 

Cairo, 231, 368 

Calafat, 231 

Calcutta, 232 

California, 54 

Calnic, 623 

Cambridge, 59, 121 

Canada, 90, 271, 283 

Cannes, 187, 372 

Canta, 713 

Capetown, 55 

Caransebeş, 31, 80, 194, 305, 383, 

590-592, 596 

Caraş, 594 

Caraş-Severin, 31, 305, 589, 591, 

592, 594, 596 

Caratna, 696, 705 

Caşinul Mic, 609 

Catalina, 647, 675 

Caucaz, 561 

Cavana, 355 

Căciulaţi-Paşcani, 327 

Călan, 11 

Călăraşi, 598, 599 

Călimăneşti, moşie, 2 

Călineşti, moşie, 10, 53, 61 

Călmăţui, 578 

Călugăreni, 324 

Cămăraşi, 338 

Căpeni, 660 

Cătina, moşie, 53 

Căutişani, 433 

Căzăneşti, moşie, 53 

Câmpeni, 406, 423 

Câmpulung, mănăstire, 22 

Câmpulung Moldovenesc, 580 

Câmpulung Muscel, 188, 220, 292, 

305, 596 

Cândeşti, 222 

Cârligi, 313 

Ceadâr-Lunga, 135 

Cehia, 154, 269 

Cehoslovacia, 561 

Cenad, 158, 388 

Cepari, 472 

Cernatul de Jos, 337, 626, 632, 648, 

653, 665, 754, 758, 763 

Cernatul Săcele, 544 

Cernatul de Sus, 625, 641, 724, 754 

Cernăuţi, 5, 23, 112, 129, 135, 163, 

177, 294, 328, 502, 557 

Cernica, 54 

Cermei, 381

Cetatea Albă, 12, 146, 581 

Cezieni, 318 

Chartres, 265 

Chelmac, 357 

Chesler, 537 

Chiciud, 333 

Chilieni, 638 

China, 447 

Chiojdeni, 582 

Chisălău, 315 

Chiselet, 213 

Chitila, 30 

Chitila-Mogoşoaia, moşie, 30 

Chişinău, 35, 38, 45, 77, 117, 120, 

131,138, 144, 223, 224, 248, 294, 503 

Chişineu-Criş, 388 

Ciocăneşti, 98 

Ciocârdia, 559 

Cişmigiu, parc, 256 

Ciuc, judeţ, scaun, 353, 428, 537, 640, 

691 

Ciulniţa, 320 

Ciumaşi, 408 

Ciupa, moşie, 64 

Clăbucetul Baiului, 320 

Cleja de Jos, 415, 421 

Cleja de Sus, 415, 421 

Cleveland, 205 

Clinciu, 213, 

Cluj, comitat, judeţ, oraş, 13, 50, 59, 

120, 136, 141, 148, 151, 155, 162, 

169, 172, 175, 177, 202, 214, 241, 

246, 252, 255, 269, 298, 300, 331- 

333, 337, 338, 340, 341, 361, 444, 

452, 467, 473, 475, 479, 481, 487, 

491, 492, 494, 495, 544, 546, 649, 

688, 743 

Cochirleanca, moşie, 585 

Cocora, 320 

Codlea, 527 

Cojocna, 388 

Colţeşti-Trascău, 344 

Comandău, 732 

Comăneşti, 414 

Constantinopol, 60, 79, 104, 106, 125, 

171,175, 218, 259, 279 

359 

Constanţa, 1, 319, 600, 601 

Copăceni, 95 

Corbeanca, moşie, 53 

Corbeil, 232 

Cornu, 320 

Cornuţel, 589 

Corod, 239 

Corun, 765 

Costeşti, 265 

Coşeni, 634, 716 

Coşula, 178 

Coteşti, 274 

Covasna, judeţ, oraş, 444, 614, 629, 

640, 641, 656, 675, 678, 684, 696, 

701, 703, 712, 714, 719, 725, 744, 

747, 755, 755 

Covurlui, 568 

Craiova, 59, 91, 108, 112, 164, 189, 

192, 209, 213, 243, 260, 293, 305, 

366, 494, 530, 596 

Crăieşti, 408 

Cricău, 333 

Crimeea, 28, 53, 108, 199, 506, 609 

Cristian, 527 

Crişana, 320 

Crişul Alb, 392 

Crişul Repede, vale, 434 

Croaţia, 730 

