VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

60
analizelor riguroase, ci numai fantasiei si intuitiilor
sentimentului, dace( expresia abstractd si cu Intelesuri
exacte ar fi pretutindeni Inlocuitei cu termenul poetic
mai impropriu, dar mai sugestiv, este sigur cet rezultatele
pe care le-am dobeindi n'ar avea o valoare fibsoffcä
superioard. Estetizarea filosofiei este o Indru-
mare care se cuvine a fi privitet cu rezerve. Existd, de-
altfel, mai multe chipuri de a Intelege rolul poesiei in
lucrarea filosofiei, pe care analiza are datoria set le
puma deopotrivei in lumina.
Existd, mcd tared, o conceptie potrivit cetreia poesia
este forma cea mai lnaltet cr cunoasterii filosofice. Romanticii
au reprezentat-o adeseori. Novalis.o exprimet
neincetat In Insemndrile sale. Alte vremuri infettisau
poesia ca forma mcd veche a filosofiei. Interpretii alegorizanti
ai poesiei, a cetror spetet reimelsese Inca destul
de vie, se Inteilnecru in afirmarea acestui punct de
vedere. Ne vom ocupa mai teaziu de pozitia alegoristilor.
Deocamdatet ne multumim set observe= cet ceeace
'Area un adevetr atett de bine intemeiat cunoaste
acum soarta unel totale retsturnetri, Inceti romanticii a-
Jung set recunoascei In poesie, nu forma anterioard si
pregettitoare cE speculatiei filosofice, ci forma ulterioath
i Incununarea ei. Poetul are putine de Invettat
dela filosof, scrie odatet Fr. Schlegel, filosoful inset
multe dela poet". Iar In altet parte: Acolo unde filosofia
inceteazet, trebue sä Incectpd poesia"1). Tot ateit
de radical este si Nova lis. Filosofia este pentru el
poemul inteligentii". Au fost epoci, observet Novalis,
ceind filosoficr descompunea lntregurile in
elemente,
pentru a le recompune pe cale mecanicet. Scolastica
reprezintd o incercare de acest fel. Imaginatia productivet
era pe-atu.nci atett de slab& Incert nu-si putea
1.) Fr. Schlegel, Athenaeumsfragmente, 1798, in Athenaeum,
Mine Zeitschrift von A, W. SJuegel und Fr. Schlegel, neu hgb.
von Fr. Baader. 1905, pg, 57. 134.