VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

62
Inanticilor ramane cu toate acestea destul de sensibilet.
Caci daca poesia era pentru filosoful romantic
nr., organ de curroastere t un mod de a patrunde mai
adanc in intimitatea naturii, ea nu mai este pentru
estetul contimporan deceit un factor de cristalizare formalet.
Un scepticism ireductibil pare a se desprinde
din reflectiile lui Keyser ling. Apropierea filosofiei de
tipul estetic al artei nu mai este dorita de catre auto-
xul Filosofiel ca arta", pentrucet pe aceasta cale sco-
purile imanente ale cunoasterii ar fi mai bine servile.
Filosofia nu mcti este pentru el cunostinta, ci plasticizare,
o lucrare formala in care interesul pentru conlinut
dispare cu totul. Conceptia romantica a filosofier
ca poesie degenereaza astfel la Keyser ling in margimita
ei intelegere estetista.
Se poate spune cx romanticii si toti acei cari au
venit pe urmele lor au incercat set stearga deosebirea
dintre filosofie si poesie, operand o asimilare intre ele
lie prin continutul, fie prin forma lor. Un alt curent al
"cercetarii mai noui a stiut intr'acestea sa accentueze
si deosebirile in cadrul de similitudini, reveiat de roinantism.
Pentru a ajunge la acest rezultat, a fost necesara
intreaga miscare a ultimului veac, in care apropierea
filosofiei de tipul stiintelor a tras mai mult in
cumpanet deceit apropierea ei de tipul estetic. Filosofii
mai noi, in comparatie cu acei cti Renasterii si
chiar cu multi dintre romantici, sunt naturi mult mai
putin dotate estetic. Un Marsilius Ficinus si un Giordano
Bruno, apoi Schelling, Schleiermacher si Schopenhcmer
sunt firi artiste. August Comte, Spencer si
Mill, Lotze, Hartmann si Lange au fost inset individualitati
de savang, tipuri omenesti In care functiunile
logice preponderau asupra celor artistic-intuitive. Prin
ei si prin curentele care i-au Inglobat, prin positivism
si ruin evclutionism, prin neo-kantism si prin boatel
conformarea filosofiei mai noi dupa modelul stiinte-