Crocna, 347 

Crucea de Jos, 409 

Crucea de Piatră, 324 

Crucea de Sus, 409 

Cubolta, 138 

Cucuruzu, 10 

Cucuteni, moşie, 18, 320 

Culiceni, moşie, 502 

Curteni, 182 

D 

Dacia, 400 

Dalnic, 604, 640, 647, 665, 741, 745, 

749, 758, 761 

Darniţa, 546 

Darva, 391 

Davideni, 315 

Dămineşti, 408 

Dărăşti, 327

360 

Dâlgeni, 508 

Dâmboviţa, judeţ, 4, 52, 602 

Dealul, 681, 726 

Dealul, mănăstire, 277 

Debreţin, 447 

Dej, 481 

Delta Dunării, 321 

Deva, 340 

Deta, 389 

Dieci, 347 

Dobâca, 657, 719, 736 

Dobeni, 681 

Dobolii de Jos, 612, 634, 750 

Doboşeni, 700 

Dobrogea, 277, 303, 476, 600 

Dolj, 9, 97, 128, 170, 171 

Dorobanţu, 506 

Dorohoi, 65, 132, 139, 476, 502, 505, 

507, 508, 513, 521, 525, 557 

Dorpet, 138, 224 

Dragoslavele, 396, 401 

Dragosloveni, moşie, 588 

Drăguşeni, 409 

Dresda, 58 

Dulcele, 355 

Dumbrava, 337 

Dumbrăveni, 507, 568, 674 

Dumitra, 472, 501 

Dunăre, 59, 84, 391, 599, 609 

Dunăre-Marea Neagră, canal, 240 

Dunărea de Jos, ţinut, 98 

E 

Edera, 51 

Egipt, 82, 271 

Elveţia, 56, 73, 256, 397, 572 

Epir, 129, 286 

Eresteghin, 661 

Etfalău, 650, 685, 686 

Europa, 501, 530 

F 

Fanar, cartier, 259 

Faraoanele, 246 

Făgăraş, scaun, localitate, 388, 695, 

677 

Făget, 537 

Fălciu, 16, 184 

Fălcoi, 105 

Fărăgău, 719 

Fântânele, moşie, 53 

Fichiteşti, 431 

Filipeşti, 327, 419 

Filipişul Mare, 719 

Flămânda, 277 

Floceşti, 213 

Floreşti, 285 

Focşani, 10, 120, 199, 206, 254, 427 

Foen, 194 

Forseni, 700 

Forţeni, 727 

Fotos, 615, 687 

Franţa, 17, 49, 59, 65, 66, 84, 88, 89, 

97, 122, 125, 150, 175, 176, 181, 

183, 216, 232, 244, 247, 256, 260, 

271, 276, 304, 310, 397, 544, 572, 

585, 600 

Freiburg, 126 

Fulga, moşie, 53 

Fundata, 396, 401 

Fundătura, 28 

Fundeni, judeţul Bacău, 406 

Frunteşti, 411 

G 

Gaiul Mic, 255 

Galaţi, judeţ, oraş, 44, 67, 87, 226, 

237, 427, 476, 568, 576, 600 

Galbeni, 408 

Gant (Gent), 59 

Găioasa, 414 

Găleşti, 664 

Gârtan, 418 

Găşteni, 96 

Gârla, 213 

Geneva, 224, 247 

Genova, 574 

Gerend, 338 

Gergeni, 213 

Germania, 52, 127, 149, 160, 214, 

256, 274, 303, 313, 410, 422, 577 

Ghelniţa, 651, 652 

Gherla, 138, 479, 492 

Ghidfalău, 673, 754, 758 

Ghimbav, 527

Ghimeş, 428 

Giurgiu, judeţ, oraş, 10, 41, 77, 195, 

226, 324, 603 

Glada de Jos, 338 

Glodurile, 408 

Godineşti, 411 

Gogan Varolea, 750 

Goleşti, 397, 400 

Gorj, 26, 168, 366 

Gotha, 305 

Graz, 460 

Grădiştea, 81 

Grăjdaru, 154 

Grâmeţi, 502 

Grecia, 10, 58, 124, 166, 175, 176, 

191, 272, 319, 600 

Griviţa (Bulgaria), 40 

Griviţa, 598 

Grosu, moşie, 61 

Gura Humorului, 23, 267 

Gura Vadului, moşie, 67 

Gurghiu, scaun, 537 

Guruieni, moşie, 61 

H 

Haga, 58, 218, 312, 518 

