VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

32
opera unei antropomorfizetri a fortelor naturii, dar a
uneia inconptiente pi care este totdeauna produsul fantasiei
unui Intreg popor, niciodatei a unui singur individ.
Mitul nu trebue apoi confundcrt cu alegoria, care
nu este decat sensibilizarea intentionatei pi reflexivei a
unui concept. Mitul este totdeauna o imagine a fantaz:ei,
prin urmare un produs anterior conceptului. Grepeso
deci comentcrtorii cari cauter alegorii In Homer,
ceici caracterul poemelor lui este simbolic, nu alegoric:
personagiile sale stint Intreguri intuitive, veizuta de f antazie,
iar nu idei imbreiccrte in hainei sensibilei. Tot
astfel, mitul trebue considerat ca o vedere asupra naturii
pi lumii apartineind unei natiuni intregi pi, ca atare,
Incerceirile unor artipti individuali, ca Milton pi Klopstock,
de a creea o mitolOgie prin singurele lor puteri,
nu poate reimeine deceit caducei. False, dupei spiritul lor,
sunt Incerceirile unui Milton pi Klopstock de a breea
noui mitologii pe temeiul Scripturilor pi prin aceea cer
Divinitatea, care este infiniter, nu poate fi reprezentater
executemd actiuni meirginite 4). A. W. Schlegel reia astfel
in ce privepte materia legendarer crWiner prinepiul
clasicilor fpancezi, cel putin al unora din ei, de p'Idti
al lui Boileau care, in cecntul al III-lecr al Artei Poelice",
interzicea intrebuintarea poeticer a religiei creptine
De la foi d'un chretien les mysteres terribles
D'ornements eVyés ne sont point susceptibles
Et, fabuleux chretiens n'allons point. dans nos songes,
Du Dieu de Vérité faire un Dieu de mensonges.
Ideile timpului asupra importantei poetice a mitologiei
se gerseau in acest punct, cand le v.edem intreird
4) A. W.%Schlegel, op. cit., pg. 111. Restrictii cu privire la valoarea
eposului lui Klopstock (Messias) exprimA odati si Fr,
Schegel, Litteratur, 1803, publicat mai intfiiu in revista Europ2",
apoi in vol. A. W. und F. Schlegel in Auswohl herausgegeben,
,ron 0. Walzel, in colectia Deutsche National-Literatur"- 143. Bd.
Pg. 299-