VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

35
spiritul felurit al mitologiei pageme si crestine. Mateiia
mitologiei grecesti, scrie Schelling, era intuitia generale(
a universului ca nature!, in timp ce materia mitologiei
crestine este intuitia lui generald ca istorie, ca
o lume a Providenjii. Aceasta este rascrucea propriu
.ziser a religiei si poesiei antice ei moderne. Lumea noua
incepe Indatei ce omul se desprinde din natural; un
moment in care neavand Inca o alter patrie, se simte
parasit. Cand un astfel de sentiment pune stapanire pe
un intreg neam de oameni, acestia se indreaptel... catre
o lume ideal& In care incearcer set se inipeimanteneasca"
8). Deosebirea facuter de Schiller intre poesia
naivä si sentimentala, ca o poesie a naturii sau a idealului,
revine astfel, duper spiritul ei, si sub pana lui
Schelling, desi de data aceasta, raspunzator de contrastul
semnalat este duhul felurit al celor douei mitologii.
Dace( Inset lumea milled este naturd si, ca atare,
unitate a finitului, pe cemd lumea crestina, ca realitate
moraler, presupune opozitia acestor douei elemente,
se intelege ca numai mitologia veche prezinta un cameter
net simbolic, pe &Ind cea crestind vcr manifesta
tendinte catre alegorie. Zeii antici alceituiau o intrupare
ated de desavarsita a.infinitului in marginit, incat
nazuinta de a iesi din conditia lor cdert de crsemanatoare
cu a omului nu-i nelinistea niciodata. Cu totul
altfel ni se prezinta incarnared umana a Divinului in
mitul lui Isus. Christos se coboara in mijlocul josniciei
umane, scrie Schelling, si se investeste ea sclav,
pentru a suferi si pentru a nimici marginirea in exemplul
sem. Aci nu e vorba de o indumnezeire a umanitatii,
ca In mitologia greaca, ci de o umanizare a
divinitedii, facuta cu intentia de a impaca marginitul
cu Dumnezeul infinit- din care -s'a desprins" 8). Construita
pe aceastei bezel, intreaga poesie crestina va fi
..,
2) Schellng, op cit., pg. '75.
9) Schelling, op. cit., pg. 75.