curs sisteme de transmitere a miscarii m1 - Modulul 5
curs sisteme de transmitere a miscarii m1 - Modulul 5 curs sisteme de transmitere a miscarii m1 - Modulul 5
) angrenaj conic; c) transmisie cu cremalieră; d) transmisie cu roţi necirculară. 7. Compară diferite modalităţi de transmitere a mişcării prin elemente intermediare, ţinând seama de următorul plan: - definiţie; - avantaje; - dezavantaje. Curs de SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 78
CAPITOLUL 6. NORME DE PROTECŢIA MEDIULUI ȘI N.T.S.M. 6.1. Norme de protecţia muncii în atelierele de montaj În atelierele de montaj şi întreţinere, se iau o serie de măsuri, în scopul protecţiei împotriva accidentărilor şi pentru evitarea deteriorării organelor de maşini. Printre aceste măsuri, putem enumera: - temperatura în interiorul atelierului trebuie să fie optimă pentru desfăşurarea activităţii (temperatura ridicată micşorează atenţia şi percepţia, iar cea scăzută micşorează mobilitatea lucrătorilor); - măsuri de mecanizare şi automatizare, în special a operaţiilor grele şi cu risc crescut de accidentări; - curăţarea aerului de gaze, praf, aburi prin ventilaţie; - atelierele de reparaţii şi întreţinere trebuie să fie bine iluminate, atât ziua, cât şi noaptea; - protejarea instalaţiilor electrice împotriva electrocutării şi legarea aparatelor şi instalaţiilor la pământ; - verificarea înainte de utilizare a instalaţiilor de ridicat (cabluri, lanţuri, scripeţi); - ancorarea maşinilor şi a instalaţiilor în timpul transportului; - evitarea staţionării muncitorilor în raza de acţiune a macaralelor; - mecanismele de ridicat şi transportat să fie manevrate numai de personalul calificat în acest scop; - respectarea regulilor prescrise pentru personalul care manevrează substanţele necesare spălării pieselor (mănuşi, măşti de gaze, interzicerea folosirii flăcării deschise, depărtarea de locurile de sudare); - verificarea stării utilajelor şi dispozitivelor folosite; - îndepărtarea aşchiilor de pe maşini; - respectarea regulilor de depozitare a pieselor. Echipamentul individual de protecţie reprezintă mijloacele cu care este dotat fiecare participant în procesul de muncă şi constituie un element foarte important în protejarea împotriva factorilor de risc. Echipamentul se acordă obligatoriu şi gratuit tuturor salariaţilor, precum şi altor categorii participante la procesul muncii, în conformitate cu Normativul-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, elaborat de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi aprobat prin Ordinul nr. 225/1995. Pe baza acestuia, angajatorul este obligat să întocmească lista internă de dotare cu EIP (Echipament Individual de Protecţie) adecvat executării sarcinilor de muncă în condiţii de securitate. Alegerea echipamentului individual de protecţie se face în funcţie de riscuri, alegându-se tipul, aplicându-se anumite standarde şi folosind anumite marcaje. Prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale se face prin introducerea pe piaţă şi prin utilizarea doar a acelor echipamente individuale de protecţie care menţin sănătatea şi care asigură securitatea utilizatorilor, fără a aduce atingere sănătăţii sau securităţii altor persoane, animale domestice ori bunuri, atunci când sunt întreţinute adecvat şi utilizate conform scopului prevăzut. Utilizarea EIP este permisă dacă: • este conform reglementărilor tehnice aplicabile; • este corespunzător riscurilor pe care le previne, fără a induce el însuşi un risc suplimentar; • răspunde condiţiilor existente la locul de muncă; Curs de SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 79
- Page 27 and 28: Fig. 3.35. Etanșări fără alunec
- Page 29 and 30: 7. Frecarea apărută în timpul fu
- Page 31 and 32: Tabelul 4.1. Nr. Criteriul crt. cla
- Page 33 and 34: o Cuplajele cu bolţuri sunt consti
- Page 35 and 36: 7. oţel azbest 8. oţel material f
- Page 37 and 38: CAPITOLUL 5. GHIDAJE Ghidajele pent
- Page 39 and 40: 5.2. Ghidajele prin rostogolire Ghi
- Page 41 and 42: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
- Page 43 and 44: II. TRANSMISII MECANICE Tema 1. Tra
- Page 45 and 46: Transmisia prin curele se foloseşt
- Page 47 and 48: Roţile de curea libere se monteaz
- Page 49 and 50: CAPITOLUL 2. TRANSMISII PRIN CABLU
- Page 51 and 52: Cablurile se ung cu ulei special, a
- Page 53 and 54: 6. Compară diferite modalităţi d
- Page 55 and 56: Fig. 3.3. Angrenare cu lanţ Gall F
- Page 57 and 58: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
- Page 59 and 60: CAPITOLUL 4. TRANSMISII PRIN ROȚI
- Page 61 and 62: Fig. 4.3. Roţi de fricţiune conic
- Page 63 and 64: Înainte de asamblare, se verifică
- Page 65 and 66: CAPITOLUL 5. TRANSMISII PRIN ROȚI
- Page 67 and 68: Din punctul de vedere al vitezei pe
- Page 69 and 70: Tabelul 5.3. Nr. Grupa Tipul Denumi
- Page 71 and 72: oţilor dinţate. De aceea, în caz
- Page 73 and 74: Mişcarea se transmite de la melc l
- Page 75 and 76: 5.6. Asamblarea roţilor dinţate 1
- Page 77: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
- Page 81 and 82: (3) Activitatea de protecţie a mun
- Page 83 and 84: 4. Variatoarele cu roţi de fricţi
- Page 85 and 86: SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ PARTEA A II
) angrenaj conic;<br />
c) transmisie cu cremalieră;<br />
d) transmisie cu roţi necirculară.<br />
7. Compară diferite modalităţi <strong>de</strong> <strong>transmitere</strong> a mişcării prin elemente<br />
intermediare, ţinând seama <strong>de</strong> următorul plan:<br />
- <strong>de</strong>finiţie;<br />
- avantaje;<br />
- <strong>de</strong>zavantaje.<br />
Curs <strong>de</strong> SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat <strong>de</strong> UNGUREANU MARIN 78
Change language