VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

cupase cu poesia filosofica, precizand ca ideile pot
dobandi valoare poetica in masura In care sunt destul
de insumate de poet, incat sa fi devenit experiente
afective (gefiihlsmassige Erlebnisse) 12). Ideile poetului,
aratase Volkelt, au iesit din faza cercetarii si a
discutiei, integrandu-se intr'o sigura posesiune spiritual&
Refacerea acestui drum in sens invers, retrogradarea
catre discutie, analiza si fundare teoreticd
primejdueste sigurania si voiciunect creatiei poetice.
Poesia de idei ne satisface dealtfel cu atat mai mult
cu cat forma abstracta este inlocuita prin forma sensitiv-intuitiva.
Inlocuirea aceasta isbuteste in grade felurite.
Manfred" sau Cain" de Byron sunt mai abstracte
deceit Hymnen an die Nacht" de Novalis,
unde gandirea s'a absorbit in intregime in elementuf
ilogic al sentimentului. In propria opera a lui Goethe,
putem constata acelasi proces in trecerea dela Metamorfozele
plantelor", la Grenzen der Menschheit",
Prometheus", ;,Wanderers Sturm lied", etc."). Fata de
aceste rezultate ale cercetarii lui Volkelt, acele ale
elevului sem reprezinta kith' indoiala o imbogatire a
detallilor, daca nu a principiilor.
Cerna recunoaste ca poetul poate porni si dela
idee, asa cum a facut Schiller and data, duper trece-
-rea sa prin doctrina kantiana pe care inset s'a priceput
s'o contopeasca cu intuitiile fantaziei. Adevdrul
este ca poeti dintre cei mai mari, Leopardi sau Byron,
exprima uneorl idei fara niciun invelis sensibil. Totusi,
meditatia nuda, lipsa intuiliilor fantaziei sunt, cu
rare exceptii, semnul unei cugetari poetice didactice
sau mediocre" "). Poetul nu trebue inteacestea sa se .
tina departe de rezultatele mai noui ale filosofiei si
stiintelor. In lucrarea de indepartare a limitelor cunos-
12) J. Volkelt. System der Aesthetik, vol. I. 1905, pg. 383.
13) J. Volkelt, op. cit. vol. III, 1914, pg. 204 urm.
14) 13 Cerna, Die Gedankenlynk, Diss. 1933, pg. 15.