VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

33
cu un rol de seama in sistemul fiosofic al lui Schelling.
Este adevarat ca viitorul auior crl Sistemului idealis-,
mului transcendental" manifestare, deopotriva cu toti
camarazii sai din generatia romantica, o vie preocupare
pentru problema miturilor Inca din cmii tineretii
sale, petrecuti la Seminarul teologid din Tubingen 5).
Militarea literatorilor nu va fi lost Inset inutila pentru a
decide pe filosoful, care dadea expresia sistematica
cea mai completa a doctrinei romantice, sa rezerve
mitologiei un loc ca acela pe care 11 ocupa In mai
multe din operele sale. Astfel, In Sistemul idealismului
transcendental", Schelling mkt 0 el o idee a lui
Vico, pe care o completeaza, atu.nci cand afirma ca
duper cum filosofia a fast nascuta 0. hranita In copilaria
etiintei de catre poesie... tot astfel, -dupa desdvarqirea
ei... filosofia se va revarscr din nou in oceanul
poesiei, din care a ieqit alta data". Etapa mijlocie intre
acest inceput qi acest sfarqit ar fi o noua mitologie,
pe care o preconizeaza intocmai ca Fr. Schlegel, deei
n'o crede posibila decat prin concursul imprejurarilor
istorice 6). Cine vrea sa urmareasca insa teoria mitologica
a lui Schelling In tocrta semnificcrtia ei pentru
estetica, nu trebue set se margineasca la Sistemul
idealismului transcendental" (1800) gi nici la schema
mai tarzie despre'Filosofia mitologiei ei a revelatiei"
(1842), unde problema este privita In semnificatia ei
religioasa, ci la prelegerile despre Filosofia Artei"
(publicate postum abia in 1859).
Am aratat 0 alta data ca, pentru Schelling, arta este
reprezentarect lucrurilor In aspectul lor absolut, adica
a lucrurilor ca Idei. Reprezentarile artei infatiqeaza
deb.' o fuziune intre general gi particular, a caror ex-
5) cp. R. Ilaym, Die romantische Schule, 1870, 4 Aufl. 1920,
pg. 710.
6) cit. ap. R. Ilaym, op cit., pg 709-10. Tot sco10 0 citatul
anterior.
3