VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

42
Anarhia fantaziei artistice si a culturii moderne in genere,
deschise tuturor influentelor qi lipsite de onc
originalitate, nu este decat efectul final al desraciacinarii
metafizice a omului si al fenomenului corelativ aL
disparitiei oricarui mit. De aceea Nietzsche salute( ca .
un semn prevestitor de bine, nu numcd pentru poesia.
tarn lui, dar qi pentru intreaga ei cultura, restaurarea
miturilor tragice pfin noua drama a lui Wagner. Nimeni
sa nu creada, scrie Nietzsche, cd spiritul german_
si-a pierdut pe veal patria sa niftier, atat timp cat mai
inlelege limpede glasul pasdrilor care ii povestesc de,
acea patrie. Inteo zi se va trezi, duper lungul lui somn,
in toata prospetimea diminetii si atunci va ucide balaurii,
va nimici piticii vicleni qi va desqtepta pe Briinnhilda.
Lancea lui Wotan insaqi nu va putea sa-i Inchicla
drumul" ").
Exista poate unele sovairi in conceptia lui Nietzsche..
Amintiri din intelegerea mitului ca o forma a cunoasterii
se amesteca si in .scrisul sau, ca de pilda atunci
cand il defineste drept o imagine concentrata a lumii"
sau ca o abreviatura a fenomenelor".,,In mod general
ins& 0 reliefand mai cu seama ceeace este nou in
conceptia sa, se poate spune ca odata cu Nietzschese
produce o desintelectualizare a mitului, trite les
acum ca terenul fecund al artei qi culturii, ca o putere
a yield si creatii. Aceasta nu inseamna inset ca odata
cu noua conceptie, foarte raspandita printre poetii 0'
ganditorii contimporani, mitul a pierdut vechiui saurol
de a mijloci intre filosofie q poesie. Se poate chiar
spune ca acest rol a fost (Apia acum mai bine intelessi
mai adanc Intemeicrt. Cad atata vreme cat miturile .
nu erau concepute dead ca reprezentarea simbolica
sau alegorica a unor adeväruri, nu se vedea de ceexpresia
directa si mai crdecuata a acestora din urma,
aqa cum ne-o oferd filosofia insasi, n'ar lua locul ye-
18) Fr Nietzsche, op. cit, pg. 202