Haiti, 232 

Halle, 10, 274, 313 

Hamburg, 247 

Hanovra, 58 

Harghita, 719 

Harvard, 54, 322 

Haţeg, 359 

Havârna, moşie, 513 

Hăghig, 715 

Hălăuceşti, 187 

Hălmagiu, 377, 392 

Hăneşti, 502 

Hătuica, 641, 721 

Hârşova, 269 

Hehustedt, lagăr, 52 

Heidelberg, 54, 63 

Helsinki, 39, 306 

Hilib, 669 

Hosasău, 681 

Hordou, 473 

Horezu, mănăstire, 22 

361 

Hotin, 12, 248 

Hudeşti, moşie, 507 

Hunedoara, comitat, oraş, 393, 763 

Hurezul Mare, 338 

Huşi, judeţ, oraş, 182, 302 

I 

Iacobeni, 508 

Ialomiţa, judeţ, 27, 52, 119, 186, 226, 

243, 257, 309, 320, 574, 598, 599 

Iaşi, judeţ, oraş, 14, 15, 27, 32, 39, 44, 

98, 122, 129, 138, 144, 155, 156, 

165, 178, 180, 187, 202, 206, 212, 

216, 232, 259, 264, 268, 269, 276, 

277, 285, 294, 299, 304, 313, 315, 

320, 354, 427, 476, 502, 504, 505, 

507, 533, 572 

Icafalău, 657, 675, 678, 728, 742 

Ieruaslim, 354 

lfov, judeţ, 4, 52-54, 98, 147, 184, 213, 

225, 268, 324, 327 

Ilieni, 624, 634, 659, 675, 695, 720, 

750 

Ilinois, 322 

Ilva Mică, 470 

Ipoteşti, 505 

Irak, 232 

Islaz, 25, 67 

Ismail, 303, 600 

Istanbul, 54 

Italia, 106, 122, 150, 157, 176, 183, 

214, 227, 271, 384, 397, 422, 603 

Iugoslavia, 106, 191, 255, 300, 593 

Izvoru, 397 

Î 

Întorsura Buzăului, 690, 751 

J 

Jena, 120 

Josenii Bârgăului, 719 

Jupâneşti, 398 

K 

Kabold, 594 

Kamensk, 402 

Kesdi, scaun, 537, 647, 756 

Kiev, 70, 248, 276 

Kufstein, 356

362 

L 

Lazi, 347 

Lăleşti, 413 

Leipzig, 178, 277, 313, 520 

Letonia, 283 

Leţ, 537, 639, 665, 676, 692, 699 

Liban, 271 

Liège, 260, 602 

Lille, 89, 251 

Lion, 251 

Lipova, 354 

Lisabona, 41 

Lisnău, 618, 688, 758 

Lituania, 283 

Liveni, moşie, 166, 513 

Lodroman, 750 

Lom-Palanka, 231 

Londra, 55, 58, 92, 224, 242, 270, 

293, 491 

Lotru, 321 

Lozana, moşie, 513 

Ludaşi, 423 

Lugoj, 359, 530 

Lunca Calnicului, 750 

Lunca de Jos, 428 

Lunca Mare, 421 

Lunca de Mijloc, 428 

Lunca de Sus, 428 

Luncani, 695 

Lunga, 704 

Lupeni, 663, 681 

Lupşani, 309 

M 

Macedonia, 16, 166, 218, 224 

Madrid, 41, 48, 114, 292 

Mahala, 276 

Maieru, 151, 477 

Malaja Belosjorka, 41 

Malnaş, 710, 715 

Maramureş, comitat, judeţ, 320, 483, 

641 

Marea Neagră, 565 

Marila, 506 

Maroc, 271, 275 

Marsilia, 232 

Matei Basarab, 277 

Mavrodin, moşie, 210 

Mădăraş, 337, 640 

Măgheruş, 605 

Măgireşti, 405, 416 

Măgura, moşie, 61 

Măgurele, 213, 327 

Măgureni, moşie, 51 

Măieruş, 547 

Măldăreşti, 233 

Mărăşeşti, 45, 52, 303, 592 

Mărăţei, moşie, 534 

Mărăşti, 419 

Mărcuş, 665 

Mărgineni, moşie, 53 

Mărtineni, 622, 640, 641, 701 

Mânăstireni, 338 

Mediaş, 537 

Mehadia, 519 

Mehedinţi, 104, 213, 226 

Mereni, 675 

Mesentea, 338 

Micăsasa, 98, 537 

