VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

243
puterea omului i stävileste sfortarea lui. Dincolo de
trumusete, adied dincolo de ce s'a fnchegat i s'a Inchis
fn armonie deplinei, nu mai pare a fi nimic. Omul
care a atins frumusetea nu mai are niciun motiv sel continue
munca lui, cercetarea, creatia, ostenelile pe drumul
binelui. Si de fapt, in naturile precumpeinitor es-
-tetice. crdicer In -acela care sunt memate In tot ce fac
de neizuinta cdtre realizarea frumoaser, exist& un statism,
o granite'', peste care fnchipuim elanuri mai generoase,
sboruri mai Indreisnete. In clipele &End face
astfel de constatetri, spiritul doreste frecngerea armoniilor
fncremenite, contrazicerile fecunde, conflictele
ogate fn germeni noi. Ratiunea pentru care epocile
de
clasicism perfect au fost totdeaunct urmate de ro-
-mantismul turbure, freimantat, mustind de viater nouet,
stet fn oboseala si insatisfactia pe care ne-o produce
-uneori armonia frumusetii. Totusi, dacei lueim bine
seama, conflictul, lupta, miscarea nu pot fi niciodater
clorite pentru ele insele. Cine sfetretmet armonia, o face
pentru a o recetstiga la alt nivel. Nu frumusetea este
la un moment dat respinsei, ci sareicia ei relativei, Iipsa
ei de continut Indestulettor. Sdrobim unitätile bine Intocmite,
pentru a putea spori elementele lor astfel ilL
berate si pentru a le putea grupa apoi inteo unitate
mai vast& Conflictul nu pOate fi un scop. Tinta finalet
42ste tot armonia Intrezetritei prin vedul tulbure cri agitatiei
preferate o singural clip&
La sfeirsitul secolului al XVIII-lea si la fnceputul vect-
-cului trecut, s'a produs, dupe"( cum se stie, o trecere,
ccx cea ardtatet mai sus, dela armonie la conflict, dela
Inchegare la cemtare. Oamenii cari sdrobecm formele
de viater ale lumii vechi, nu o faceau atert pentruca a-
ceastälame nu era bine Intocmitel, ci pentrucei era
prea bine intocmiter, Rrea Inchiser In limitele ei
xiguros fixate, prea stalled, nu destul de In