You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
so<br />
cele trei pozitii clistinse de maestrul sem, concepute de<br />
data aceasta nu Ca sisteme doctrinare, ci ca sentimente<br />
metafizice ale lumii, explica particularitatile armoniei<br />
loll. Am anctlizat mai pe larg, In Dualismul<br />
Artei", modul de p<strong>ro</strong>cedare qi rezultatele lui H. Nohl.<br />
Aci poate fi reamintit, cu titlu de exemplificare, cum.<br />
dinamica naturala i odihnitoare a versului lui Goethe<br />
qi aceea laborioaset a lui Schiller par a se ridica, la<br />
cel dintaiu, din Impacarea panteista cu lumea, tar la<br />
cel de-al douilea din pozitia sentimentctla a idealismului<br />
libertatii, adica a acelei atitudini e<strong>ro</strong>ice care<br />
resimte lumea ca o p<strong>ro</strong>ectie a subiectivitati qi ca un.<br />
material al vointei etice a omului. Liricul Goethe<br />
este omul pentru care lumea are un seas deplin, de<br />
oarece ea este strabatuta de un principiu spiritual imadent,<br />
pe cemd Schiller este omul care lupta, de ocrrece<br />
lumea nu-0 doloande0e intelesul i valoarea deceit<br />
abia prin fapta i sarguinta lui. Aceste pozitii spirituale,<br />
care nu sunt totu0 niqte filosofii sistematice,<br />
se resimt pane( si In armonia celor doui poeti.<br />
Tot atat de libera fate( de obligatia de a gasi un.<br />
continut doctrinar in poesie qi tot atat de scuffle( de<br />
primejdia de a i-1 atribui, pe nedrept, este metoda care<br />
pornind dela unitatea de sill a unei culturi, ajunge sâ<br />
observe afinitatile pe care le prezintet In interiorul<br />
ei, poesia cu filosofia qi gaseste astfel juStificarea<br />
faptului de a vorbi despre una din ele In termenii celeilalte.<br />
Morfologia moderna a culturilor este cadrul<br />
In care se construe0e aceasta noua varietate a crfflcii<br />
filosofice. Premisa ei este existenta unui ethos unitar<br />
care strabcrte, leaga intre ele i da aceia0 direcie<br />
tutu<strong>ro</strong>r<br />
manifestafflor unei culturi. Aplicata cu dibacie<br />
de mai multi cercetatori germani, printre care<br />
un Simmel sau un Spengler, ea a permis intrebuinta-<br />
6) H, Nohl, Typisahe Kunststile tn Dichtung und Musik, in vol.<br />
Stil 'Lind Weltanschauung, 1920, pg. 95 urna.