Curs SISTEME MECANICE - Modulul 5

More documents

Recommendations

Info

• cote funcţionale, care se referă la anumite dimensiuni importante dintr-un ansamblu (ex.: secţiunile de trecere a fluidelor prin armături, alezajul şi cursa, în cazul cilindrilor hidraulici şi pneumatici); • cote de montaj, care sunt necesare în faza de montaj şi care se prescriu împreună cu rugozităţile suprafeţelor respective; • alte cote, care sunt necesare pentru operaţiile de asamblare şi montare şi care nu rezultă din desenele de execuţie ale pieselor componente. În cazul unor elemente care execută deplasări în timpul funcţionării ansamblului respectiv, dacă se reprezintă poziţia extremă în mişcare, dimensiunea cotată este cea din poziţia extremă pe care o ocupă piesa. Completarea tabelului de componenţă În final, desenul de ansamblu se completează cu tabelul de componenţă, în care se înscriu informaţii despre elementele componente (piese şi subansambluri de ordin inferior). Forma, dimensiunile şi amplasarea tabelului de componenţă sunt conform SR ISO 7573:1994. În cele ce urmează, prezentăm informaţiile care se regăsesc în tabelul de componenţă (Fig. 1.2) Fig. 1.2. Tabelul de componenţă Din tabelul de componenţă rezultă următoarele informaţii: - denumirea; - numărul de desen sau standardul fiecărei componente; - materialul; - numărul de bucăţi. Coloanele tabelului de componenţă se completează astfel: - în coloana Poz. se înscriu numerele de poziţie corespunzătoare fiecărui element, în ordine crescătoare, de jos în sus, începând cu 1; - în coloana Denumire se înscrie denumirea fiecărui element component, la singular, nearticulat, cât mai scurt şi cu precizarea, eventual, a câtorva caracteristici funcţionale sau constructive reprezentative (ex.: Roată dinţată m = 4,z= 100); - în coloana Referinţă se trece numărul de desen pentru componentele care au desen de execuţie sau numărul standardului pentru componentele standardizate, care nu sunt date în desenul de execuţie; - în coloana Material se notează materialul din care este făcută piesa, aşa cum prevede standardul materialului respectiv; în cazul subansamblurilor sau al pieselor standardizate, la care materialul este precizat de standardul respectiv, această coloană nu se completează; - în coloana Cantitate se trece numărul de bucăţi aferent fiecărui element component; - în coloana Observaţii se înscriu unele informaţii suplimentare, cum ar fi: dimensiunile semifabricatului, numărul de desen sau codul matriţei sau al dispozitivului de prelucrare, furnizorul piesei standardizate sau al subansamblului tipizat. Curs SISTEME MECANICE scanat de Ungureanu Marin -4-
Observație: Nu se admite folosirea prescurtărilor la completarea tabelului de componenţă, în afara celor prevăzute de standarde. În celulele în care nu se trec informaţii, se va trasa o liniuţă. În cazul când desenul de ansamblu se execută pe mai multe planşe, tabelul de componenţă se va trece pe prima planşă. Pentru ansambluri mai complexe, se admite reprezentarea tabelului de componenţă separat, pe planşe de format A4. Pentru exemplificarea regulilor prezentate, în figura 1.3. este prezentat desenul de ansamblu pentru un robinet cu ventil. Fig. 1.3. Robinet cu ventil Curs SISTEME MECANICE scanat de Ungureanu Marin -5-
Page 1 and 2: 1. DESENUL DE ANSAMBLU 1.1. Reguli
Page 3: • Piesele care fac parte din ansa
Page 7 and 8: 1.2. DESENE DE FUNDAȚII DE MAȘINI
Page 9 and 10: Dacă trebuie precizate şi alte ca
Page 11 and 12: 2. SOLICITĂRI MECANICE 2.1. Tipuri
Page 13 and 14: Fig. 2.4. Câteva exemple de rezema
Page 15 and 16: Convenţional, se consideră poziti
Page 17 and 18: ăsucire pură dacă asupra ei acţ
Page 19 and 20: Alungirea O bară solicitată la î
Page 21 and 22: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 23 and 24: unitatea de măsură a curentului e
Page 25 and 26: În cazul unui scurtcircuit, aceste
Page 27 and 28: 4. SOLICITĂRI TERMICE 4.1. Cauzele
Page 29 and 30: s1 =N/A L; S2 = N/A2; S3 = N/A3. Ef
Page 33 and 34: • caracteristici ale obiectelor m
Page 35 and 36: După domeniul sau subiectul standa
Page 37 and 38: A doua categorie de dimensiuni sunt
Page 41 and 42: Fig.6.1. Transmisii: a - roți de f
Page 43 and 44: dintre curea şi roţi. Cureaua tra
Page 45 and 46: Fig. 6.7. Elementele geometrice ale
Page 47 and 48: situaţia în care apar solicitări
Page 49 and 50: Fig. 6.11.Transmisii prin curea Ava
Page 51 and 52: • în cazul suprasarcinii, exist
Page 53 and 54: La transmisia cu angrenaje conice,
Page 55 and 56:
Fig. 6.23. Schema mecanismului biel
Page 57 and 58:
Fig. 6.27. Profilul danturii roţii
Page 59 and 60:
Şuruburile se execută din oţelur
Page 61 and 62:
COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Fig. 7.1. Fixarea roţilor de curea
Page 69 and 70:
şi cea frontală, care nu trebuie
Page 71 and 72:
Fig. 7.11. Verificarea asamblării
Page 73 and 74:
Fig. 7.14. Reglarea jocului cuzine
Page 75 and 76:
- ajustarea dinţilor roţii şi ai
Page 77:
show all

Curs SISTEME MECANICE - Modulul 5

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?