15.07.2013 Views

VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

26<br />

tarea la mice veleitati de cunoastere, ci numai la aceea<br />

care nu este condusa de prescriptiile metodei experimentale,<br />

ale ca<strong>ro</strong>l aplicatii pot deveni atat de <strong>ro</strong>dnice<br />

pentru <strong>ro</strong>manul modern. In laturi deci cu nebuniile<br />

poetilor si ale filosofilor". Romanul naturalist nu pocoe<br />

fi decat o contributie la cunoasterea omului in spiritul<br />

metodei experimentale stipulate de Claude Bernard. Ar<br />

fi fost de mirare daca Zola n'ar fi luat In considerare<br />

forma artistica, singurul element care mai putea dif ezentia<br />

poesia. Parerea mea foarte limpede, scrie ins&<br />

Zola, este di se acorda astazi o preponderanta cu totul<br />

exagerata formei". Ce inai poate ramanea atunci<br />

p<strong>ro</strong>priu creatiei literare, pe care parca nimic nu o mai<br />

deosebeste de cunostinta teoretica? Zola revine In acest<br />

punct la vechea idee a poesiei ca preparatie a cugetarii<br />

teoretice, indic&nd <strong>ro</strong>manciedlor <strong>ro</strong>lul de a fon<br />

mula ipotezele, pe care savantii urmeaza sa le verifice.<br />

Noutatea pozitiei lui Zola sta numai In faptul ca pe<br />

cand un Vico sau Hegel socoteau <strong>ro</strong>lul poesiei incheicrt,<br />

indata ce gandirea filosofica se dovedea mai operant&<br />

in directia cunoasterii lumii, <strong>ro</strong>mancierul francez<br />

crede ca functiunea teoretica cmticipatoare a litercrturii<br />

este permanenta si poate aduce necontenit servicii<br />

noui. In tot cazul, niment mai mult ca Zola nu s'a decis<br />

la atatea sacrificii fn paguba caracterelor originate ale<br />

creatiei poetice, pentru a-i asigura o existenta devenita<br />

precara.<br />

In sfarsit, ar mai exista si un al treilea chip de a<br />

salva poesia in mijlocul p<strong>ro</strong>greselor generale ale ratiunii<br />

si anume reap<strong>ro</strong>pierea ei de vechile isvoare ale<br />

oricdrei inspiratii poetice, miler de legenda si mit.<br />

Nietzsche si Wagner au reprezentat la vremea lor acest<br />

punct de vedere. Dar pentruca expunerea acestuia cere<br />

evocarea unei perspective istorice deosebite, ne-o rezervam<br />

pentru un capitol ulterior, cu atilt mai mult cu<br />

cat p<strong>ro</strong>blema raportului dintre poesie si filosofie nu

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!