VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

39
respective, miscarea general& creste furturros perna Ice
catastrofa finala, in timp ce in drama crestina ea descreste
si se potoleste In desgust de vialet si in acea.
aspiratie catre moarte, in care Wagner intrevede sugestia
poetica de capetenie a crestinismului. Dealtfel,
numai muzica poate reda cu adeverrat aceasta stingeresi
liberare prin moarte, care deriver din esenta crestinismului.
Unele pagini din Tristan" pot fi inlelese ca o.
aplicare a acestei teorii.
Continudnd sa urmareasca desvoltarea poesiei.
Wagner ajunge sa constate decadenta ib. care a intrai,
la un moment dat, vechea poesie dramatica bazata
pe mituri. Indater ce inteligenta reflexive( a inceput sec
predomine, fenomenele naturale nu s'au mai infatisat
fanteziei ca niste conexiuni unitare. Inteligenta reflexive(
descompune intregurile in elemante. Stiinta anatomica"
moderna inainteaza pe cal cu totul opuse vechei
poesii a popoarelor si ajunge, in cele din urmer,
sa denunte miturile lor ca pe niste simple superstitii
copilaresti, demne in toate privintele a fi abandonata_
Expresia artistica a acestor noui conditii este romanul
modern. In timp ce drama mitica infer;isa pe om ccr o
unitate care se desvolta organic din propriile lui temelii,
romanul 11 evocei in dependenta lui de madiu.
(o aluzie la realismul unora dintre scriitorii contimporani).
Romanul indrumeaza deci poesia catre politica
si jurnalism si, In chipul acesta, ii pregateste moartea_
Salvarea nu poate veni decal dela reintoarcerea la
mituri. Nu insa catre miturile crestinismului, pe care
Wagner le invinueste de a fi desradacinat popoarele
moderne din terenul 'natural al intuitiilor lor despre
lume. Preferinta lui Wagner este evidenta, cernd aminteste
de miturile popoarelor germanice care, in tocmai
ca cele grecesti, desvolta din intuitii ale naturil figurile
zeilor :iii eroilor seri. In tot cazul, inteo inspiratie roatica