VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

36
strerbeituta de o mare neliniste, de o neistovita aspiratio
de a evada din granitele strermte ale sensibilului
si, In acelasi timp, de tendinta alegorizanta cettre sem-
nificaUi atat de inane, Inced granitele materiale nu le
mai pot cuprinde. Fr. Schlegel observase si el alta data
In caracterul poesiei moderne tendinta catre alegorie,
Supremul, spunea el, tocmai fiindca este inefabil, nu
poate fi exprimat deceit alegoric""). Prin Schlegel si
prin Schelling trece asa dar filonul care conduce In
cele din urma la teoria despre continutul infinit, cu
neputinta de a fi cuprins de limitele sensibilitatii,
care Hegel vedea caracterul artei romcrntice.
Samanta asverrlita de primii romantici a dal o recolter
nespus de bog at& Cerceteirile in legatura cu valoarea
Si viata miturilor devin una din temele de capetenie
ale stiintei romantice. Asti el, un Görres, care
Intreprinde studiul miturilor in lumea asiaticet, ajunge
la ideea ca Dumnezeu se manifester deopotriva In nature'.
ca si in miturile popoarelor care stau mai aproape
de ea. Cine se pricepe, asa dar, ser descifreze simbolismul
naturii, 11 regerseste identic in miturile vechilor
popoare. Ated de adducer deveni ideea coincidentei
dintre mituri i tainele naturii, Inc& un naturalist ca
Steffens, desi socoteste cer metodele cercetarii exacte
In stiinte nu trebuesc nici decum parasite In favoarea
simplelor deductii mitologice, crede a putecr adauga
ca odater aceste metode aplicate, savantul poate ser
sustie rezultatele hale si pe calea verificerdi lor In mituri
11). Desigur, acest continut plin de revelatii II gasesc
romanticii in mitologiile asiatice, mcd de grabel
dead In acea greco-romand, pred luminoasa *i rationalistä
pentru gustul timpului. De altfel, un cercetettor
ca Creuzer, autorul renumitei Symbolik und Mytho-
10) Cp. R. Hayni, op eit., pg. 753.
11' Cf. Richards Had, Die Romantik, II. Ausbreitung und'
Verf all der Romantik, 6 u. 7. Aufl. 1920 pg. 76.
in_