VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

34
presie reala sunt Zeii. Zeli, scrie Schelling, sunt Ideile
privite ca reale". Si ceva mcri sus: Ceeace sunt ideile
pentru filosofie, sunt pentru arta Zeii" 7). Mitplogia este
deci adevarata materie a artei si conditict ei perma-
_neat& Totusi miturile poetice nu trebuesc in;elese ca
.niste alegorii. De acord cu A. W. Schlegel, ale carui
eireri le-am redat mai sus, Schelling socoteste ca ele
se cuvin a fi Intelese ca simboluri, adicet drept sinteze
,ale generalului cu particularul, In timp ce alegoriile
sunt numai acele Intocmiri in care particularul nu cuprinde
acest general, ci numai II semnifica. Fara indoiala,
miturile poetice pot fi si ele alegorizcxte. Comen-
-tatorii lui Homer, de pildet, s'au complacut adeseori set
xtraget semnificatia alegoricei a miturilor sale, feud sec
me spuna insa ca, in felul acesta, ei separau o semmificatie
de aparenta cu care In realitate intocmepte
,o unitate indisolubila.
Feicand din mitologie materia si terenul oricaxei poesii,
s'ar parea ca Schelling gandeste Intocmai ca multi
dintre poelli pi teoreticienii poesiei aparuti odatel cu
Ilenasterea. Si lard indoiala cei mai multe secole de
poesie, construita pe temelia umanismului si a programului
sau de imitatie a anticilor, nu va fi fost lard consecinte
pentru fixarea conceptiei lui Schelling. Totusi,
notiunea mitologiei devine pentru el destul de largel,
pentru a-1 face set treaca printre poetii mitici si pe un
Shakespeare, Cervantes sau Goethe; dupei cum prin.tre
figurile mitologice, aflam ca pot fi numarate caractere
ca Don Quijote Regele Lear si Falstaff. Extinderea
cadrului mitologic 11 face apoi apt de a cuprinde
si ciclul legendelor crestine, interzise nu numai de clasicul
Boileau, dar si de emulul romantic A. W. Schlegel.
Grija teoreticianului trebue numai sa distinger tntre
7) Schelling. Philosophie dor Kunst (mai intfii ca prelegeri
la Jena si Wilrzburg. 1802-3 1804-5), in Werke, hgb. von Otto
Weiss, III. Bd. pg. 40, 39.