Curs SISTEME MECANICE - Modulul 5

Convenţional, se consideră pozitivă forţa care întinde bara şi negativă forţa care
comprimă bara.
O bară este solicitată la compresiune atunci când forţele ce acţionează asupra ei tind
să o scurteze.
Fig. 2.10. Întinderea. Situaţie practică Fig. 2.11. Compresiunea
Fenomenul de compresiune prezintă aceleaşi faze ca la întindere, şi anume:
a) porţiunea de elasticitate, caracterizată de c - limita de elasticitate, caracteristică
materialului;
b) porţiunea de scurtare accentuată şi permanentă, însoţită de umflarea barei, deci de
mărirea secţiunii;
c) porţiunea de plasticitate foarte mare, urmată de strivirea barei.
Diagrama solicitării la compresiune are aceeaşi formă ca şi diagrama la întindere,
adică limitele la elasticitate, plasticitate şi curgere, precum şi modulul de elasticitate sunt
aceleaşi. Aceste valori sunt valabile, de exemplu, pentru oţel şi lemn, considerate materiale
elastice. Fonta se comportă mai bine la compresiune, astfel că, în acest caz, limita de
elasticitate la compresiune (c) este mai mare decât la întindere.
Ecuaţiile stabilite pentru întindere rămân valabile, dar au semn schimbat.
Forfecarea
Solicitarea de forfecare se produce atunci când rezultanta forţelor exterioare se
reduce la o forţă conţinută de planul de secţiune, perpendicular pe axa barei.
Eforturile unitare care iau naştere în material, opuse forţei tăietoare, sunt şi ele
cuprinse în planul secţiunii, deci sunt eforturi tangenţiale, măsurate în daN/cm 2 .
Deformaţiile care se produc la forfecare sunt de tip unghiular.
Dacă asupra unei piese acţionează două forţe paralele, de sensuri opuse şi dispuse de
o parte şi de alta a materialului, distanţa dintre direcţii fiind practic nulă, se consideră că
piesa este solicitată la forfecare.
Un aspect de notat este acela că, pe măsură ce solicitarea la forfecare înaintează,
braţul forţelor creşte (Fig. 2.12.). Dacă acesta nu depăşeşte o anumită limită, fenomenul
poate fi neglijat. în caz contrar, dacă braţul forţelor devine mare, depăşind o anumită
limită, nu se mai produce tăierea materialului, ci încovoierea lui, care poate duce la
ruperea materialului.
Deoarece, constructiv, între lamele tăietoare există o distanţă, în momentul tăierii
între lame apare o deformaţie unghiulară (Fig. 2.13.).
Curs SISTEME MECANICE scanat de Ungureanu Marin -15-