curs sisteme de transmitere a miscarii m1 - Modulul 5
curs sisteme de transmitere a miscarii m1 - Modulul 5 curs sisteme de transmitere a miscarii m1 - Modulul 5
Fig. 5.11. Mecanisme cu angrenaje în serie Raportul de transmitere al acestui mecanism este: unde: iln- raportul de transmitere; z1…n - numărul dinţilor roţilor aflate în angrenare. Raportul de transmitere nu este influenţat de roţile intermediare, în schimb sensul de mişcare este schimbat de fiecare roată componentă a lanţului de transmisie. > Mecanisme cu angrenaje în cascadă(Fig. 5.12.) Fig. 5 .12. Mecanism cu angrenaje în cascadă Raportul de transmitere total pentru mecanismul din figura 5.12. este: , şi, deci, mişcarea la ieşirea mecanismului va avea sens invers rotirii de intrare. În general, avem raportul: unde m = n/2 şi reprezintă numărul angrenajelor aflate în transmisie. La angrenajele în cascadă, raportul de transmitere este influenţat de fiecare pereche de roţi aflată în transmisie, deci nu există roţi parazite. De aceea, raportul de transmitere este mult mai mare comparativ cu transmisia serie, care foloseşte acelaşi număr de roţi dinţate, având fiecare acelaşi număr de dinţi. În figura 5.13. este prezentată secţiunea unui reductor cu angrenaje combinate. El are roţi cilindrice, roţi conice şi angrenaje melcate, la care intrarea ni şi ieşirea ne sunt dispuse sub un unghi de 90°. Fig. 5.13. Reductor cu roţi dinţate Curs de SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 74
5.6. Asamblarea roţilor dinţate 1. Pentru montarea unui angrenaj se execută o serie de operaţii pregătitoare, şi anume: - se verifică profilului roţilor dinţate, grosimea dinţilor şi pasul roţilor dinţate, care trebuie să fie acelaşi; - se verifică rugozitatea suprafeţelor dinţate; - se verifică rectiliniaritatea arborilor şi a fusurilor (nu trebuie să aibă încovoieri, ciupituri, crăpături, pete de rugină); - se verifică starea şi aspectul canalelor de pană şi ale canelurilor; - se curăţă apoi bavurile de pe marginile dinţilor şi ale canalelor de pană; - se curăţă urmele de murdărie, pilitura şi aşchiile rămase de la ajustare; - se verifică penele şi canalele de ungere; - se spală roţile şi apoi se usucă prin suflare cu aer comprimat. 2. Montarea roţilor pe arbori se face prin lovituri de ciocan, aplicate prin intermediul unei bucşe, pentru a obţine o asamblare uniformă pe arbore, sau folosind dispozitive de presare, mecanice, hidraulice sau pneumatice. Fixarea roţii pe arbore se face prin diferite metode (Fig. 5.14.), conform cerinţelor din proiect. Fig. 5.14.Fixarea roţilor dinţate pe arbore: a - prin pană şi piuliţă; b - prin bolţuri; c - prin şuruburi sau ştifturi; d - prin arbore canelat şi piuliţă La fixarea roţii dinţate pe arbore, pot apărea o serie de defecte. Dintre acestea enumerăm: - asamblarea strâmbă, cauzată de neglijenţă, neatenţie sau efectuarea defectuoasă a operaţiei (exemplu: lovituri directe cu ciocanul aplicate roţii). Defectul poate fi constatat cu ochiul liber sau prin măsurarea bătăii frontale cu comparatorul; - deformarea roţii cauzată de forţa mare de strângere existentă între arbore şi butucul roţii. Acest defect poate fi constatat cu ochiul liber, sau atunci când este verificată bătaia radială sau frontală; - alunecarea roţii pe arbore, cauzată de prelucrarea incorectă a alezajului roţii. Verificarea se face prin lovire uşoară, cu un ciocan, în zona suprafeţei frontale, iar remedierea se face prin înlocuirea roţii; - contactul incorect între gulerul arborelui şi partea frontală a roţii. Acest defect este verificat cu ajutorul calibrelor de interstiţii. În figura 5.15. sunt prezentate câteva defecte apărute la montarea roţilor dinţate. Fig. 5.15. Defecte apărute la asamblarea roţilor dinţate: a - alezaj incorect executat; b - deformarea roţii datorită forţei de strângere; c - asamblare strâmbă; d - contact neetanş 3. După montarea roţilor dinţate, se aşează arborii în lagăre (Fig. 5.16.) şi se verifică: - paralelismul arborilor pe care sunt montate roţile; - bătaia radială şi frontală a roţilor; - distanţa dintre axele arborilor şi lagăre; - angrenarea roţilor dinţate. Curs de SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 75
