VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

12
cele mai largi : religia, filosolia, aria. Nimeni din cei
cari cultiva una din aceste forme ale spiritului n'are
impresia ca se concentreaza asupra unui teren margin%
ci, dimpotriver, ca este ajutat sa se imbogateasca
gi sa se extindä. Specialitatile 0iintifice lucteaza adeseori
asupra noastra in sens limitativ. Religia, filosofia
0 arta actioneaza totdeauna in directie expansiva.
Poate cer spiritul specialitatilor a atins uneori 0 tellgia,
deopotrivä cu filosofia 0 arta, facand din ele tintele
unor energii sufletesti orientate In sensuri exclusive.
Dar pe &Ind specialitatile stiintifice imbogatesc
cel putin obieetul lot qi le apropie mai mult de scopurile
lor imedicrte, ceeace s'ar putea numi specializarea
religioasa, filosofica sau artistica, saraceste
domeniul respectiv si, In tot cazul, il abate delcz final-tattle
lui. Specialistul In ale chimiei este un. om de
qtiinta mai desavar0t si neaparat preferabil diletantului.
Specialistul religiei nu este Insä totdeauna un
om mai pios. Uneori, dimpotriva. El poate fi numai cunoscatorul
expert al problemelor ei teoretice sau utilizatorul
ei dibaci In ordinea vietii practice. Sufletul
cuprins de adevarata pietate n'are niciodata co/10We
de a fi atins unele rezultate prin antrenarea consecyenta
si rabdatoare a unor facultati adecuate. Adevarata
credinta nu este o cucerire, ci un dar. Practicele
diligente pe care le recomanda ignatiu de Loyola
tau vestitul sf at al lui Pascal: abétissez-vous" n'au
dead rostul pregatirii sau consolidarii terenului In
care adevarata credinta urmeaza sa apara sau a
aparut spontan. Apoi, omul credincios nu are constiinta
ca stapaneqte mai bine un anumit domeniu, el
ca s'a ridicat deasupra vietii i o domina in toata intnderea
ei.
Acela0 lucru se poate spune si cu privire la filosofie
qi arta. Desigur, In masura in care unele din
preocuparile filosofice au evoluat catre tipul qtiinte-