Miceşti, moşie, 67 

Micloşoara, scaun, 674, 719, 730, 750 

Micola, 641 

Miercurea Ciuc, 353, 598, 756 

Mihai Vodă, mănăstire, 54 

Mihăileni, 521 

Milano, 493 

Mileşti, 403, 431 

Mioveni, 401 

Mississippi, 373 

Mişca, 382, 434 

Moacşa, 607, 677, 707 

Mocod, 488 

Modruzeşti, 409 

Mohorâţi, 408 

Moineşti, 423 

Moldova, 10, 18, 38, 51, 63, 66, 118, 

121, 122, 124, 125, 129, 144, 145, 

175, 207, 211, 232, 259, 277, 280, 

285, 286, 294, 304, 313, 412, 424, 

427, 430, 514, 522, 677 

Monor, 500 

Moscova, 271, 283, 397 

Mosul, 232

Moşteni, 324 

Movila, moşie, 534 

Movila Turcului, moşie, 67 

Movileni, moşie, 534 

Mugureni, moşie, 53 

München, 272, 514 

Muntele Mic, 609 

Mureş, comitat, judeţ, scaun, 632, 644, 

680, 719, 729, 730, 736, 743 

Mureş, râu, 391, 450 

Muscel, 10, 22, 40, 53, 61, 264, 292, 

401 

N 

Nades, 763 

Nadişa, 418 

Nădlac, 674 

Nădrag, 11 

Nămăeşti, moşie, 264 

Năneşti, 431, 432 

Năsăud, 460, 463, 465, 466, 468, 470, 

471, 474, 476, 479, 481-483, 485- 

488, 490-493, 499 

Neamţ, 33, 202, 315, 423, 426, 534, 575 

Neguşeni, 433 

Nemira, 678 

New York, 55, 127, 219, 232 

Nicopole, 67 

Nicoreşti, 580 

Ninive, 232 

Nistru, 207 

Noşlac, 675 

O 

Obârşia, 413 

Ocna Mureş, 334 

Ocna Sibiului, 652, 744 

Odessa, 131, 191, 223, 255, 397, 569 

Odobeşti, 406 

Odorhei, localitate, scaun, 188, 599, 719, 

726 

Odorheiu Secuiesc, 607, 617 

Odvoş, 374 

Ogra, 337 

Ohio, 409 

Oituz, 303, 419 

Ojdula, 688 

Olanda, 276, 283 

363 

Olpret, 300 

Olt, 49, 226, 293, 318 

Olteni, 715 

Oltenia, 9, 26, 30, 171, 209, 348, 591 

Olteneşti, 182 

Onuca, 719 

Oradea, 59, 127, 314, 357, 380, 439, 

449, 452, 455, 677 

Oraviţa, 597 

Orăşeni, 671 

Orăştie, 307 

Orbai, scaun, 537, 640, 756 

Orbeni, 408, 409 

Orhei, 12 

Ormeniş, 632, 695, 713 

Oroftiana, 505 

Ostrov, 603 

Otetelişu, 213 

Oţeleşti, 412 

Ozun, 627, 640, 694, 722, 735, 755 

Oxford, 319 

P 

Pachia, 654 

Palermo, 25 

Panciu, 409 

Paraipan, 10 

Parincea, 431, 432 

Paris, 6, 9, 16, 24, 27, 41, 48, 50, 52, 

55, 57, 58, 63, 74, 79, 86, 89, 95, 

101, 105, 106, 114, 115, 122, 129, 

138, 139, 141, 148, 150, 153, 157, 

162, 164, 165, 167, 174, 176, 179, 

190, 193, 212, 218, 224, 232, 242, 

251, 254, 262, 265, 276, 281, 283, 

284, 293, 300, 304, 306, 309, 313, 

317, 319, 322, 325, 351, 354, 452, 

544, 565 

Parva, 409, 424, 494 

Paşcani, 122 

Pava, 628, 656, 686, 756 

Pădureni, 409, 412 

Părul Rotund, moşie, 61 

Pătârlagele, moşie, 53 

Păteşti, 409 

Păuliş, 373 

Periş, 324

364 

Pescena, 400 

Petersburg, 38 

Petreanu, 274 

Petriceni, 713 

Piatra Neamţ, 134, 429 

Pilipăuţi, moşie, 513 

Piscani, 401 

Piteasca, moşie, 53 

Piteşti, 8, 277, 312 

Plăieşii de Sus, 609 

