curs planificarea si organizarea productiei m1 - Portal Colegiul ...

Lungimea şi înclinarea arcului au în vedere numai considerente grafice, pentru înlesnirea
urmăririi întregului graf. Este esenţială porţiunea orizontală, pe care se vor înscrie informaţiile
despre activitate. Porţiunile oblice se desenează cu o înclinare de 45°.
Este admisă şi desenarea unor arce care nu corespund nici unei activităţi. Acestea se reprezintă
punctat şi, pentru unitatea prezentării, sunt numite activităţi fictive, ele neconsumând resurse şi
având durata 0. Astfel, deşi există activităţi care se execută în paralel, care pot începe şi se pot
termina în acelaşi moment, este interzis ca cele două arce corespunzătoare să aibă ambele
extremităţi comune, altfel desenul care rezultă nu mai e graf.
În figura 2.13 este ilustrată reprezentarea corectă, F fiind o activitate fictivă.
Fig. 2.13
- Un arc este limitat prin două noduri, reprezentate prin cerculeţe, care simbolizează momentele
de început şi de sfârşit ale executării activităţii corespunzătoare. Lungimea fiecărui arc, în
general, nu este proporţională cu lungimea activităţii.
- În graf nu sunt admise circuite (existenţa unuia ar însemna că orice activitate a acestuia ar fi
precedentă ei înseşi). Deoarece, pentru un proiect foarte mare graful va avea foarte multe arce, se
poate întâmpla să se creeze un circuit. Pentru a evita acest lucru, s-a introdus următoarea regulă:
nodurile vor fi numerotate în aşa fel încât, pentru fiecare activitate, numărul nodului de început să
fie mai mic decât numărul nodului de final al activităţii.
- Graful are un singur nod iniţial (semnificând evenimentul „începerea proiectului") şi un singur
nod final (semnificând evenimentul „sfârşitul proiectului").
O activitate, odată identificată, reprezintă o parte a unui proiect care consumă timp şi
resurse, caracterizată prin următoarele proprietăţi:
1- fiecare activitate este indivizibilă, adică nu se mai descompune în subactivităţi;
2. fiecare activitate are o durată cunoscută;
3. o activitate, odată începută, nu mai poate fi întreruptă.
În realizarea unei ordonări a activităţilor, se ţine seama de interdependenţele temporale
dintre activităţi, numite relaţii de precedenţă, care pot fi de trei feluri: de tip „terminare-început",
de tip „început-început", de tip „terminare-terminare", conform reprezentărilor din figura 2.14.
Dacă se presupune că o activitate A este precedentă activităţii B, în funcţie de tipul de
interdependenţă, în graficul reţea, arcele corespunzătoare activităţilor A şi B vor avea următoarea
reprezentare:
► Spunem că o activitate A precede activitatea B printr-o interdependenţă de tip
„terminare-început", dacă activitatea B nu poate începe decât după un interval de timp tAB de la
terminarea activităţii A. Acest interval poate fi egal şi cu zero, caz în care spunem că activitatea^
precede direct activitatea B. Acest tip este cel mai frecvent întâlnit.
► Spunem că o activitate A precede activitatea B printr-o interdependenţă de tip
„început-început", dacă activitatea B nu poate începe decât după un interval de timp tAB de la
începerea activităţii. Acest interval poate fi chiar mai mare decât durata activităţii A, caz în care
dependenţa este, de fapt, de tipul „terminare-început", putându-se raporta la primul tip ca la un
caz particular al celui de-al doilea. Este un tip întâlnit frecvent.
► Spunem că o activitate A precede activitatea B printr-o interdependenţă de tip
„terminare-terminare", dacă activitatea B nu se poate termina decât după un interval de timp tAB
Curs De PLANIFICAREA ȘI ORGANIZAREA PRODUCȚIEI SCANAT DE UNGUREANU MARIN 73