curs sisteme de transmitere a miscarii m1 - Modulul 5

More documents

Recommendations

Info

Pentru rulmenţi demontabili, inelele se montează separat pe fus şi pe carcasă, montajul fiind avantajos în situaţia în care ambele inele sunt montate cu strângere. Pentru rulmenţii de dimensiuni mari, deoarece sunt necesare forţe de presare mari, montajul va fi făcut după ce aceştia au fost încălziţi. Acest lucru va evita deteriorarea suprafeţelor în contact, dar conduce şi la mărirea efectului strângerii. Încălzirea rulmenţilor înainte de montaj se realizează în băi de ulei, evitându-se supraîncălzirea acestora, deoarece, la o temperatură de încălzire de peste 120 °C, pot apărea modificări în structura oţelului. Uleiul folosit trebuie să aibă proprietăţi anticorozive şi viscozitate mică, pentru a se scurge uşor din rulment, de exemplu, emulsia cu 5% ulei boric. Rezervorul se execută din tablă de oţel cu grosimea de 2-3 mm, având montată, la înălţimea de 50-70 mm de la fundul lui, o sită sau o plasă metalică, pe care se aşează rulmenţii în timpul încălzirii. Acest lucru evită supraîncălzirea rulmenţilor, dar şi aşezarea lor în zona în care se depun reziduuri. Pentru rulmenţii radial-axiali care se montează cu pretensionare jocul şi forţa de pretensionare se reglează cu ajutorul unei piuliţe montate pe fus (Fig. 3.32.,a) sau în corpul carcasei (Fig. 3.32., b). O altă modalitate de reglare a jocului este cu ajutorul capacului carcasei (Fig. 3.33.), când este nevoie şi de un inel de ajustare între capac şi corpul lagărului; inelul este folosit pentru reglarea rulmentului din exterior, iar bucşa de ajustare pentru reglarea rulmentului din interior. Fig. 3.33. Reglarea rulmentului cu capacul carcasei 5. Etanşarea rulmenţilor. Etanşarea rulmenţilor este realizată în scopul asigurării unei durate de funcţionare normale şi protejării împotriva pătrunderii elementelor nedorite (praf, particule metalice, umiditate, acizi), dar şi pentru menţinerea lubrifiantului în interior. Soluţia de etanşare aleasă depinde de: - tipul de lubrifiant folosit; - sistemul de ungere; - condiţiile de mediu în care funcţionează lagărul; - viteza periferică a arborelui; - temperatura de lucru; - soluţia constructivă aleasă pentru lagăr. Variantele de etanşare ale lagărelor cu rulmenţi sunt grupate în două sisteme: - etanşări cu alunecare (Fig. 3.34.), realizate cu inele de pâslă, manşoane de cauciuc, cutii de etanşare; Fig. 3.34. Etanșări cu alunecare - etanşări fără alunecare (Fig. 3.35.), realizate prin canale circulare, inele-labirint, şaibe de etanşare, inele centrifuge. Curs de SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 26
Fig. 3.35. Etanșări fără alunecare 6. Funcţionarea de probă. După ce au fost montaţi şi unşi, rulmenţii sunt supuşi unei verificări, cu scopul determinării următorilor parametri: - zgomotul produs în timpul funcţionării; - variaţia de temperatură produsă în timpul funcţionării. După ce au fost făcute ultimele verificări privind strângerea şuruburilor şi a piuliţelor, se face pornirea de probă. Tot în această etapă de verificare, se urmăreşte dacă inelele de pâslă sunt îmbibate cu ulei şi seu. înainte de pornire, se roteşte preventiv mecanismul de câteva ori, cu mâna. Controlul zgomotului în timpul funcţionării se face prin ascultarea cu mijloace simple, cu tub acustic, operaţie ce este realizată de o persoană specializată. La o montare