VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

10
sau a binelui, pentru a fi atribuitd unei energii deosebite
0 independente i anume sentimentului, a cdrei
notiune un Tetens o introduce in psihoiogie. Ace la
Inset care a Insumat si a armonizat, toate aceste arstigurt
anterioare intfun mare sistem, in care deosebitele
forme ale culturii omenesti 10 gäsesc terenul lor
propriu si sunt Intemeiate ca unitäti originate, a fost
Immanuel Kant. Succesiunea celor trei Critice kantiene
asigurd o sonar temelie separatd vietii teoretice, morale
si estetice a spiritului, ferindu-le de Inceilcdri reciproce
si de confuzia metodelor lor. Un cercetalor ca
H. Rickert avea deci dreptate sä caracterizeze pe Kant
drept filosoful autonomizärii moderne a valorilor.
Ceeace s'a numit uneori iluzia progresului" ne face
ser luäm cuceririle mai noui ale spiritului drept o !naltare
ineontestabild a conditiei lui. Uitdm insd cd aceste
cerstiguri se Insotesc mai totdeauna cu anunate
pierderi, cu abandonarea unor puncte de vedere care
10 aveau rodnicia lor. Asa s'a Intamplat i cu autonomizarea
valorilor culturale. Poate cd puternicele
bariere ridicate la limita stiintei, moralei si contemplatiei
au folosit fiecdreia dintre aceste forme de manifestare
spiritual& Lucrul a fost cel putin adeseori
afirmat. 0 stiintd care nu mai suferd presiunea rnoralei
0 a religiei este fix mdsurd sd-si adcrpteze mai
bine metodele scopului ei si, nestemjenitd de infiltratii
provenite din alte domenii, sd-si poata conduce cercetarea
cu mai mult succes cdtre aflarea adevdrului.
S'a sustinut deasemeni cä valocriea esteticd a artei
creste când ea nu mai este tinut sä slujeascd nici
adevdrului, nici binelui. Viata morald ax deveni apoi
mai achancei gi mai curatd, ceind o liberdm de apdsarea
unor comandamente exterioare i cemd, reguländ-o
prin resorturile bi interne, o facem sd odth-