Plăineşti, 311 

Pleiţa, 128 

Plevna, 67, 175, 231 

Ploieşti, 106, 195, 308 

Plopii Ierculeşti, moşie, 584 

Plopii Vechi, moşie, 587 

Plop-Ştiubei, 207 

Plosca de Jos, 61 

Poiana Ilvei, 489 

Poiana Sărată, 241 

Poenari, 324 

Poian, 713 

Poiana, 418 

Poiana Oancei, 420 

Pogăceaua, 719 

Polonia, 63, 98, 585 

Pometeşti, 170 

Popăuţi, 619, 693 

Popeşti, 321 

Popeşti-Leordeni, 321 

Portugalia, 106 

Poznan, 600 

Praga, 73, 154, 482, 500, 546 

Prahova, 4, 51-53, 56, 101, 106, 107, 

253, 285, 320, 602 

Prăjeşti, 430 

Precista, mănăstire, 418 

Predeal, 8, 196 

Prejmer, 627 

Principatele Române, 20 

Prundu-Bârgăului, 468 

Prusia, 20 

Prut, 59, 207 

Purcăreni, moşie, 67, 638 

Putna, judeţ, ţinut, 178, 419, 424 

Putna, judeţul Bacău, 409, 419 

R 

Racova, 338 

Racoviţa, 318 

Racşa, 338 

Radomireşti, 165 

Rapoltul Mare, 393 

Răcăciuni, 424 

Răcăjdia, 594 

Răchitoasa, mănăstire, 412 

Răcoasa, 419 

Rădăuţi, 163 

Răpsif, 378 

Răzeni, 224 

Râfov, moşie, 56 

Râmnicu Sărat, judeţ, oraş, 139, 188, 

243, 246, 254, 274, 311, 397, 578, 

583, 584, 586-588 

Râmnicu Vâlcea, 114, 171, 208 

Râureni, 171 

Rebrişoara, 480 

Reci, 662, 670, 675, 706, 709, 750 

Rehetiş, 347 

Republica Moldova, 36 

Reşiţa, 11 

Reştirata, 347 

Riciu, 337 

Ripiceni, 9 

Ritişor, 593 

Roandola, 674 

Rodna, 470, 489 

Roma, 39, 79, 92, 183, 214, 237, 266, 

311 

Roman, localitate, ţinut, 27, 45, 313, 

407, 409, 420, 433 

Romanaţi, 105, 243, 317, 318 

România, 6, 11, 16, 20, 29, 44, 51, 52, 

59, 60, 65-67, 70, 73, 76, 79, 84, 

85, 89, 92, 97, 100, 104, 106, 110, 

112, 117, 118, 125, 131, 134, 138, 

141, 147, 148, 150, 153-155, 166, 

169, 175, 176, 179, 183, 188, 190, 

193, 207, 209, 212, 214, 218, 219, 

224-226, 231, 250, 254, 256, 260, 

265, 269, 271, 276, 278, 281, 283, 

284, 292, 298, 300, 306, 308, 362, 

368, 380, 383, 397, 429, 455, 476,

481, 482, 487, 533, 539, 541, 546, 

560, 596, 600, 721 

Romuli, comună, 461 

Roşia, 347 

Roşia Montană, 305 

Roşieşti, 16 

Roşiori, 2 

Rucăr, 274 

Rudăria, 593 

Ruginoasa, moşie, 67 

Ruseni, 678 

Rusia, (U.R.S.S.), 84, 124, 131, 138, 

183, 254, 276, 402, 505, 539, 546, 

744 

S 

Saac, judeţ, 213 

Saciova, 675 

Saigon, 55 

Saint Louis, 373 

Salonic, 52, 218 

Salonta, 459 

San Francisco, 600 

Sarajevo, 481 

Satu Mare, comitat, judeţ, oraş, 59, 

338, 388, 494, 538, 641 

Sava, 391 

Săband, 341 

Săcădat, 234 

Săcăleni, 409 

Sălaj, comitat, 439 

Sălişte, 120, 169 

Sărata, moşie, 268 

Săvârşin, 367 

Sâmbăteni, 376, 765 

Sâncrai, 612, 681, 739 

Sâncrai, mănăstire, 695 

Sâncrăieni, 634 

Sândominic, 428 

Sângeorz Băi, 500 

Sâniob, 455 

Sânmartin, 428, 683 

Sânmartin Ciuc, 736 

Sânmartinul de Câmpie, 719 

