VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

38
dinea lui fater de Feuerbach, este sigur câ Incercareer
lui de a explica miturile pun cauze provenind din imprejureirile
de viatal ei structura mintalli a omului pitstreazei
ca un ecou din antropologismul lui Feuerbach..
Romanticii primului ceas nu se aeezau pe acest teren
ei nu foloseau aceastel metodel. Abia dercei let A. W..
Schlegel Intampincim un accent antropologic, atunci
cand explicei miturile printr'o umanizare a fortelor naturale".
Pentru Schelling Insei mitul este un produs al
dialecticii interne a spiritului, independent de conditiondrile
lui psihologice ei istorice.
Altfel gandeete Wagner. Desvolteirile sale pornesc
dela constatarea cä malea varietate a fenomenelor naturale
trebue s& Ii umplut de neliniete pe omul primitiv.
Pentru a invinge aceastei neliniete, el cautel set cuprinclet
cu mintea conexiunect fenomenelor, atribuindu-le
unor cauze pe care fantezia sa le ifichipue ca niete fiinte
deopotrivei cu sine. In acecrstei Imprejurare trebue
cerutatä origina rniturilor si a artei. Istoria miturilor decurge
paralel cu o poesie i, In acest larg domeniu, disdinae
Wagner cloud mari varieteiti: pelgana ei creetinei_
Mitul creeiin a apeirut In momentul 3n care omul resimtind
contrastul dintre rigoarea statului ei a legilor ei aspiratia
sa ceitre libertatea individuald, a inteles cä satisfactia
acesteia din urmer nu poate fi obtinutec decat
prin nimicirea celor dintem. Acesta ar fi intelesul mitului
lui Christos. Mitul creetin, scrie Wagner, s'a indôrporat
intr'o flint& umand individual6, care paceituind
Impotriva legii ei a statului ct suferit o moarte de martir,
dar care, supunandu-se pedepsei, a justificat legea
si
statul ca niete necesitelli externe, deei primind de
bullet iroe moartea, le-a anulat in favoarea unei nevoi
interne de liberare individuaiä, prim memtuire in Duninezeu"").
In drama greceascel, intemeiatel pe miturile
10 R. Wagner. Oper und Drama. Deutsche Bibliothek pg. 176