VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

50
putin complete ale raporturilor noastre cu Fiinta inhnita".4)
Ideea, in forma modificata, apare odata si sub
pana lui Hugo. In adevär, inteunul din capitolele cartii
consacrate lui W. Shakespeare, Hugo noteaza la
randul lui: Poesia i tiinta (sicl) au o radacina abstractd.
Stiinta desvoltd din ea capodopere de me-
tal,
lemn, foc sau aer, masina, nava, locomotiva, aeroscafa;
poesia scoate capodopere de came si oase
.(1), Iliada", Cantarea Cantarilor", Romancero",
Divina Comedie", Macbeth". Nimic nu desteapta si
nu prelungeste mai mult uimirea visettorului decat aceste
exfoliatii misteiioase ale abstractiunii in realitati
apaitinand indoitei regiuni, una exacta si cealalta infinitä,
a cugeteirii omenesti"5). Insemnarea lui Hugo are
aerul unui auto-conientar. In adevar, in poema Plein-
Ciel", publicata la finele primei serii a Legendei Secolelor",
Hugo folosise mitul aeroscafei", al navigatiei
aeriene, pentru a simboliza inaintarea victorioasa
a spiritului, desfacerea lui din vechile legaturi mazeriale.
Ceeace Hugo numeste exfoliatia" spiritului in
-regiunile paralele ale stiintei si poesiei, justifica f oiosirea
uneia din creatiile stiintelor ca un simbol poetic.
Hugo pare, deci a nu concepe expresia continuturlior
spirituale in pcesie decat prin intermediul simbolurilor,
carora, impreuna cu toti romanticii, le da folosinia
cea mai larga. Este stiut inset ca simbolurile poetice
apartin si ele mai multor varietati si ca acele ale
lui Hugo nu sunt poate cele mai bune. Simbolurile Iu3
Hugo sunt adeseori simple alegorii. Simbolul aeroscafei"
face parte din aceasta categorie.
Constiinta contimporand afirma intr. acestea putinta
poesioi de a vehicula intuitiile supreme ale spiritului,
chiar Mr& intermediul simbolurilor, necum al formula-
4) A de Lamartine. Des destinées de la poésie, in Première-s
.et nouvelles rrOclibtions poétiques. ed. Flammarion, pg 46.
5) V. Hugo, Shakespeare, ed. Nelson, pg. 96.