- Page 23 and 24: 1. Verificarea rulmenţilor. Înain
- Page 25 and 26: deformaţii ce sunt compensate în
- Page 27 and 28: Fig. 3.35. Etanșări fără alunec
- Page 29 and 30: 7. Frecarea apărută în timpul fu
- Page 31 and 32: Tabelul 4.1. Nr. Criteriul crt. cla
- Page 33 and 34: o Cuplajele cu bolţuri sunt consti
- Page 35 and 36: 7. oţel azbest 8. oţel material f
- Page 37 and 38: CAPITOLUL 5. GHIDAJE Ghidajele pent
- Page 39 and 40: 5.2. Ghidajele prin rostogolire Ghi
- Page 41 and 42: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
- Page 43 and 44: II. TRANSMISII MECANICE Tema 1. Tra
- Page 45 and 46: Transmisia prin curele se foloseşt
- Page 47 and 48: Roţile de curea libere se monteaz
- Page 49 and 50: CAPITOLUL 2. TRANSMISII PRIN CABLU
- Page 51 and 52: Cablurile se ung cu ulei special, a
- Page 53 and 54: 6. Compară diferite modalităţi d
- Page 55 and 56: Fig. 3.3. Angrenare cu lanţ Gall F
- Page 57 and 58: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
- Page 59 and 60: CAPITOLUL 4. TRANSMISII PRIN ROȚI
- Page 61 and 62: Fig. 4.3. Roţi de fricţiune conic
- Page 63 and 64: Înainte de asamblare, se verifică
- Page 65 and 66: CAPITOLUL 5. TRANSMISII PRIN ROȚI
- Page 67 and 68: Din punctul de vedere al vitezei pe
- Page 69 and 70: Tabelul 5.3. Nr. Grupa Tipul Denumi
- Page 71 and 72: oţilor dinţate. De aceea, în caz
- Page 73: Mişcarea se transmite de la melc l
- Page 77 and 78: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
- Page 79 and 80: CAPITOLUL 6. NORME DE PROTECŢIA ME
- Page 81 and 82: (3) Activitatea de protecţie a mun
- Page 83 and 84: 4. Variatoarele cu roţi de fricţi
- Page 85 and 86: SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ PARTEA A II
Fig. 5.11. Mecanisme cu angrenaje în serie<br />
Raportul <strong>de</strong> <strong>transmitere</strong> al acestui mecanism este:<br />
un<strong>de</strong>: iln- raportul <strong>de</strong> <strong>transmitere</strong>;<br />
z1…n - numărul dinţilor roţilor aflate în angrenare.<br />
Raportul <strong>de</strong> <strong>transmitere</strong> nu este influenţat <strong>de</strong> roţile intermediare, în schimb sensul <strong>de</strong><br />
mişcare este schimbat <strong>de</strong> fiecare roată componentă a lanţului <strong>de</strong> transmisie.<br />
> Mecanisme cu angrenaje în cascadă(Fig. 5.12.)<br />
Fig. 5 .12. Mecanism cu angrenaje în cascadă<br />
Raportul <strong>de</strong> <strong>transmitere</strong> total pentru mecanismul din figura 5.12.<br />
este: ,<br />
şi, <strong>de</strong>ci, mişcarea la ieşirea mecanismului va avea sens invers rotirii <strong>de</strong><br />
intrare.<br />
În general, avem raportul:<br />
un<strong>de</strong> m = n/2 şi reprezintă numărul angrenajelor aflate în transmisie.<br />
La angrenajele în cascadă, raportul <strong>de</strong> <strong>transmitere</strong> este influenţat <strong>de</strong> fiecare pereche <strong>de</strong> roţi<br />
aflată în transmisie, <strong>de</strong>ci nu există roţi parazite. De aceea, raportul <strong>de</strong> <strong>transmitere</strong> este mult mai<br />
mare comparativ cu transmisia serie, care foloseşte acelaşi număr <strong>de</strong> roţi dinţate, având fiecare<br />
acelaşi număr <strong>de</strong> dinţi.<br />
În figura 5.13. este prezentată secţiunea unui reductor cu angrenaje combinate. El are roţi<br />
cilindrice, roţi conice şi angrenaje melcate, la care intrarea ni şi ieşirea ne sunt dispuse sub un<br />
unghi <strong>de</strong> 90°.<br />
Fig. 5.13. Reductor cu roţi dinţate<br />
Curs <strong>de</strong> SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat <strong>de</strong> UNGUREANU MARIN 74