VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

26A
cine stie WI Inteleagd cd In armonia ei este configurat
Insusi destinul glorios al spiritului.
Se !lite lege atunci care este responsabilitatea artistului
In mijlocul cullurii contimporane. Desigur, nu vofn
cere artistului sa reprezinte numai frumusetea armonioasd,
dupd cum nu-1 vom impune nici formele Inchise
ale clasicismului. Gustul si constiinta modernd cer mai
de grabd artei un spatiu destul de larg pentru a cuprinde
toate contrgstele naturii qi vietii. 0 arta crlimentatd
din singurele aspecte de frumusete ale lumii, adicer
una In care se reflectd numai ce a ajuns la o
armonie relativd in procesul universal, este nu numai
sdracd In raport cu contin.utul de fapt al lumii, dar qi
amenintatd sd se perimeze prin Insifisi explozia tuturar
acelor forte irationale si ancahice ale lumii care pnn
adevdrul lor pot compromite fictiunea artei. Nu vom
cere deci artistului sei reprezinte numai frumusetea, dar
fi vom cere vigoare, putere de a-si domina materialul,
de a-I supune formei, de a-I organiza cu strictete, de
a obtine un lucru desdvdrsit. Artistul este si trebue sel
fie lucreitorul cel mai sever cu sine Insusi, cel II1CLI 2.elos
In urmdrirea perfectiunii, reprezentantul cel mai
tenace al fortelor organizatoare ale lumii. In practica
vietii comune ne putem multumi si cu modesta contributie
a bundvointei morale. Din lantul bundvointelor se
constitue progresul moral In Intregimea spetei noastre.
In stiintd, savantul se poate multumi si cu o simple
contributie fragmentard, de oare ce rezultatele lui pot
fi reluate si completate de alti cercetätori. Artistul este
ins& autorul unei lucrdri care nu poate fi reluatd, Imbogiititd
si deseivdr.,ital de altcineva. Märginitd In sine
Insdsi, cci once sistem Inchie, opera de arta nu este
veriga unui hint. In ea se organizeazd si se istovesc
puterile unui singur om si poate ale unei singure clipe.
De aceia severitätile noastre fold de arta sunt mai