Sânnicolaul Mare, 167 

Sânpaul, 337 

Sânsimion, 428 

365 

Sântioana, 766 

Sântion, 712 

Sântionlunca, 694, 719, 730, 743 

Sânzieni, 609, 612, 696 

Schemnitz, 331, 340 

Scurta, 408 

Sebeş, râu, 591 

Schiş, 347 

Secuieni, 406, 407 

Seghedin, 252, 383 

Serboieni, 397 

Sepsi, scaun, 537, 750, 751, 756 

Serbia, 52, 209, 210, 539 

Sevastopol, 28, 38 

Sfântu Gheorghe, 206, 639, 642, 675, 

697, 716, 717, 40, 759 

Siberia, 138, 614 

Sibiu, comitat, judeţ, oraş, 10, 98, 120, 

145, 169, 283, 294, 300, 317, 331, 

333, 337, 340, 359, 380, 481, 485, 

529, 533, 546, 596, 608, 674, 695 

, 350 

Siculeni, 428 

Siena, 322 

Sighetu Marmaţiei (Sighet), 9, 27, 42, 

162, 169, 172, 173, 224, 307, 314, 

354, 455 

Sighişoara, 535 

Silistra, 210 

Simeria, 643, 679, 757 

Sinteşti, 213 

Sion, 121 

Sitani, 438 

Skoplje, 212 

Slatina, 596 

Slănic Prahova, 301 

Slătineanca, moşie, 61 

Slobozia, 303, 402 

Slovacia, 154 

Smârdan, 105 

Smirna, 290 

Socrujeni, 508 

Sofia, 92, 147, 218, 518 

Sofian, moşie, 513 

Soholeţul, 420 

Solnocul Inferior, comitat 337

366 

Sopron, 357, 379 

Sorbona, 155, 265, 291 

Soroca, 12, 120, 156 

Soveja, 178 

Spania, 157, 292 

Stăneşti, 405, 416, 508 

Stăniceşti, 408 

Stockholm, 58, 312 

Stoeneşti, 396, 401 

Strasbourg, 98, 120, 483, 502 

Strejnic, 155 

Stremţ, 338 

Steyer, 491 

Stroeşti, 418, 746 

Strunga, băi, 173 

Stuttgart, 585 

Suceava, 2, 5, 23, 129, 155 

Suedia, 58, 276 

Surcea, 658 

Suslăneşti, 264 

Ş 

Şerbăneşti, 403 

Şerbeşti, 408 

Şimand, 382 

Şimleu Silvaniei, 172 

Şincai, 337 

Şiria, 347, 356, 364 

Şoimoş, 371 

Ştefăneşti, 420 

T 

Tamaşfalău, 750 

Taming (China), 447 

Tarmak, 41 

Tatra, munţi, 426 

Tălceşti, 719 

Tălişoara, 630 

Tălpălcei, 420 

Tămăşeşti, 398 

Tămeşti, 431 

Tăoşti, moşie, 304 

Tămădău, 210 

Tăngujei, 232 

Târgovişte, 243 

Târgu Jiu, 159, 482 

Târgu Mureş, 206, 269, 331, 609, 

680, 695, 698, 754 

Târgu Ocna, 303, 418 

Târgu Secuiesc, 665, 667, 706, 718, 

753 

Târlişua, 552 

Târnava, comitat, 337, 609, 691, 750, 

763 

Târnava-Mare, judeţ, 188 

Tecuci, judeţ, oraş, 142, 239, 411 

Teioasa, moşie, 507 

Teiuş, 339 

Teleorman, 49, 54, 61, 200, 243, 253, 

506 

Tesalia, 129 

Teşcureni, 508 

Tighina, 135, 207 

Timiş, 389 

Timiş-Cerna, 591 

Timiş-Torontal, 167, 188 

Timişoara, 59, 159, 167, 229, 343, 

354, 361, 391 

Timoc, 224 

Tinoasa, 713 

Tisa, 391, 516 

Tismana, mănăstire, 22, 149 

Titan, 11 

Tokio, 219 

Toldal, 695 

Toledo, 48 

Topliţa, 96 

Topoloveni, 188 

Tormac, 387 

Toulouse, 89, 251 

Transilvania (Ardeal), 13, 129, 150, 

151, 169, 172, 177, 188, 190, 194, 

207, 234, 277, 283, 297, 300, 307, 

314, 320, 331, 332, 337, 338, 340, 

