curs planificarea si organizarea productiei m1 - Portal Colegiul ...

More documents

Recommendations

Info

de la terminarea activităţii A sau că activitatea A trebuie terminată cu cel puţin tAB unităţi de timp înaintea terminării activităţii B. Fig. 2.14 Relaţii de precedenţă Prin durată totală de execuţie a unui proiect înţelegem intervalul de timp în care se efectuează toate activităţile acestuia, respectând toate interdependenţele dintre activităţi. A programa un proiect înseamnă a stabili termenele de începere pentru fiecare activitate în parte, ţinând seama de restricţiile impuse de procesul tehnologic, de duratele activităţilor şi de resursele disponibile. Pentru un proiect dat, există un număr enorm de programări admisibile. Un interes deosebit îl prezintă programul optim, care, pe de o parte, satisface restricţiile impuse iar, pe de altă parte, optimizează un anumit criteriu de eficienţă economică. Criteriul de optimizare nu este acelaşi pentru toate proiectele, ci este stabilit pentru fiecare caz în parte şi defineşte obiectivele majore ale conducerii proiectului. În funcţie de aceste obiective, criteriul poate fi durata totală minimă, costul total minim, folosirea cât mai uniformă a resurselor sau o sinteză a acestora. Programul optim este acea desfăşurare a proiectului, precizată prin termenele de începere ale activităţilor, care conduce la o eficienţă maximă. Deoarece situaţiile din practică ce necesită rezolvarea unei probleme de ordonare a activităţilor unui proiect sunt foarte variate, s-au propus numeroase metode pentru rezolvarea lor. în continuare vor fi prezentate câteva dintre metodele cee mai frecvent utilizate în practică. 2.4.2.2. Analiza drumului critic prin metoda CMP (Critical Path Method) Metoda CPM este un procedeu de analiză a drumului critic în care singurul parametru analizat este timpul. Drumul Critic (DC) reprezintă succesiunea de activităţi şi evenimente critice care formează un drum continuu (o cale continuă) între începutul şi sfârşitul proiectului. Este drumul cel mai lung (ca durată) din întregul proiect. Sunt cazuri în care pot exista şi mai multe drumuri critice, egale ca durată. La definirea listei de activităţi, specialiştii cu experienţă care participă la operaţia de divizare a unui proiect în părţi componente, la un nivel care să permită corelarea logică şi tehnologică a acestora, caută, pentru fiecare activitate, răspunsuri la întrebările: „ce alte activităţi succed sau preced în mod necesar această activitate?"; „care este durata activităţii?". Este elaborat, în acest mod, un tabel care conţine activităţile proiectului, intercondiţionările dintre activităţi şi duratele acestora, numit tabel de condiţionări. Tabelul de condiţionări (tabelul 2.3) trebuie să conţină, cel puţin, următoarele elemente: activităţi, condiţionări, durate. În prima coloană se enumera activităţile proiectului, fiind puse în evidenţă printr-o denumire sau printr-un simbol (codul activităţii). Curs De PLANIFICAREA ȘI ORGANIZAREA PRODUCȚIEI SCANAT DE UNGUREANU MARIN 74
Coloana condiţionărilor cuprinde, pentru fiecare activitate, activităţile imediat precedente, indicate prin simbolurile lor; activităţile de start nu au activităţi precedente, caz în care în căsuţă se trece o liniuţă. Durata de execuţie se precizează, pentru fiecare activitate, într-o anumită unitate de măsură. Durata unei activităţi este o constantă. Modelele de analiză a drumului critic se bazează pe reprezentarea proiectului printr-un graf, elementele tabelului asociat acestuia fiind suficiente pentru a construi graful corespunzător ale cărui caracteristici au fost prezentate anterior. în tabelul 2.3 este prezentat un proiect ale cărui activităţi sunt notate prin litere mari A, B, C... Activităţile de început ale proiectului sunt A şi