VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

217
-pile particularului si ale transitoriului. Croce n'a mere
atilt de departe ca Bergson, desi a adrnis intuitia co
-Lula din formele spiritului teoretic. In ce priveste inset
forma cunoasterii care opereath in filosofie, el a combinat
intuitionismul actual cu pozitia traditional& temperandu-le
pe amandoua, atunci &Ind a recunoscut
in judecata individuala o sinteza a universalului cu
particularul, a conceptului cu intuitia. Ace lasi punct
de vedere revine si pentru cazul filosofiei practice, a-
-tunci acid recunoaste In orice fapta morale( o sinteza
intre universalitcrtea eticului si particularitatea economicului.
Chiar In forma sintezelor pe care le infatiseaza, filosolia
lui Croce Inseamna 1nsa o pretioasa fncercare
de a elibera individualul, de a pune in lumina rolul
si valoarea lui In viata spiritului. In estetica, aceasta
Incercare devenia, Intre altele, atacul impotriva tutu-
Tor acelor categcnii artistice abstracte, pe care le stabileau
retorica si poetica mai veche. Astfel de ccrtegorii
artistice abstracte le denunta Croce, aratand
cum In Insusi procesul lor de formatie, dispare individualitatea
expresiilor artistice, a calor cunoctinta ele
trebuiau s'o avanseze. Aceeaci pozitie se repeta acum
si pentru cazul filosofiei practice. Actiunea este, pentru
Croce, totdeauna individual& Preceptele generale
cu care erau umplute vechile tratate de moral& sunt
mai mult sau mai putin inoperante. In aceasta privinta
cuvintele lUi Croce ne spun raspicat.: Nici o regula
nu ajunge de a face pe cineva om de actiune si nici
nu ne indica In ce chip trebuie sa vrem si sa lucram
Intfun caz delerminat, dupa cum nici o regula de poetied
'nu poate face pe cineva poet... Actiunea atarna
de siguranta ochiului, de perceptia situatiei istorice
date, situatie care n'a mai existat niciodata fncrinte si
care nu se va mai reproduce identica". Aceeaci fncli-