curs sisteme de transmitere a miscarii m1 - Modulul 5

More documents

Recommendations

Info

Fig. 1.3. Clasificarea transmisiilor după secţiunea elementului de tracţiune: a - elemente late; b - elemente trapezoidale; c, d - elemente rotunde 1.2. Asamblarea transmisiilor prin curele Corectitudinea montajului influenţează comportarea, precum şi durabilitatea transmisiei prin curele. De aceea se vor controla cu atenţie respectarea toleranţelor legate de paralelismul arborilor, dar şi bătaia radială şi frontală a roţilor de curea. Pentru ca montajul şi funcţionarea să fie corecte, trebuie să se ţină seama de următoarele aspecte: • pentru a nu se desface lipitura la curele cu capete lipite, montajul se va face ca în figura 1.4. Fig. 1.4. Curea cu capete lipite • la tensiunile cu curele late orizontale, montajul se va face cu ramura conducătoare în partea de jos, pentru ca, datorită greutăţii proprii, să crească unghiul de înfăşurare; • pentru a nu-şi pierde flexibilitatea, curelele sunt unse din timp în timp, după ce, în prealabil, au fost spălate cu apă şi săpun; • curelele din piele se montează cu partea lucioasă în exterior pentru a creşte coeficientul de frecare cu obada roţii; • după montaj, se verifică întinderea curelei prin măsurarea săgeţii pe care aceasta o face la o anumită apăsare; • în timpul funcţionării, se verifică dacă roţile se încălzesc, ceea ce indică patinarea curelei; • pentru evitarea accidentelor, transmisiile prin curele sunt împrejmuite cu plase sau gratii. Montarea, demontarea şi reglarea transmisiilor cu curele nu se face în timpul funcţionării. Pregătirea montajului necesită parcurgere a etapelor de pregătire pentru montaj: se verifică arborii, fusurile, canalele de pană, canelurile. Soluţiile constructive de asamblare a transmisiilor prin curele sunt ilustrate în figura 1.5. Fig. 1.5. Fixarea roţilor de curea: a - pe alezaj conic cu piuliţă; b - pe alezaj cilindric cu piuliţă; c - cu şaibă fixată prin şuruburi; d - fixare prin strângere Asamblarea se poate face prin baterea roţii cu ciocanul folosind o şaibă, pentru uniformizarea presiunii, sau folosind un dispozitiv de presare (Fig. 1.6.). Fig. 1.6. Dispozitiv de montare a roţii de curea: 1 - roată de curea; 2 - arbore; 3 - bridă fixată pe arbore; 4 - şurub de presare; 5 - manivelă; 6,7 - pârghii; 8 - placă de presare Curs de SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 46
Roţile de curea libere se montează pe arbore folosindu-se ca lagăr o bucşă de bronz presată în alezajul butucului roţii, iar jocul necesar rotirii se realizează prin ajustare. După ce roţile au fost montate pe arbori se îmbină şi se montează curelele pe roţi. înainte de montare, curelele se întind folosindu-se pentru aceasta maşini speciale. Operaţia de întindere durează câteva zile şi se face sub o sarcină de trei ori mai mare decât sarcina de lucru. Montarea pe roţi a curelelor se face cu partea nelucioasă, deoarece este mai aderentă la roată. Trebuie ca semnul care indică sensul de deplasare al curelei să coincidă cu sensul de rotaţie al roţii pentru a se evita dezlipirea curelei şi sări rea acesteia de pe roată. După montaj se verifică întinderea curelei folosind pentru aceasta un dinamometru. Ca măsură suplimentară pentru asigurarea întinderii curelei se foloseşte o rolă suplimentară. Verificarea montajului constă în: - verificarea bătăii axiale; - verificarea bătăii radiale; - poziţia relativă a celor două roţi. Curs de SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 47
Page 1 and 2: I. ORGANE DE MAŞINI Tema 1. Osii
Page 3 and 4: Arborii drepţi au rolul de a susţ
Page 5 and 6: Înainte de montarea arborilor, se
Page 7 and 8: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 11 and 12: Lagărele complexe se compun din ur
Page 13 and 14: caracterizează prin interpunerea u
Page 15 and 16: 3.4. Lagăre cilindrice Din punct d
Page 17 and 18: În situaţia în care la locul de
Page 19 and 20: Temperatura de funcţionare a unui
Page 21 and 22: Tabelul 3.4. Din punctul de vedere
Page 23 and 24: 1. Verificarea rulmenţilor. Înain
Page 25 and 26: deformaţii ce sunt compensate în
Page 27 and 28: Fig. 3.35. Etanșări fără alunec
Page 29 and 30: 7. Frecarea apărută în timpul fu
Page 31 and 32: Tabelul 4.1. Nr. Criteriul crt. cla
Page 33 and 34: o Cuplajele cu bolţuri sunt consti
Page 35 and 36: 7. oţel azbest 8. oţel material f
Page 37 and 38: CAPITOLUL 5. GHIDAJE Ghidajele pent
Page 39 and 40: 5.2. Ghidajele prin rostogolire Ghi
Page 43 and 44: II. TRANSMISII MECANICE Tema 1. Tra
Page 45: Transmisia prin curele se foloseşt
Page 49 and 50: CAPITOLUL 2. TRANSMISII PRIN CABLU
Page 51 and 52: Cablurile se ung cu ulei special, a
Page 53 and 54: 6. Compară diferite modalităţi d
Page 55 and 56: Fig. 3.3. Angrenare cu lanţ Gall F
Page 59 and 60: CAPITOLUL 4. TRANSMISII PRIN ROȚI
Page 61 and 62: Fig. 4.3. Roţi de fricţiune conic
Page 63 and 64: Înainte de asamblare, se verifică
Page 65 and 66: CAPITOLUL 5. TRANSMISII PRIN ROȚI
Page 67 and 68: Din punctul de vedere al vitezei pe
Page 69 and 70: Tabelul 5.3. Nr. Grupa Tipul Denumi
Page 71 and 72: oţilor dinţate. De aceea, în caz
Page 73 and 74: Mişcarea se transmite de la melc l
Page 75 and 76: 5.6. Asamblarea roţilor dinţate 1
Page 79 and 80: CAPITOLUL 6. NORME DE PROTECŢIA ME
Page 81 and 82: (3) Activitatea de protecţie a mun
Page 83 and 84: 4. Variatoarele cu roţi de fricţi
Page 85 and 86: SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ PARTEA A II

curs sisteme de transmitere a miscarii m1 - Modulul 5

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?