VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

46
cstfel mai mull un concept negativ, rezultatul unel
,opriri a procesului poetic din desfasurarea lui ceche
lintele care trebue ser-i ramanet proprii. S'ar putea
spune di nu reiman filosofi !deceit scriitorii cad nu is-
.butesc set ajunget cu adevarat poeti.
Nu se poate face deci o mai mare greseala decat a
confunda !litre poemele care exprimei idei cu intentia
deliberate" de a Indochina si acelea care le sugereaza,
Fara set le exprime sau feud set le exprime in intregime.
Aci apare Inset marea deosebire dintre poemele didcictice
si cele simbolice. Din. randul acelora fac parte
alaturi de amintitele poeme ale antichiteitii grecesti,
,,De rerum natura" a lui Lucretiu, Das Ideal und das
Leben" sau Die Künstler" ale lui Schiller si unele
mal noui ca Le Bonheur" si La Justice" de Sully
Trudhomme. In toate acestea este indiferent dace" poetul
manifesta propriile lui idei, cum era cazul pentru
pre-socratici sau dace:" ei pornesc dela o doctrine" constituita,
asa cum facect Lucretiu sau Schiller, care turnau
in forma poetice" viziunea despre lume a lui Epicur
-sau Kant. In toate aceste imprejureiri, important ramane
faptul ca poetul nu Infatiseaza atat sensatii si
imagini, cat o materie de idei, pe care isbuteste de
altfel
s'o insumeze uneori destul de adanc, Inc& sa
devina un eveniment puternic resimtit al subiectivitätii
sale. Limitele prea Inguste ale didacticismului filosofic
sunt depasite atunci si inspiratia poetului este restituita,
dincolo de intentia lui, adevaratei trepte poetice. Uneori
aceasta materie de idei nu provine din sfera speculativa
a metafizicei sau moralei, ci din aceea a stiintelor
experimentale. Cand, catre starsitul veacului
trecut, J-M. Guyau pleda pentru drepturile unei poesii
stiintifice, el mak" cat are de castigat poesia dip cuceririle
astronomiel, ale fizicei sau biologiei Creatia
1) J. M. Guyaz, Les problemes de l'esthetique contemporaine,
pg 123 urm.