Curs SISTEME MECANICE - Modulul 5

ăsucire pură dacă asupra ei acţionează la extremităţi două cupluri (S1 - S2, S3 - S4), având
sens contrar unul faţă de celălalt (Fig. 2.17.).
Fig. 2.17. Răsucirea barelor cu secţiune circulară: a - schema răsucirii; b - arbore solicitat la răsucire.
După aplicarea cuplurilor, axa barei rămâne dreaptă, în timp ce secţiunile
transversale se rotesc unele faţă de celelalte.
Rotirea secţiunilor este cu atât mai mare cu cât distanţa dintre secţiuni creşte.
Rotirea relativă a secţiunilor are ca efect apariţia tensiunilor în secţiunile
transversale, numite tensiuni tangenţiale. Deoarece bara nu este solicitată de-a lungul
axei, nu apar tensiuni normale.
La răsucire, poziţia secţiunilor transversale se păstrează doar la barele cu secţiune
circulară şi inelară (oricât am răsuci un cerc, el rămâne tot cerc).
Flambajul
Să considerăm că asupra unei bare subţiri se acţionează cu o forţă de compresiune P
(Fig. 2.18). Dacă forţa are valori mici, starea de echilibru stabil se păstrează, iar barei i se
poate aplica calculul la compresiune.
Dacă valoarea forţei P creşte, bara se încovoaie brusc. în această situaţie se spune că
bara flambează (Fig. 2.19). Dacă forţa este îndepărtată, bara revine la forma dreaptă
iniţială.
Dacă forţa P este mărită în continuare, bara părăseşte poziţia de echilibru şi nu mai
revine la poziţia iniţială. La depăşirea unei anumite valori a forţei P, bara se rupe. P capătă
o valoare critică numită forţa critică de flambaj. în urma acţiunii forţei critice, bara se
deformează şi nu mai revine la forma iniţială, trecând din starea de echilibru stabil în cea
de echilibru instabil.
Fig. 2.18. Solicitarea la Fig. 2.19. Flambajul Fig. 2.20. Flambajul unui inel
compresiune a unei bare drepte
Curs SISTEME MECANICE scanat de Ungureanu Marin -17-