VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

. 258 --
ci finita. In timp ce Rena0erea reprezinta fiinta, barocul
infatica devenirea.
Cu intermedlile pe care le aducea reivirea in
cateva randuri a viziunii clasiciste, se poate spune ca
viziunea dinamica a vietii este cu precadere imbrajicata
de intreaga arta moderna Simtul constructiilor Inchise
pare a se pierde din ce in ce mai mult. Naturalismul,
cu deprinderea lui de a taia compozitia prin
marginea tabloului, aduce o viziune fragmentara a
lumii, a unui moment dintr'un proces qi manifesta ten.dinta
de a nu rolunji, de a nu construi intreguri odihnind
in propria lor plenitudine, deopotriva cu a cosmbsului
In itotalitatea lui. Impresionismul aduce imagini
instantanee, la fel cu ale unui om care ar deschide
ochii lui mirati asupra lumii i face sa se simtd
acelaci refuz de a inchega forme care ici ajung lor
Insele. Nu cumva atunci intelegerea artei ca cosmos
se potriveqte numai operelor unei anumite. epoce? Nu
cumva armonia universala straluce0e numai in uncle
singure dintre plasmuirile artei, apartinand unui interval
istoric determinat, in tim.p ce reflexul acestei armonii
se intuneca in toate celelalte produse ale geniului
artistic? Nu cumva cosmicitatea nu apartme esentei
generale a artei, ci numai unuia singur dintre
stilurile ei ?
Trebue sa raspundem tuturor acestor Intrebari In
chip negativ. Toate creatiile de arta, nu numai acele
organizate in forme inchise, sunt sau pot fi armonIcase.
In toate, intru cat sunt arta adevarata, partile qi
crnsamblul intretin intre ele acea multipla relatie de
corespondentd, pe care o desemneaza termenul de simetric
sau concinitate. In nici o opera cu adevarat
isbulita nu este cu putinta sa modifici sau sa suprimI
un element, fare( ca intregul sa nu se modifice sau sa
4u se strice. Numai operele caduce sunt lipsite de con-