corectă, zgomotul este uniform, continuu, neamplificat de zgomote particulare deosebite. Zgomotul neuniform şi transformarea lui într-un fluierat sunt datorate defecţiunilor proprii rulmentului, pătrunderii de impurităţi sau lipsei lubrifiantului. încălzirea lagărelor cu rulmenţi se datorează frecării dintre elementele lagărului, care se transformă în căldură. Evoluţia temperaturii în timpul funcţionării unui rulment este următoarea: - la începutul funcţionării, creşte cu 65 -75 °C peste temperatura mediului ambiant; - după 2-3 ore de funcţionate, temperatura ajunge la maxim, apoi începe să scadă lent, cu aproximativ 20 °C; - la echilibru termic, temperatura se menţine constantă, în intervalul 40-60 °C. Dacă temperatura de funcţionare trece de 100-200 °C, pentru arbore sau carcasă, se aplică o soluţie de răcire. Dacă temperatura de funcţionare a rulmentului continuă să crească după 2-3 ore, funcţionarea va fi întreruptă şi vor fi stabilite cauzele care produc supraîncălzirea. Acestea pot fi: - s-a folosit lubrifiant în exces; - elementul de etanşare cu alunecare freacă puternic pe fus; - există frecare la o piesă în mişcare din lagăr; - rulmentul nu este ales corect. Curs de SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 27
Page 1 and 2: I. ORGANE DE MAŞINI Tema 1. Osii
Page 3 and 4: Arborii drepţi au rolul de a susţ
Page 5 and 6: Înainte de montarea arborilor, se
Page 7 and 8: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 11 and 12: Lagărele complexe se compun din ur
Page 13 and 14: caracterizează prin interpunerea u
Page 15 and 16: 3.4. Lagăre cilindrice Din punct d
Page 17 and 18: În situaţia în care la locul de
Page 19 and 20: Temperatura de funcţionare a unui
Page 21 and 22: Tabelul 3.4. Din punctul de vedere
Page 23 and 24: 1. Verificarea rulmenţilor. Înain
Page 25: deformaţii ce sunt compensate în
Page 29 and 30: 7. Frecarea apărută în timpul fu
Page 31 and 32: Tabelul 4.1. Nr. Criteriul crt. cla
Page 33 and 34: o Cuplajele cu bolţuri sunt consti
Page 35 and 36: 7. oţel azbest 8. oţel material f
Page 37 and 38: CAPITOLUL 5. GHIDAJE Ghidajele pent
Page 39 and 40: 5.2. Ghidajele prin rostogolire Ghi
Page 43 and 44: II. TRANSMISII MECANICE Tema 1. Tra
Page 45 and 46: Transmisia prin curele se foloseşt
Page 47 and 48: Roţile de curea libere se monteaz
Page 49 and 50: CAPITOLUL 2. TRANSMISII PRIN CABLU
Page 51 and 52: Cablurile se ung cu ulei special, a
Page 53 and 54: 6. Compară diferite modalităţi d
Page 55 and 56: Fig. 3.3. Angrenare cu lanţ Gall F
Page 59 and 60: CAPITOLUL 4. TRANSMISII PRIN ROȚI
Page 61 and 62: Fig. 4.3. Roţi de fricţiune conic
Page 63 and 64: Înainte de asamblare, se verifică
Page 65 and 66: CAPITOLUL 5. TRANSMISII PRIN ROȚI
Page 67 and 68: Din punctul de vedere al vitezei pe
Page 69 and 70: Tabelul 5.3. Nr. Grupa Tipul Denumi
Page 71 and 72: oţilor dinţate. De aceea, în caz
Page 73 and 74: Mişcarea se transmite de la melc l
Page 75 and 76: 5.6. Asamblarea roţilor dinţate 1
Page 77 and 78:
COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 79 and 80:
CAPITOLUL 6. NORME DE PROTECŢIA ME
Page 81 and 82:
(3) Activitatea de protecţie a mun
Page 83 and 84:
4. Variatoarele cu roţi de fricţi
Page 85 and 86:
SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ PARTEA A II
show all

curs sisteme de transmitere a miscarii m1 - Modulul 5

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?