curs sisteme de transmitere a miscarii m1 - Modulul 5

More documents

Recommendations

Info

Eforturile de strivire şi torsiune apărute în cablu nu pot fi calculate, dar ele au fost constatate în practică. Efectul lor este marcat printr-un coeficient k ce este luat în calculul eforturilor unitare care are valoarea de 0,5-1. Pentru distanţe foarte mari, care depăşesc 100 m, cablurile sunt sprijinite de role de conducere. Cablurile sunt folosite la: • transmisii de putere şi de forţă; • maşini de ridicat; • funiculare, având rol de cabluri purtătoare; • susţinerea podurilor suspendate; • ancorări. Transmisia cu cablu funcţionează pe baza frecărilor dintre roata de transmisie şi cablu. Cablul este un ansamblu format din fibre textile sau metalice, obţinut prin răsucire sau prin împletire. Se disting cabluri rotunde; cabluri plate; cabluri cu inimă nemetalică; cabluri răsucite spre dreapta sau spre stânga. Cablurile se utilizează la maşini de transportat şi ridicat, la macarale şi la teleferice. 2.2. Asamblarea transmisiilor prin cablu Înnădirea cablurilor este necesară atunci când se impune utilizarea de cabluri de lungimi foarte mari - cabluri purtătoare la funiculare sau la cablurile de tractare. Operaţia este realizată de specialişti, prin despletirea şi reîmpletirea cablurilor pe lungimi destul de mari. în aceste zone, rezistenţa cablului se reduce cu 5-10% din rezistenţa iniţială a cablului. Metodele de montare a roţilor pentru cabluri urmează aceleaşi indicaţii tehnologice ca şi în cazul roţilor de curea. Probleme deosebite apar doar la montajul cablurilor. Fixarea capetelor cablului se poate face prin următoarele metode: a) Formarea unui ochi terminal prin îndoirea cablului şi legarea acestuia cu sârmă pe o anumită porţiune (Fig. 2.3.). Fig. 2.3. Fixarea cablului cu ochi terminal şi sârmă b) Formarea unui ochi terminal şi fixarea acestuia cu braţuri de strângere fixate prin şuruburi (Fig. 2.4.). Fig. 2.4. Fixarea cablului cu ochi terminal şi brăţări de strângere c) Folosirea unui dispozitiv de fixare a capătului de cablu. Capătul de cablu este introdus într-un manşon conic, apoi sârmele de la capăt se despletesc şi se încovoaie ca nişte cârlige. Fixarea se face prin turnarea printre ele a unui aliaj de plumb (Fig. 2.5.). Fig. 2.5. Fixarea cablului cu manşon conic d) Prinderea în dispozitiv demontabil şi fixarea cu şuruburi (Fig. 2.6.). Fig. 2.6. Prinderea în dispozitiv demontabil: 1 - cablu; 2 - piesa de montare a inelului cablului; 3 - piesa de fixare e) Prinderea pe tambur la maşinile de ridicat (Fig. 2.7.): Fig. 2.7. Prinderea pe tambur: 1 - cablu; 2 - pană; 3 - carcasă de fixare Curs de SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 50
Cablurile se ung cu ulei special, aplicarea făcându-se cu o pensulă sau cu o pană. Uneori ungerea cablului se face prin trecerea acestuia printr-o baie de ulei. Întreţinerea transmisiilor prin cablu constă în: - ungerea periodică; - supravegherea funcţionării fără şocuri şi alunecări; - urmărirea integrităţii cablului (să nu aibă fire rupte). Curs de SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 51
Page 1 and 2: I. ORGANE DE MAŞINI Tema 1. Osii
Page 3 and 4: Arborii drepţi au rolul de a susţ
Page 5 and 6: Înainte de montarea arborilor, se
Page 7 and 8: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 11 and 12: Lagărele complexe se compun din ur
Page 13 and 14: caracterizează prin interpunerea u
Page 15 and 16: 3.4. Lagăre cilindrice Din punct d
Page 17 and 18: În situaţia în care la locul de
Page 19 and 20: Temperatura de funcţionare a unui
Page 21 and 22: Tabelul 3.4. Din punctul de vedere
Page 23 and 24: 1. Verificarea rulmenţilor. Înain
Page 25 and 26: deformaţii ce sunt compensate în
Page 27 and 28: Fig. 3.35. Etanșări fără alunec
Page 29 and 30: 7. Frecarea apărută în timpul fu
Page 31 and 32: Tabelul 4.1. Nr. Criteriul crt. cla
Page 33 and 34: o Cuplajele cu bolţuri sunt consti
Page 35 and 36: 7. oţel azbest 8. oţel material f
Page 37 and 38: CAPITOLUL 5. GHIDAJE Ghidajele pent
Page 39 and 40: 5.2. Ghidajele prin rostogolire Ghi
Page 43 and 44: II. TRANSMISII MECANICE Tema 1. Tra
Page 45 and 46: Transmisia prin curele se foloseşt
Page 47 and 48: Roţile de curea libere se monteaz
Page 49: CAPITOLUL 2. TRANSMISII PRIN CABLU
Page 53 and 54: 6. Compară diferite modalităţi d
Page 55 and 56: Fig. 3.3. Angrenare cu lanţ Gall F
Page 59 and 60: CAPITOLUL 4. TRANSMISII PRIN ROȚI
Page 61 and 62: Fig. 4.3. Roţi de fricţiune conic
Page 63 and 64: Înainte de asamblare, se verifică
Page 65 and 66: CAPITOLUL 5. TRANSMISII PRIN ROȚI
Page 67 and 68: Din punctul de vedere al vitezei pe
Page 69 and 70: Tabelul 5.3. Nr. Grupa Tipul Denumi
Page 71 and 72: oţilor dinţate. De aceea, în caz
Page 73 and 74: Mişcarea se transmite de la melc l
Page 75 and 76: 5.6. Asamblarea roţilor dinţate 1
Page 79 and 80: CAPITOLUL 6. NORME DE PROTECŢIA ME
Page 81 and 82: (3) Activitatea de protecţie a mun
Page 83 and 84: 4. Variatoarele cu roţi de fricţi
Page 85 and 86: SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ PARTEA A II

curs sisteme de transmitere a miscarii m1 - Modulul 5

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?