359, 375, 380, 422, 427, 449, 464, 

472, 479, 481, 483, 485-487, 492, 

516, 529, 537, 538, 546, 594, 609, 

651, 695, 708, 744, 764 

Transnistria, 5, 248, 276, 563 

Trei Scaune, comitat, judeţ, scaun, 

184, 241, 604-607, 610-613, 615, 

618-626, 628, 630-632, 634, 636, 

638, 639, 644, 646-655, 657-663, 

665, 668-673, 676, 678, 680, 681,

683, 685-690, 692-695, 698, 699, 

702, 704-711, 713, 715, 716, 720- 

724, 727, 728, 731-735, 737, 739, 

741-743, 745, 748-752, 754, 756, 

758, 760-764, 766 

Trianon, 493 

Triest, 481 

Turcia (Poarta Otomană), 58, 84, 106, 

122, 124, 176, 181, 271, 283 

Turda, comitat, oraş, 252, 338, 609, 

645, 695, 736, 744 

Turia de Jos, 609, 631, 675 

Turia de Sus, 762 

Turnu, 376 

Turnu Severin, 591 

Turtucaia, 397 

Tuşnad, băi, 428, 744 

Tutova, judeţ, ţinut, 2, 413 

Tübingen, 544 

Ţ 

Ţara Oaşului, 483 

Ţara Românească (Muntenia, 

Valahia), 10, 24, 40, 51, 58, 79, 88, 

120, 121, 122, 124, 125, 129, 132, 

175, 191, 210, 213, 259, 286, 289, 

290, 316, 317, 397, 522, 555, 714, 

746 

Ţara Ungurească, 464 

Ţara Zarandului, 392 

U 

Ucraina, 211, 315 

Ugra, 337 

Uleşti, 186 

Ulm, 400 

Ungaria, 65, 158, 188, 194, 211, 300, 

331, 357, 379, 384, 393, 410, 441, 

450, 493, 522, 594, 609, 705 

Ungureni, 352 

Urziceni, judeţul Botoşani, 156 

Uzun, 387 

V 

Vacz, 252 

Vad, 337 

Val, 393 

Valea, mănăstire, 401 

Valea Almăjului, 593 

367 

Valea-Anilor, 213 

Valea Crişului, 691 

Valea Jiului, 591 

Valea Mare, 264, 713 

Valea Rece, 428 

Valea Zălanului, 730 

Varşovia, 73, 98, 147, 260 

Vaslui, judeţ, oraş, ţinut, 27, 78, 227, 

232, 304, 420 

Vatican, 214 

Vădurele, 202 

Văleni, 399, 403, 431, 674 

Vălenii de Munte, 155, 265, 562 

Vâlcea, 51, 81, 95, 213, 233, 265, 400 

Vâlcele, 397, 673 

Vânăta, 168 

Vârghiş, 633, 655, 764, 765 

Vârlazi, 274 

Veneţia, 155, 195 

Vidin, 67, 175, 231 

Viena, 11, 23, 31, 39, 52, 54, 79, 95, 

112, 123, 129, 131, 141, 165, 171, 

172, 180, 187, 194, 241, 247, 272, 

277, 280, 305, 315, 331, 333, 336, 

340, 368, 435, 455, 485, 486, 514, 

530, 619, 695 

Vieroşu, mănăstire, 401 

Viişoara, 675 

Vinga, 366 

Vizejdia, 363 

Vlaşca, 4, 61, 287 

Vlădaia, 213 

Vlăsineşti, 505 

Voineşti, 652 

Voivodeni, 719 

Vrabia, 428 

Vrancea, 580, 588 

Vurpăr, 338, 608 

W 

Washington, 88, 92, 575 

Y 

Youngtown, 409 

Z 

Zagon, 652, 665, 690, 706, 748, 752 

Zahoreni, 508 

Zara, 41

368 

Zarand, 382 

Zăbala, 646, 652, 714 

Zălan, 630, 715 

Zărneşti, 530 

Zăvoeni, 95 

Zetea, 636, 737 

Zlatna, 346 

Zlătari, 431 

Zimbru, 355 

Znaim (Moravia), 269 

Zoltan, 650 

Zugău, 347

Arhive personale şi familiale - Arhivele Naţionale ale României

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?