VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

81
rea unor notiuni, apdrute In sfera anumitor manifesteiri
culturale, la sfere cu totul deosebite. Astfel notiunea .
literard a fausticului" a devenit, peatru Spengler, terinenul
care se poate aplica si religiei si filosofiei si eticei
civilizatiei reiseirite odatd cu popoarele moderne
ale Europei. Tot astfel termenul de impresionism",
Intrebuintat mai 1nteii de pictorii francezi In jurul anului
1880, a devenit categoria tuturor manifestdrilor
de culturd in aceeasi epocd. In acest cadru s'a putut
stabili 1nrudirea dintre conceptia fenomenalistei la finele
veacului al XIX-lea cu poesia din acelasi timp..
Diii opozitia fatei de conceptul adeveirului", In naturalismul
lui Zola, ajunge un critic ca Hermann Bahr sal
arate cei asa numitul adeveir" se reduce pentru fiecare
ins la impresia lui subiectivd. Este ceeace sustinea
tocmai in acea vreme un filosof ca Ernst Mach,
pentru care lumea se resolvd In simpla simultaneitate
sau succesiune a sensaliilor. Pictorii timpului crfiseazei
si ei programul de a infatisa lumea nu asa cum" este.
ci cum apare. Pozitia aceasta se transmite si cercurilor
literare, unde se poate urmdri acelasi proces de
dessubstantializare a lumii in Infedisarea ei, aceictsi
Inclinatie de a o topi In sensatie si vibratie sentimentald
subiectivd.
Intr'o carte mult cititel la vremea ei, R. Hamann')
cr analizat cu finete particulariteltile poesiei impresioniste,
printre cri cdrei reprezentcrnti trece pe Verlcdne si
Maeterlink, pe Stefan George in prima lui epocd, pe
Hugo von Hofmannsthal, Arno Holz si Max Dauthendey,
la cari descopere't deopotrivd aceeasi tendintei
de intensificare a factorului sensorial, aceeasi aplecare
de a disolva formele objective ale versificatiei si
constructiei poetice, pentru a le Inlocui cu ritmica in-
7) R. Hamann, Der Impres-icnismus in Leben und Kunst. 1907,
2 Aufl. 1923, pg. 56 urm, epoi pg. 85 urrn.