Curs SISTEME MECANICE - Modulul 5
Curs SISTEME MECANICE - Modulul 5 Curs SISTEME MECANICE - Modulul 5
Fig. 6.34. Cricul Fig. 6.35. Presa manuală pentru îndreptat Micrometrul este un mijloc pentru măsurat lungimi, bazat pe principiul şurubului micrometric, la care deplasările unghiulare (mişcarea de rotaţie) se transformă în deplasare liniară. Şurubul micrometric este realizat cu precizie înaltă, având pasul de 0,5 mm, iar la o rotaţie completă deplasarea în direcţie axială este egală cu pasul (Fig. 6.35.). Fig. 6.3. Micrometrul Componentele micrometrului sunt: 1 - corpul (potcoava); 2 - nicovala; 3 - suprafaţa de măsurare; 4 - bucşa filetată pentru ghidarea tijei; 5-tija; 6 - suprafaţă de măsurare; 7 - şurub micrometric; 8 - tambur gradat; 9 - capac care se strânge prin filet pe tamburul gradat; 10, 11, 12, 13 - dispozitiv de limitare a forţei de măsurare; 14 - piuliţă pentru reglarea jocului filetului micrometric; 15 - mecanism de blocare. Curs SISTEME MECANICE scanat de Ungureanu Marin -60-
COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA - OLT Nume Și Prenume Elev Clasa Data TEST DE EVALUARE 1 - TRANSMISII PRIN ROŢI DE FRICŢIUNE Alegeţi varianta corectă de răspuns pentru fiecare dintre întrebările de mai jos. 1. Materialele folosite la construcţia roţilor de fricţiune sunt: a) OLC 45 pe OLC 45; bronz, fontă pe materiale plastice, cupru pe cupru; b) oţel pe oţel, fontă pe fontă, oţel pe materiale plastice, bandaje de azbest şi hârtie presată; c) oţel pe oţel, hârtie pe azbest, fontă pe fontă; d) oţel pe materiale plastice, oţel pe oţel, fontă pe oţel. 2. Transmisiile prin roţi de fricţiune se realizează din următoarele cupluri de materiale: a) oţel pe oţel, fontă pe materiale plastice, piele pe oţel; b) oţel pe oţel, fontă pe fontă, oţel pe textolit, bandaje din piele; c) oţel pe fontă, oţel pe materiale plastice, bandaje din piele; d) oţel pe materiale plastice, oţel pe oţel, fontă pe fontă. 3. Materialele utilizate la construcţia roţilor de fricţiune trebuie să aibă următoarele caracteristici: a) coeficient de frecare mic, rezistenţă la presiune de contact, rezistenţă la uzare, modul de elasticitate ridicat; b) coeficient de frecare mare, rezistenţă la presiune de contact, modul de elasticitate cât mai mic; c) coeficient de frecare cât mai mare, rezistenţă la presiune de contact, rezistenţă la uzare, modul de elasticitate cât mai mare; d) coeficient de elasticitate mic, coeficient de frecare mic. Curs SISTEME MECANICE scanat de Ungureanu Marin -61-
- Page 9 and 10: Dacă trebuie precizate şi alte ca
- Page 11 and 12: 2. SOLICITĂRI MECANICE 2.1. Tipuri
- Page 13 and 14: Fig. 2.4. Câteva exemple de rezema
- Page 15 and 16: Convenţional, se consideră poziti
- Page 17 and 18: ăsucire pură dacă asupra ei acţ
- Page 19 and 20: Alungirea O bară solicitată la î
- Page 21 and 22: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
- Page 23 and 24: unitatea de măsură a curentului e
- Page 25 and 26: În cazul unui scurtcircuit, aceste
- Page 27 and 28: 4. SOLICITĂRI TERMICE 4.1. Cauzele
- Page 29 and 30: s1 =N/A L; S2 = N/A2; S3 = N/A3. Ef
- Page 31 and 32: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
- Page 33 and 34: • caracteristici ale obiectelor m
- Page 35 and 36: După domeniul sau subiectul standa
- Page 37 and 38: A doua categorie de dimensiuni sunt
- Page 39 and 40: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
- Page 41 and 42: Fig.6.1. Transmisii: a - roți de f
- Page 43 and 44: dintre curea şi roţi. Cureaua tra
- Page 45 and 46: Fig. 6.7. Elementele geometrice ale
- Page 47 and 48: situaţia în care apar solicitări
- Page 49 and 50: Fig. 6.11.Transmisii prin curea Ava
- Page 51 and 52: • în cazul suprasarcinii, exist
- Page 53 and 54: La transmisia cu angrenaje conice,
- Page 55 and 56: Fig. 6.23. Schema mecanismului biel
- Page 57 and 58: Fig. 6.27. Profilul danturii roţii
- Page 59: Şuruburile se execută din oţelur
- Page 63 and 64: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
- Page 65 and 66: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
- Page 67 and 68: Fig. 7.1. Fixarea roţilor de curea
- Page 69 and 70: şi cea frontală, care nu trebuie
- Page 71 and 72: Fig. 7.11. Verificarea asamblării
- Page 73 and 74: Fig. 7.14. Reglarea jocului cuzine
- Page 75 and 76: - ajustarea dinţilor roţii şi ai
- Page 77: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Fig. 6.34. Cricul Fig. 6.35. Presa manuală pentru îndreptat<br />
Micrometrul este un mijloc pentru măsurat lungimi, bazat pe principiul şurubului<br />
micrometric, la care deplasările unghiulare (mişcarea de rotaţie) se transformă în deplasare<br />
liniară. Şurubul micrometric este realizat cu precizie înaltă, având pasul de 0,5 mm, iar la<br />
o rotaţie completă deplasarea în direcţie axială este egală cu pasul (Fig. 6.35.).<br />
Fig. 6.3. Micrometrul<br />
Componentele micrometrului sunt:<br />
1 - corpul (potcoava);<br />
2 - nicovala;<br />
3 - suprafaţa de măsurare;<br />
4 - bucşa filetată pentru ghidarea tijei; 5-tija;<br />
6 - suprafaţă de măsurare;<br />
7 - şurub micrometric;<br />
8 - tambur gradat;<br />
9 - capac care se strânge prin filet pe tamburul gradat;<br />
10, 11, 12, 13 - dispozitiv de limitare a forţei de măsurare;<br />
14 - piuliţă pentru reglarea jocului filetului micrometric;<br />
15 - mecanism de blocare.<br />
<strong>Curs</strong> <strong>SISTEME</strong> <strong>MECANICE</strong> scanat de Ungureanu Marin -60-