VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

41
o functiune a vietii, nu a cunocrOerii. Oamenii creicrzei
artistic pentru a se ajuta ser traiasca, nu pentru a patxunde
mai ademc In adeveaul lucrurilor sau pentru a
cuprinde intuitiv legaturile dintre ele. Teoriile lui Nietzsche
asupra mitului tragic nu sunt decat o aplicare a
acestor principii mai generale. In adevar, ne spune
Nietzsche, cand Grecii au luat cunoqtinter, cu occrzia
experientelor lor dionisiace, de fragilitcrtea principiului
individuatiei, de uprinta cu care marginita forma individuala
se poate desface pentru a intra In marea
§i furtunoasa unitate a vietii, ei au gasit mijlocul de a
se salva prin contemplatia apollinica a unei lumi de
forme liniqtite. Tragedia greaca este produsul acestei
sublimari a groazei de viata In incerntare pentru aparentele
ei. Mitul tragic nu poate fi injeles deceit ca o
trcmsformare imaginativa (Verbildlichung) a intelepciunii
dionisiace prin mijloace apollinice de arter"17).
Mitul contine In sine aspiratia de a te darui aparentei
0 pe aceea de a o depasi prin pierderea in unitatea
nediferentiater a vietii. Duper cum ascultand o disonantec
muzicald dorim s'o auzim si, in acelasi timp, netzuim
dincolo de ea, catre armonia perfecter, tot astfel socrrta
tragica a eroului mitic ne retine cu placerea pentru
aparentele ei, in care se amesteca sensaticr dureroaser,
dar 0 voluptatea profunda a presentimentului unei
vieti mai largi, In care acea marginita a eroului urmeaza
sa se desfaca si ser se risipeasca. Daca, in
sfeasit, Nietzsche doreste o restaurare a miturilor, Imprejurarea
se explica prin navoia de a produce restabilirecr
acelui sentiment metafizic al vietii, fairer de care
nu numai poesia unei epoci, dar Intreaga ei cultura,
ajung a fi lipsite de orice forte( creatocrre si de orice
unitate. MoOenirea rationalista a socratismului a dus
pretutindeni, in civilizatia noastra, la acest rezultat.
17) Fr. Nietzsche, Die Geburt der Tragodie 1870 1 in N.'s
Werke. Taschen-Ausgobe. vol. I. pg. 187.