VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

255
la perspective misticei a canoanelor lui Vitruv, dar
püstreazd conceptul frumusetii arlistice ca o corespondenter
lute -peril si intreg, corespondentei pentru
care Alberti nu mai intrebuinteazer termenul grecesc
de symmetria, ci pe acel latinesc concinnitas, imprumutat
tratatelor de retoricet ale lui Cicerone Ca set
exiSte frumusete, scrie Alberti, este necesarei, pe baza
zatiunei, o anumiter concinitate a tuturor perrtilor cu
intregul ceiruia ele ii apartin, Inc& set nu poti sei
adaugi, ser iei sau set modifici ceva, feed ca prin aceasta
set nu le faci mai improbabile" (...Sit pulchritudo
quidem certa cum ratione concinnitas universarum
partium in eo cuius sint: ita ut addi aut diminui aut
tiiminui aut immutcai possit nihil, quim improbabillus
reddatur). Aceste cuvinte din urmet amintesc destul de
aproape pe acele ale lui Aristoteles care cerea ca
peutile unui intreg ser fie asa fel imbinate inctit, prin
mutarea din loc a uneia, ori prin suprimarea ei, lute-
-gul .tot sec rezulte schimbat ori turburat".
Cu toater laicizarea conceptului de armonie la un
L. B. Alberti, reprezentarea mistic-cosmologicet retraane
in intentiile lui, incelt o vedem reapeheind inadater
ce Leibniz exprimei in micul sem tratat Despre Beatiludine",
ganduri cu mult rcisunet asupra intregei des-
Irolteei a esteticei in veacul al XVIII-lea si al XIX-lea.
Universul era, in adeveir, pentru Leibniz, armonicr lerarhicei
a monadelor. Fiecare monadei isi reprezinta
universul in forme mai mult sau mai putin. clare si dislincte,
adicei mai dere scru mai obscure, mai distincte
sau mai confuze. Produsul perceptiei in. acelasi timp
clam si confuze a armoniei universale, adicet a unei perceptii
lumin.oase, dar in. acelasi timp lipsite de distinclia
lermuritel a peatilor care alcertuesc aceastei armonie,
este reprezentarea frumusetii. In lucrurile frumoose,
constiinta omului isi reprezintil, cu claritate