B. Activitatea A este direct precedentă activităţii C. De asemenea, activitatea C este direct precedentă activităţii F, iar activitatea B este direct precedentă activităţilor D şi E. Tabelul 2 3 Nr. Activităţile Activitățile direct Durate crt. proiectului precedente (condiționări) 1 A - 3 2 B - 2 3 C A 2 4 D B 6 5 E B 4 6 F C D,E 4 7 G E 1 Înainte de reprezentarea proiectului într-un graf, vom identifica caracteristicile metodei CPM. Metoda CPM se bazează pe existenţa unei corespondenţe bipartite între elementele unui proiect (activităţi, evenimente) şi elementele unui graf (arce şi noduri). Se obţine o relaţie model-obiect, care pune în evidenţă particularităţile de o mare însemnătate practică, în special proprietăţile de succesiune temporală. Pentru reprezentarea corectă a proiectului, aşa cum s-a mai spus, în desenarea grafului se respectă mai multe reguli. Astfel, dacă în tabelul de condiţionări vom avea situaţia din tabelul 2.4 atunci reprezentarea din figura 2.15 este incorectă, deoarece introduce condiţionarea, inexistentă în tabel, a activităţii D de activitatea B. Reprezentarea corectă este cea din figura 2.16. Tabelul 2.4 Activitate Activitate direct precedentă A - - B C A,B D A Figura 2.15 Curs De PLANIFICAREA ȘI ORGANIZAREA PRODUCȚIEI SCANAT DE UNGUREANU MARIN 75
Page 1 and 2:
CAPITOLUL 1. PROCESUL DE PRODUCŢIE
Page 3 and 4:
Proces de producere a aeronavelor P
Page 5 and 6:
1.2. PROCESE INDUSTRIALE. PROCESE N
Page 7 and 8:
COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 9 and 10:
Exemplu Procesele de obţinere a sc
Page 11 and 12:
Exemplu Procese din producţia de u
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
- resurse umane; - resurse material
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
primul executant, care îl prelucre
Page 23 and 24: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 25 and 26: = randament pe ore - om Prin aplica
Page 27 and 28: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și
Page 29 and 30: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și
Page 31 and 32: 2.1. TIPUL DE PRODUCŢIE. DEFINIRE
Page 33 and 34: deplasarea se va face bucată cu bu
Page 35 and 36: 2.2. PREZENTAREA TIPURILOR DE PRODU
Page 41 and 42: Fig. 2.3 Metode de organizare a pro
Page 45 and 46: Secţie de producţie în flux Prin
Page 47 and 48: Fig. 2.6. Reprezentarea grafică a
Page 49 and 50: Din figura 2.6 se poate constata c
Page 53 and 54: ► După configuraţia modului de
Page 55 and 56: Conveier 2.3.1.3. Forme de organiza
Page 57 and 58: De asemenea, se mai poate întâlni
Page 59 and 60: Pentru exemplificare, să presupune
Page 61 and 62: - cunoaşterea timpului în decursu
Page 63 and 64: Linie de producţie în flux 2.3.1.
Page 67 and 68: Automatizarea proceselor de produc
Page 71 and 72: d22 - distanţa de la depozitul 2 l
Page 73: Lungimea şi înclinarea arcului au
Page 77 and 78: drum în graf. Prin urmare, durata
Page 79 and 80: 1. Momentul (termenul minim) de în
Page 81 and 82: - dificultatea desenării grafului,
Page 85 and 86: - îmbunătăţirea formelor de mot
Page 87 and 88: Robotizarea producţiei Avantajele
Page 93 and 94: Fig. 3.1 Funcţiile managementului
Page 95 and 96: Pe baza reprezentării din figura 3
Page 97 and 98: - informaţii de intrare din alte a
Page 101 and 102: întreprinderii, cei aflaţi în de
Page 105 and 106: - activitatea de desfacere referito
Page 107 and 108: Sunt indicate aşezările şi pozi
Page 109 and 110: Informaţiile de intrare pentru fi
Page 111 and 112: SCHEMA RECAPITULATIVĂ Programarea
Page 113 and 114: Fişa de lucru 2 Firma BETA activea
Page 117 and 118: ) stabilirea planului de încărcar
Page 119: BIBLIOGRAFIE 1. Bărbulescu, C. - M
show all

curs planificarea si organizarea productiei m1 - Portal Colegiul ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?